Art. 462 Noul cod civil Adopţia simultană sau succesivă Condiţiile de fond ale adopţiei Adopţia
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Adopţia
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţiile de fond ale adopţiei
Adopţia
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţiile de fond ale adopţiei
Art. 462
Adopţia simultană sau succesivă
(1) Două persoane nu pot adopta împreună, nici simultan şi nici succesiv, cu excepţia cazului în care sunt soţ şi soţie.
(2) Cu toate acestea, o nouă adopţie poate fi încuviinţată atunci când:
a) adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat; în acest caz, adopţia anterioară se consideră desfăcută pe data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a noii adopţii;
b) adopţia anterioară a încetat din orice alt motiv.
(3) Două persoane de acelaşi sex nu pot adopta împreună.
| ← Art. 461 Noul cod civil Condiţiile morale şi materiale... | Art. 463 Noul cod civil Persoanele care consimt la adopţie... → |
|---|
2. Este interzisă de asemenea adopţia unui copil de mai multe persoane, cu excepţia cazului în care se face simultan sau succesiv de soţ şi soţie, atât timp cât adopţia anterioară nu a fost desfăcută. 0 soluţie contrară ar face ca acel copil să aibă în acelaşi timp mai mult de doi părinţi.
3. O nouă adopţie a copilului deja adoptat se poate
Citește mai mult
încuviinţa în următoarele situaţii:a) adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat; în acest caz, adopţia anterioară se consideră desfăcută pe data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a noii adopţii;
b) adopţia anterioară a încetat din orice alt motiv.
4. Dispoziţiile alin. (2) al normei analizate trebuie coroborate cu prevederile art. V alin. (2) lit. c) din Legea nr. 273/2004, republicată, conform cărora copilul minor poate fi adoptat de partenerul părintelui firesc ce l-a întreţinut timp de minim 5 ani, dacă minorul ore un singur părinte, necăsătorit, care se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu o persoană de sex opus, necăsătorită, care nu este rudă cu acesta până la gradul al patrulea, şi declară prin act autentic notarial că noul adoptator a participat direct şi nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 5 ani. Instanţa sesizată cu judecarea cererii de încuviinţare a adopţiei este cea care verifică existenţa relaţiei stabile şi a convieţuirii părintelui firesc cu adoptatorul. Aceste împrejurări pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. în cazul în care se constată îndeplinite condiţiile adopţiei, devin aplicabile prevederile legale cu privire la adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv, la nume, domiciliu, drepturile şi obligaţiile dintre părinţi şi copii, exercitarea autorităţii părinteşti, drepturile succesorale, actele de identitate aplicabile pentru copilul născut în afara căsătoriei, cu filiaţia stabilită faţă de ambii părinţi.
5. Articolul 131 din Legea nr. 273/2004, republicată, recunoaşte posibilitatea adopţiei de soţia părintelui firesc al copilului din afara căsătoriei a cărui filiaţie faţă de tată s-a stabilit prin recunoaştere pe cale administrativă (este vorba de declaraţie la serviciul de stare civilă, act autentic notarial sau testament), prin recunoaştere în cadrul unui litigiu de stabilire a paternităţii ori pe baza învoielii dintre părinţi realizată în faţa instanţei de judecată în procesul de stabilire a paternităţii, fără ca instanţa de judecată să procedeze la administrarea de probe pentru verificarea paternităţii, numai în condiţiile în care paternitatea este confirmată prin expertiza ADN efectuată pe baza probelor se sânge (metoda serologică). în cazul unei asemenea adopţii, instanţa judecătorească va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă paternitatea este confirmată prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN. Cheltuielile determinate de efectuarea expertizei sunt suportate de către adoptator, iar dacă acesta nu dispune de resursele financiare necesare, cheltuielile se suportă din bugetul de stat. Această prevedere urmăreşte să preîntâmpine posibilitatea eludării dispoziţiilor privitoare la etapele adopţiei de persoanele care doresc să adopte şi nu se încadrează în categoria celor cărora nu li se solicită atestare, în cazul cărora nu este necesară încredinţarea în vederea adopţiei. De aceea, pentru a se putea încadra în categoria persoanelor pentru care adopţia are o formă simplificată, cu etape mai puţine, este necesar a se stabili cu certitudine că soţul celui care adoptă este tatăl biologic al adoptatului. Or, o astfel de certitudine a filiaţiei stabilite prin simpla recunoaştere este conferită de expertiza ADN, care poate oferi o probabilitate de până la 99,99%.
