Art. 433 Noul cod civil Tăgada paternităţii de către copil şi de către moştenitori Stabilirea filiaţiei Filiaţia
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Filiaţia
SECŢIUNEA 1
Stabilirea filiaţiei
Filiaţia
SECŢIUNEA 1
Stabilirea filiaţiei
Art. 433
Tăgada paternităţii de către copil şi de către moştenitori
(1) Acţiunea în tăgada paternităţii se porneşte de copil, în timpul minorităţii sale, prin reprezentantul său legal.
(2) Dreptul la acţiune nu se prescrie în timpul vieţii copilului.
(3) Dispoziţiile art. 423 alin. (5) şi art. 429 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
| ← Art. 432 Noul cod civil Tăgada paternităţii de către... | Art. 434 Noul cod civil Contestarea filiaţiei faţă de tatăl... → |
|---|
Reglementarea anterioară: C. fam.: ► „Art. 54. (2) Acţiunea în tăgăduirea paternităţii poate fi pornită de oricare dintre soţi, precum şi de către copil; ea poate fi continuată de moştenitori"; ► „Art. 60. (4) Acţiunea aparţinând copilului nu se prescrie în timpul vieţii acestuia".
1. Conform art. 429 alin. (1) şi (4) coroborat cu art.
Citește mai mult
433 alin. (2) NCC, copilul poate promova oricând acţiunea, dreptul la acţiune nefiind prescriptibil în timpul vieţii acestuia.2. în cazul copilului minor, acţiunea se introduce prin reprezentantul său legal. Apreciem că persoana minoră căsătorită înainte de împlinirea vârstei de 18 ani sau minorul căruia i se recunoaşte capacitate deplină de exerciţiu anticipată, conform art. 40 NCC, va promova singur acţiunea în tăgada paternităţii, şi nu prin reprezentantul său legal. în ceea ce priveşte copilul minor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, apreciem că acesta ar putea promova acţiunea singur, asistat de reprezentantul său legal. De altfel, art. 437 alin. (2) NCC, care reglementează inadmisibilitatea renunţării la judecata acţiunii privitoare la filiaţie de copilul minor care a introdus singur, potrivit legii, o asemenea acţiune, pare să confirme teza potrivit căreia minorul între 14-18 ani poate face singur acte, asistat de reprezentantul legal.
3. Dacă însă copilul a decedat înainte de a introduce acţiunea, moştenitorii săi pot să o introducă în termen de un an de la data decesului.
4. în ipoteza în care copilul este pus sub interdicţie, acţiunea va fi pornită de tutore sau, în lipsă, de un curator numit de instanţa de tutelă.
5. Dispoziţiile textului analizat, referitoare la reprezentarea copilului pus sub interdicţie în acţiunea în tăgada paternităţii trebuie coroborate cu prevederile art. 176 NCC. Conform acestui din urmă text legal, minorul care, la data punerii sub interdicţie judecătorească, se afla sub ocrotirea părinţilor rămâne sub această ocrotire până la data când devine major, fără a i se numi un tutore. în această situaţie apreciem că acţiunea în tăgada paternităţii va fi pornită de mama copilului, iar dacă între mamă şi copil există interese contrare, instanţa de tutelă va numit un curator, care va porni acţiunea în tăgada paternităţii.
6. Dacă la data când minorul devine major, acesta se află încă sub interdicţie judecătorească, conform art. 176 alin. (2) NCC, instanţa de tutelă numeşte un tutore. în cazul în care, la data punerii sub interdicţie judecătorească, minorul se afla sub tutelă, instanţa de tutelă va hotărî dacă fostul tutore al minorului păstrează sarcina tutelei sau dacă trebuie numit un nou tutore.
7. Acţiunea se porneşte împotriva soţului mamei, iar în situaţia în care acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor săi. în situaţia în care soţul mamei nu are moştenitori ori, deşi are, aceştia sunt renunţători, moştenirea fiind vacantă, acţiunea se promovează împotriva unităţii administrativ-teritoriale de la locul deschiderii moştenirii, fiind obligatorie citarea în cauză a renunţătorilor, dacă există, conform art. 439 NCC.