Art. 136 Noul Cod Penal Pedepsele aplicabile persoanei juridice Dispoziţii generale
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Dispoziţii generale
Art. 136
Pedepsele aplicabile persoanei juridice
(1) Pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale şi complementare.
(2) Pedeapsa principală este amenda.
(3) Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu la 3 ani;
e) plasarea sub supraveghere judiciară;
f) afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare.
| ← Art. 135 Noul Cod Penal Condiţiile răspunderii penale a... | Art. 137 Noul Cod Penal Stabilirea amenzii pentru persoana... → |
|---|
NCP adaugă o nouă pedeapsă complementară, respectiv plasarea sub supraveghere judiciară.
Singura pedeapsă principală aplicabilă persoanei juridice este amenda. Spre deosebire de reglementarea anterioară [art. 53' alin. (2) CP 1969], în art. 136 NCP nu se mai precizează limitele generale ale amenzii, care pot fi deduse din dispoziţiile alin. (2) al art. 137 NCP.
Pedepsele complementare sunt în cea mai
Citește mai mult
mare parte specifice persoanei juridice, deşi unele dintre ele, precum afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare, amintesc de pedepsele complementare similare aplicabile persoanei fizice (art. 70 NCP).Legea penală mai favorabilă. Deşi textul de lege analizat preia în mare parte dispoziţiile art. 53: CP 1969, el adaugă o nouă pedeapsă complementară (plasarea sub supraveghere judiciară) sau prevede durate mai mari pentru alte pedepse complementare (suspendarea activităţii persoanei juridice). Prin urmare, se poate afirma că legea veche ar fi lege penală mai favorabilă.
în acest context, se pune problema dacă art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 este aplicabil şi persoanelor juridice sau numai persoanelor fizice. Potrivit acestuia, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele complementare nu sunt considerate instituţii autonome, ci se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă. Considerăm că această normă nu este aplicabilă persoanelor juridice, pentru mai multe argumente. în primul rând, art. 12 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 face trimitere la o pedeapsă complementară introdusă pentru persoanele fizice, ceea ce înseamnă că întregul articol de lege se referă la persoanele fizice. De altfel, chiar alin. (1) se referă şi la pedepse accesorii, instituţii juridice aplicabile numai persoanelor fizice. în al doilea rând, atunci când legiuitorul a dorit ca o anumită normă din Legea nr. 187/2012 să se aplice şi persoanelor juridice, a dispus acest lucru în mod expres (spre exemplu, în art. 13 alin. (2)). în fine, în cazul persoanelor juridice, pedepsele complementare pot fi în multe situaţii mai aspre decât pedeapsa principală. Din această perspectivă, ar trebui să conteze gravitatea concretă a pedepsei într-un caz dat, nu numai calificarea ei legală ca fiind principală sau complementară. în concluzie, considerăm că, în lipsa unei dispoziţii contrare a legii, în cazul persoanelor juridice, pedepsele complementare funcţionează ca instituţii autonome în raport cu pedeapsa principală. Prin urmare, legea penală mai favorabilă ar trebui determinată în mod distinct pentru pedeapsa principală şi pentru pedepsele complementare.
Citește mai mult
3 ani; d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu la 3 ani; e) afişarea sau difuzarea hotărârii de condamnare”.