Art. 849 Noul cod civil Obligaţiile asumate ulterior încetării administrării Cauzele de încetare Încetarea administrării

Art. 849

Obligaţiile asumate ulterior încetării administrării

(1) Obligaţiile asumate faţă de terţi, ulterior încetării administrării, de un administrator de bună-credinţă sunt pe deplin valabile şi îl obligă pe beneficiar sau, după caz, pe fiduciar.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul obligaţiilor asumate de administrator ulterior încetării administrării, atunci când aceasta este o consecinţă necesară sau o măsură necesară pentru prevenirea pierderilor.

(3) Beneficiarul sau fiduciarul este de asemenea ţinut de obligaţiile asumate faţă de terţii care nu au cunoscut faptul încetării administrării.

(4) Fiduciarul răspunde numai în limitele activului masei patrimoniale fiduciare.

Comentarii despre Art. 849 Noul cod civil Obligaţiile asumate ulterior încetării administrării Cauzele de încetare Încetarea administrării

nelson denisa 27.01.2014

Legislaţie conexă:
► art. 813, art. 814, art. 816, art. 817 NCC;
► art. 1362 CCQ.

1. Pentru a oferi o protecţie adecvată atât terţilor, administratorului, cât şi masei patrimoniale administrate, după caz, legiuitorul instituie o prezumţie de valabilitate a actelor juridice încheiate de administratorul de bună-credinţă după încetarea administrării. Administratorul este de bună-credinţă atunci când, de exemplu, nu are cunoştinţă de încetarea contractului de administrare prin decesul beneficiarului, prin stingerea dreptului beneficiarului asupra bunului administrat sau prin deschiderea procedurii

Citește mai mult

insolvenţei împotriva beneficiarului. în toate aceste situaţii, buna-credinţă a administratorului validează actul ca şi cum ar exercita o administrare în baza unui contract de administrare aflat în fiinţă.

2. Sunt considerate valabile şi acele acte încheiate de administrator în urma expirării însărcinării sale, despre care are cunoştinţă directă, însă este obligat să le întreprindă ca o continuare normală a acţiunilor începute anterior şi fără de care s-ar produce un prejudiciu patrimoniului administrat. în acest caz, recunoaşterea validităţii actelor încheiate după încetarea administrării este necesară pentru protecţia drepturilor patrimoniale ale beneficiarului şi pentru a evita o răspundere a administratorului pentru un eventual prejudiciu produs prin renunţare intempestivă.

3. Totodată, dacă încetarea funcţiei administratorului nu este adusă la cunoştinţa terţilor şi aceştia, de bună-credinţă fiind, contractează cu administratorul cu convingerea că îndeplineşte această calitate, răspunderea faţă de terţi pentru actele încheiate de administratorul aparent va reveni beneficiarului. Regăsim aici o reiterare a dispoziţiilor din art. 817 NCC. Desigur, răspunderea beneficiarului faţă de terţi nu va exclude răspunderea administratorului aparent faţă de beneficiar, dacă acesta a acţionat cu rea-credinţă şi a prejudiciat patrimoniul beneficiarului. Regulile sunt aplicabile şi în materia fiduciei, cu menţiunea că fiduciarul va răspunde numai în limita activului masei patrimoniale fiduciare.

Răspunde