Art. 1123 Noul Cod de Procedură Civilă Calificare Efectele hotărârilor arbitrale străine
Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Efectele hotărârilor arbitrale străine
Efectele hotărârilor arbitrale străine
Art. 1123
Calificare
Sunt hotărâri arbitrale străine orice sentinţe arbitrale de arbitraj intern sau internaţional pronunţate într-un stat străin şi care nu sunt considerate hotărâri naţionale în România.
← Art. 1122 Noul Cod de Procedură Civilă Reguli de aplicare... | Art. 1124 Noul Cod de Procedură Civilă Eficacitate Efectele... → |
---|
Instanţa română stabileşte caracterul naţional sau străin al unei hotărâri arbitrale în funcţie de elementele cauzei. Astfel, la verificarea condiţiei ca hotărârea arbitrală să fie pronunţată într-un stat străin celui de recunoaştere, trebuie distins între
Citește mai mult
sediul instanţei arbitrale şi locul unde a avut loc arbitrajul, respectiv unde au semnat arbitrii hotărârea arbitrală.O hotărâre este considerată naţională sau străină după elementele de legătură pe care le are cu locul unde a fost pronunţată (domiciliul părţilor, dreptul aplicabil arbitrajului etc.).
Aşa fiind, sfera hotărârilor arbitrale străine, conturată prin prisma prevederilor art. 1123 coroborat cu art. 1110 alin. (2), ne indică faptul că este vorba de hotărâri pronunţate într-un stat străin, ce nu prezintă suficiente elemente de legătură cu România.
Condiţia ca hotărârile arbitrale să nu fie considerate hotărâri naţionale în România şi-a dovedit utilitatea în contextul în care, potrivit art. 3691 din vechea reglementare, părţile puteau stabili ca arbitrajul internaţional să aibă loc şi într-o altă ţară şi, cu toate acestea, hotărârea să fie considerată naţională.
în cazul în care o hotărâre arbitrală este considerată naţională, devin aplicabile dispoziţiile Cărţii a IV-a.
Hotărârile arbitrale străine sunt deosebite şi de hotărârile străine prevăzute de art. 1093, care includ, pe lângă actele jurisdicţionale ale instanţelor judecătoreşti, şi actele notariale sau ale altor autorităţi dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.
Prin comparaţie, hotărârile arbitrale care fac obiectul prezentului capitol sunt atât cele emise în state membre ale Uniunii Europene, cât şi în state terţe.
Prezentul capitol se aplică tuturor hotărârilor arbitrale străine, pronunţate fie în cadrul unui arbitraj ad-hoc, fie al unuia instituţionalizat.
Cea mai importantă convenţie internaţională multilaterală este Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine, adoptată la New York la 10 iunie 1958.
Pentru anumite materii, recunoaşterea şi executarea
Citește mai mult
hotărârilor sunt reglementate de Convenţia europeană de arbitraj comercial internaţional, încheiată la Geneva la 21 aprilie 1961, respectiv Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, încheiată la Washington la 18 martie 1965.Cadrul convenţional bilateral al României în materia asistenţei judiciare internaţionale este relativ extins. în privinţa recunoaşterii şi executării hotărârilor arbitrale, majoritatea acestor convenţii trimit la Convenţia de la New York din 1958.
Tot aici se cuvine amintit faptul că Regulamentul (CE) nr. 44/2001 nu este aplicabil pentru recunoaşterea şi executarea hotărârilor arbitrale pronunţate în statele membre.