Art. 1122 Noul Cod de Procedură Civilă Reguli de aplicare subsidiară Procesul arbitral internaţional
Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Procesul arbitral internaţional
Procesul arbitral internaţional
Art. 1122
Reguli de aplicare subsidiară
Orice aspecte privind constituirea tribunalului arbitral, procedura, hotărârea arbitrală, completarea, comunicarea şi efectele acesteia, nereglementate de părţi prin convenţia arbitrală şi neîncredinţate de acestea rezolvării de către tribunalul arbitral, vor fi soluţionate prin aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor cărţii a IV-a.
← Art. 1121 Noul Cod de Procedură Civilă Cheltuieli arbitrale... | Art. 1123 Noul Cod de Procedură Civilă Calificare Efectele... → |
---|
în lipsa convenţiei, normele cuprinse în prezentul titlu se completează, asupra aspectelor nereglementate, cu cele corespunzătoare din Cartea a IV-a referitoare la arbitrajul intern, potrivit prezentei dispoziţii.
întinderea este generală, privind aspectele legate de constituirea tribunalului arbitral, procedura, hotărârea arbitrală, completarea, comunicarea şi efectele acesteia.
Prin comparaţie, normele
Citește mai mult
procesuale române se aplică în cadrul proceselor civile cu element de extraneitate cu prioritate, părţile neputând deroga de la acestea (art. 1064 coroborat cu art. 1087).Titlul de faţă are interferenţe şi cu unele instrumente internaţionale, raportul cu acestea diferind de la caz la caz, fiind de regulă stabilit în cuprinsul celor din urmă.
De importanţă notabilă este dispoziţia art. 1 alin. (2) lit. e) din Regulamentul CE nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Roma I), potrivit căreia convenţiile arbitrale sunt excluse domeniului său de aplicare.
în privinţa competenţei, a recunoaşterii şi executării hotărârilor, art. 1 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială (Bruxelles I) exclude arbitrajul din domeniul său de aplicare. Aceasta nu înseamnă însă că sunt excluse situaţiile în care o cerere se află simultan în faţa unei instanţe judecătoreşti dintr-un stat membru şi a unui tribunal arbitral. în viitor, se preconizează introducerea unor dispoziţii care să reglementeze concursul dintre procedurile arbitrale şi cele judiciare care se desfăşoară în diferitele state membre.
în Elveţia, părţile pot să convină aplicarea exclusivă a regulilor privind arbitrajul intern într-un litigiu cu element de extraneitate [art. 176 alin. (2) LDIP elveţiană).