6. în situaţia în care adopţia încetează la cererea adoptatorului, atunci când adoptatul se face vinovat de faptele prevăzute de art. 477 NCC, întrucât, conform alin. (3) al art. 477 NCC, desfacerea adopţiei la cererea adoptatorilor poate interveni numai după ce adoptatul a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, chiar dacă faptele sunt anterioare acestei date, adopţia succesivă nu poate privi decât o persoană cu deplină capacitate de exerciţiu (fie deja majoră ca urmare a împlinirii vârstei de 18 ani, fie căsătorită anterior împlinirii vârstei majoratului, fie cu capacitate de exerciţiu anticipată, recunoscută în condiţiile art. 40 NCC), ceea ce impune cerinţa, pentru valabilitatea adopţiei, ca această persoană să fi fost crescută de adoptatori în timpul minorităţii.
7. Nu pot adopta împreună două persoane de acelaşi sex. Pe plan mondial există jurisdicţii care permit acest lucru. Astfel, adopţia din partea cuplurilor de acelaşi sex este legală în Andorra, Belgia, Islanda, Ţările de Jos, Regatul Unit, Suedia, Africa de Sud, Spania şi Uruguay. Totuşi, o parte dintre aceste ţări nu acceptă şi căsătoria, adopţia fiind permisă nu în urma căsătoriei celor doi parteneri, ci doar pe baza unei relaţii de parteneriat civil.
8. Conform art. II din Legea nr. 233/2011, „(...) (4) Prevederile art. 131 alin. (4) din Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, sunt aplicabile numai pentru situaţiile în care stabilirea filiaţiei copilului faţă de tată a intervenit după intrarea în vigoare a prezentei legi. (...)".
Citește mai mult
abrogate prin art. 230 lit. y) din Legea nr. 71/2011.Legislaţie conexă: Legea nr. 273/2004: ► „Art. 7\ (1) Două persoane nu pot adopta împreună, nici simultan şi nici succesiv, cu excepţia cazului în care sunt soţ şi soţie. (2) Cu toate acestea, o nouă adopţie poate fi încuviinţată atunci când: a) adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat; în acest caz, adopţia anterioară se consideră desfăcută pe data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a noii adopţii; b) adopţia anterioară a încetat din orice alt motiv; c) copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, iar acesta se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu o persoană de sex opus, necăsătorită, care nu este rudă cu acesta până la gradul al patrulea, şi declară prin act autentic notarial că noul adoptator a participat direct şi nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 5 ani. (3) în situaţia prevăzută la alin. (2) lit. c), dispoziţiile legale privitoare la adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv, precum şi cele privitoare la nume, domiciliu, drepturile şi obligaţiile dintre părinţi şi copii, exercitarea autorităţii părinteşti, drepturile succesorale, actele de identitate aplicabile pentru copilul născut în afara căsătoriei cu filiaţia stabilită faţă de ambii părinţi se aplică în mod corespunzător. (4) Ori de câte ori prin prezenta lege sau prin alte dispoziţii legale se face trimitere la situaţia copilului adoptat de către soţul părintelui firesc sau adoptiv, trimiterea se consideră a fi făcută şi la situaţia prevăzută la alin. (2) lit. c). (5) Condiţia vizând existenţa relaţiei stabile şi a convieţuirii se verifică de către instanţa judecătorească învestită cu judecarea cererii privind încuviinţarea adopţiei şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă"; ► „Art. 13‘. (4) Copilul din afara căsătoriei, recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi copilul a cărui paternitate a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii, pot fi adoptaţi de către soţia tatălui numai dacă filiaţia este confirmată prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN. (5) în cazul adopţiei copilului de către soţia celui care a recunoscut copilul născut în afara căsătoriei, instanţa judecătorească va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă paternitatea este confirmată prin rezultatul expertizei filiaţiei prevăzute la alin. (4). Cheltuielile determinate de efectuarea expertizei sunt suportate de către adoptator. în situaţia în care adoptatorul nu dispune de resursele financiare necesare, acestea vor fi suportate din bugetul de stat". Notă. Prevederile se aplică începând cu data de 7 aprilie 2012.