Art. 2191 Noul cod civil Depozitul de fonduri Depozitul bancar Contul bancar curent şi alte contracte bancare
| Comentarii |
|
Contul bancar curent şi alte contracte bancare
SECŢIUNEA a 2-a
Depozitul bancar
Art. 2191
Depozitul de fonduri
(1) Prin constituirea unui depozit de fonduri la o instituţie de credit, aceasta dobândeşte proprietatea asupra sumelor de bani depuse şi este obligată să restituie aceeaşi cantitate monetară, de aceeaşi specie, la termenul convenit sau, după caz, oricând, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de părţi ori, în lipsă, de uzanţe.
(2) În lipsă de stipulaţie contrară, depunerile şi retragerile se efectuează la sediul unităţii operative a instituţiei de credit unde a fost constituit depozitul.
(3) Instituţia de credit este obligată să asigure, în mod gratuit, informarea clientului cu privire la operaţiunile efectuate în conturile sale. În cazul în care clientul nu solicită altfel, această informare se realizează lunar, în condiţiile şi în modalităţile convenite de părţi. Dispoziţiile Art. 2180 sunt aplicabile în mod corespunzător.
| ← Art. 2190 Noul cod civil Termenul de prescripţie Contul bancar... | Art. 2192 Noul cod civil Depozitul de titluri Depozitul bancar... → |
|---|
Instanţa a reţinut că pretinsul avocat A.S., falsificând în întregime o procură, astfel încât aceasta nu prezenta niciun viciu aparent, a reuşit să inducă în eroare pe casierul casei şi să retragă suma de 32.500 lei. Victima escrocheriei este casa de depuneri, care nu poate susţine că a eliberat chiar suma depusă, căci aceasta fiind un lucru fungibil, nu a operat liberaţiunea sa ca la depozitul regulat al unui corp cert şi determinat. Chiar dacă plata sumei s-a făcut în asemenea condiţii care ar putea constitui un caz de forţă majoră, totuşi casa rămâne obligată să restituie
Citește mai mult
reclamanţilor suma ce s-a consemnat pentru ei (C.C.J., dec. nr. 217/1939, în I. Turcu, Operaţiuni, p. 207).2. în privinţa caracterelor juridice, tot în literatură s-a precizat că este un contract real, cu titlu gratuit pentru deponent, dar cu titlu oneros pentru depozitar, translativ de proprietate (V. Nemeş,
Citește mai mult
Drept bancar, p. 225).3. Părţile depozitului bancar sunt deponentul, care poate fi orice persoană fizică sau juridică, şi depozitarul, care poate fi numai o instituţie de credit.
4. Referitor la durata contractului, reţinem că acesta poate fi încheiat atât pe perioadă determinată, cât şi pe perioadă nedeterminată.
5. Deşi prin lege nu este impusă o anumită formă a contractului, de regulă acesta se încheie în formă scrisă.
6. Depozitul de fonduri este un depozit neregulat, potrivit vechiului Cod civil (în noul Cod civil este reglementat depozitul neregulat), ce are ca obiect sume de bani, deci bunuri fungibile şi consumptibile. Ca şi în cazul depozitului neregulat, instituţia de credit devine proprietarul sumelor depozitate. într-un depozit regulat, obişnuit, depozitarul era doar de-tentor precar. în art. 2105 NCC, denumit „Delimitarea", se prevede că în cazul remiterii de fonduri băneşti, acestea devin proprietatea celui care le primeşte şi nu trebuie să fie restituite în individualitatea lor. Se mai arată că în această ipoteză se aplică regulile de la împrumutul de consumaţie.
7. O deosebire importantă faţă de depozitul obişnuit constă în aceea că, de regulă, acesta din urmă este cu titlu gratuit.
8. La încetarea contractului, fie la termenul convenit, fie ca urmare a cererii deponentului, depozitarul trebuie să restituie aceeaşi cantitate monetară, de aceeaşi specie. în vechiul Cod civil, art. 1604 alin. (2) prevedea că depozitarul trebuie să restituie suma depusă, indiferent de sporirea sau scăderea valorii banilor.
9. Termenul de preaviz stabilit de părţi sau, în lipsă, determinabil conform uzanţelor reprezintă intervalul de timp necesar unităţii de credit să restituie împrumutul la cererea deponentului.
10. Ca regulă, depunerile şi retragerile trebuie îndeplinite la sediul unităţii care a constituit depozitul. Dispoziţia este de ordine privată şi părţile pot deroga prin convenţie.
11. Legea instituie obligaţia depozitarului de a comunica lunar un extras de cont în care să fie redate operaţiunile efectuate în contul deponentului.
12. întrucât legiuitorul are o normă de trimitere la dispoziţiile art. 2180 NCC privind aprobarea contului curent, rezultă că deponentul are dreptul de a contesta extrasul de cont în condiţiile dispoziţiilor art. 2180. De asemenea, sunt pe deplin aplicabile şi prezumţiile instituite de această dispoziţie având ca obiect aprobarea contului.
13. „Datorită caracterului unilateral al contractului de depozit bancar, deponentul nu are obligaţii speciale în temeiul acestui contract. Singurele obligaţii pot consta în suportarea anumitor comisioane sau a altor cheltuieli" (V. Nemeş, Drept bancar, p. 232).
14. O consecinţă importantă a faptului că depozitul de fonduri presupune intrarea fondurilor în proprietatea băncii este aceea că, în ipoteza eliberării fondurilor către o persoană care nu avea puterea de retragere, banca suportă paguba şi este obligată să îşi îndeplinească obligaţia de restituire faţă de adevăratul deponent. „în concret, după primirea sumelor de către personalul instituţiei de credit depozitare, aceasta nu mai poate invoca, faţă de deponent, furtul, pierderea deteriorarea sau alte cauze de pieire, pentru exonerarea obligaţiei de rambursare a creditului" (V. Nemeş, Drept bancar, p. 232).