Art. 375 Noul Cod Penal Ultrajul contra bunelor moravuri Infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice

Am o fetita de 7 anisori aceasta se juca cu mai multe fetite la un moment dat apare un individ si le arata penisu spunandule luati puta luati puta am fost la politie si acolo procuroarea nea spus ca nu este un pericol public va rog a ma ajuta sau unde trebui sa merg mai departe va multumesc

Recent am vrut sa iau un taxiu care era liber.Am deschis usa laterala si l-am intrebat pe sofer daca este liber,a zis ca da si m-a intrebat unde merg.Am spus ca merg in zona Casei Poporului si mi-a raspuns ca nu merge acolo.Apoi am inchis usa si am scos telefonul mobil si i-am facut o poza.Soferul deranjat ca i-am facut o poza a iesit afara si mi-a spus: ba daca tot faci poze fa si la asta ! si si-a dat pantalonii in vine si mi-a aratat mi-e si la restul oamenilor din preajma penisul cu restul.Am facut poze si am facut plangere la politie.Azi m-a sunat cineva de la rutiera si mai mai ca ma

Citește mai mult

certa si parca incerca sa ma descurajeze ca tot nu rezolv mare scofala,ca daca pozele nu sunt facute cu un aparat foto acreditat de sectia de metrologie a politiei ele nu sunt valabile.....si imi spunea ca nu este penala fapta acestui individ.I-am spus ca poate individul are si cazier,dar politistul era necooperant.Ce parere si sugestie aveti.Va multumesc anticipat cu stima Corneliu.

Ultrajul contra bunelor moravuri, prevăzut în art. 375 NCP, este cea de-a doua infracţiune ce a rezultat din separarea celor două fapte distincte care în Codul penal din 1969 erau reunite într-un singur articol (art. 321), având denumirea marginală „Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice". Textul de incriminare din reglementarea anterioară reprezintă, aşadar, corespondentul infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri din noul Cod penal.

Ca urmare a separării ultrajului contra bunelor moravuri de tulburarea ordinii şi liniştii publice, denumirea marginală

Citește mai mult

a textului de incriminare din Codul penal din 1969, la rândul său, a fost separată, fiecare dintre cele două incriminări din noul Cod penal preluând din denumirea veche doar acea parte care corespunde conţinutului său normativ.

în ambele reglementări, infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri constă într-o faptă prin care se aduce atingere bunelor moravuri. Se observă că în noul text de incriminare a fost păstrată condiţia ca fapta să fie comisă „în public", diferenţa în această privinţă decurgând din definiţia pe care art. 184 NCP o dă sintagmei „faptă săvârşită în public" şi care nu este identică cu aceea din art. 152 CP 1969.

Deosebirea majoră faţă de incriminarea corespondentă din Codul penal din 1969 constă în aceea că în noua reglementare sunt arătate clar manifestările prin care se aduce atingere bunelor moravuri. Astfel, potrivit textului de incriminare, fapta de atingere a bunelor moravuri se poate concretiza în expunerea sau distribuirea, fără drept, de imagini ce prezintă explicit o activitate sexuală, acte de exhibiţionism sau alte acte sexuale explicite. O astfel de determinare nu era întâlnită în norma corespondentă din Codul penal din 1969, unde, după enumerarea câtorva modalităţi de comitere a faptei (acte sau gesturi, proferarea de cuvinte sau expresii), legiuitorul utiliza expresia „orice alte manifestări", astfel că faptele de atingere a bunelor moravuri puteau îmbrăca forme dintre cele mai variate.

Expunerea de imagini ce prezintă explicit o activitate sexuală constă în acţiunea de prezentare în faţa publicului a unei reprezentări vizuale care descrie, în mod limpede, o activitate sexuală. Nu este realizată latura obiectivă a infracţiunii examinate atunci când imaginile prezentate publicului nu expliciteazâ, ci doar creionează o activitate sexuală.

Distribuirea, cea de-a doua modalitate de comitere a faptei, presupune răspândirea către diverse persoane a unor imagini dintre cele arătate în textul de incriminare.

Atât expunerea, cât şi distribuirea trebuie să se situeze în afara legii, adică făptuitorul să nu fie îndreptăţit de lege să realizeze astfel de acţiuni. De asemenea, imaginile ce prezintă explicit o activitate sexuală expuse sau distribuite trebuie să fie realizate de persoane adulte, deoarece expunerea sau distribuirea unor imagini ce conţin activităţi sexuale înfăptuite de minori realizează conţinutul infracţiunii de pornografie infantilă.

Exhibiţionismul constă în expunerea în public a organelor genitale, ca modalitate de obţinere a satisfacţiei sexuale.

în categoria actelor sexuale explicite intră actele sexuale normale, orale, anale, actele cu caracter zoofil şi orice altă manifestare prin care se obţine o satisfacere a sexualităţii.

în privinţa urmării specifice infracţiunii analizate, nu au intervenit modificări, aceasta constând în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale referitoare la bunele moravuri.

O altă modificare rezultă din renunţarea la forma agravată din legea veche, care presupunea producerea unei urmări mai grave, în noua reglementare infracţiunea fiind prevăzută doar în forma simplă.

Legea penală mai favorabilă. Legea nouă este mai favorabilă, întrucât prevede un regim sancţionator mai blând comparativ cu cel din legea veche şi, totodată, nu mai prevede şi o formă agravată a infracţiunii.