Art. 77 Noul Cod Penal Circumstanţe agravante Circumstanţele atenuante şi circumstanţele agravante Individualizarea pedepselor

CAPITOLUL V
Individualizarea pedepselor

SECŢIUNEA a 2-a
Circumstanţele atenuante şi circumstanţele agravante

Art. 77

Circumstanţe agravante

Următoarele împrejurări constituie circumstanţe agravante:

a) săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună;

b) săvârşirea infracţiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante;

c) săvârşirea infracţiunii prin metode sau mijloace de natură să pună în pericol alte persoane ori bunuri;

d) săvârşirea infracţiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor;

e) săvârşirea infracţiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze;

f) săvârşirea infracţiunii în stare de intoxicaţie voluntară cu alcool sau cu alte substanţe psihoactive, când a fost provocată în vederea comiterii infracţiunii;

g) săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenţă;

h) săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 77 Noul Cod Penal Circumstanţe agravante Circumstanţele atenuante şi circumstanţele agravante Individualizarea pedepselor




Av. Diana Ionescu 11.07.2016
Art. 77 NCP stabileşte opt circumstanţe agravante legale, adică împrejurări care produc efecte ori de câte ori instanţa de judecată constată existenţa lor în fapt. Ele reflectă întotdeauna o mai mare gravitate a faptei comise, precum şi o periculozitate sporită a infractorului şi, prin urmare, impun instanţei de judecată să aplice pedepse mai drastice.

Spre deosebire de ort. 75 CP 1969, nu mai sunt instituite circumstanţe agravante judiciare, ci numai circumstanţe agravante legale. Această modificare legislativă reprezintă o aplicare a principiului legalităţii pedepselor prevăzut de art. 23
Citește mai mult alin. (12) din Constituţia României şi de art. 2 NCP, precum şi o întărire a previzibilităţii legii penale.

Legea penală mai favorabilă. Referitor la circumstanţele agravante legale, noul Cod penal a preluat în linii mari dispoziţiile în materie din reglementarea anterioară, dar au fost aduse şi modificări, unele de natură să înăsprească normele cuprinse în textul analizat, dar şi altele care reprezintă eliminarea unor circumstanţe agravante din legea veche. în legătură cu prima categorie de modificări, menţionăm, în primul rând, completarea textului de la lit. b), în sensul că reprezintă o circumstanţă agravantă şi săvârşirea faptei prin supunerea victimei la tratamente degradante. în acest sens, legiuitorul a înţeles să protejeze mai accentuat integritatea victimei, în acord cu dispoziţiile art. 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 22 alin. (2) din Constituţia României. în al doilea rând, s-a introdus o nouă circumstanţă agravantă, şi anume săvârşirea infracţiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze. în al treilea rând, a fost extinsă sfera de aplicare a circumstanţei agravante constând în intoxicarea voluntară provocată în vederea săvârşirii infracţiunii, luându-seîn considerare nu numai intoxicaţia cu alcool, ci şi cu alte substanţe psihoactive. în al patrulea rând, a fost extinsă circumstanţa agravantă constând în săvârşirea faptei de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate, în sensul că ea cuprinde acum şi situaţiile determinate de starea de asediu sau de starea de urgenţă. în al cincilea rând, norma referitoare la circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 lit. h) a fost completată, iar enumerarea motivelor respective a devenit exemplificativă, această circumstanţă agravantă operând şi pentru „alte împrejurări de acelaşi fel".

Referitor la aspectele mai favorabile ale textului analizat în comparaţie cu vechea reglementare, menţionăm renunţarea la circumstanţa agravantă a săvârşirii infracţiunii prin violenţe asupra membrilor familiei. Această împrejurare reprezintă însă în prezent, conform art. 199 NCP, o formă agravată a anumitor infracţiuni contra vieţii sau contra integrităţii corporale ori sănătăţii. în aceeaşi ordine de idei, s-o renunţat la fosta circumstanţă agravantă constând în săvârşirea infracţiunii din motive josnice, însă motivele săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit pot fi utilizate de instanţă ca un criteriu general de individualizare a pedepsei. în fine, aşa cum am arătat, noul text de lege nu mai prevede circumstanţele agravante judiciare, care erau reglementate de art. 75 alin. (2) CP 1969.

Având în vedere multiplele modificări care înăspresc textul de lege analizat, legea penală mai favorabilă pare a fi legea veche. Totuşi, nu trebuie pierdute din vedere elementele favorabile introduse. în aceste condiţii, apreciem că norma penală mai favorabilă poate fi stabilită cu mai mare acurateţe in concreto, în funcţie de împrejurările cauzei.
Răspunde
Dana Toma 29.11.2015
Circumstanţele agravante au fost preluate cu modificări din C. pen. 1969, fiind adăugată cea de la lit. e) privind săvârşirea infracţiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate. Din cauza adăugării acestei circumstanţe agravante generale, NCP nu mai prevede în Partea Specială ca element circumstanţial agravant împrejurarea profitării de starea de vădită vulnerabilitate [de ex., nu a mai fost reţinut furtul calificat asupra unei persoane în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra prevăzut de art. 209 alin. (1) lit. d) C. pen. 1969]. Totusi, această
Citește mai mult circumstanţă nu va fi reţinută dacă starea de vulnerabilitate este un element constitutiv al infracţiunii (de ex., infracţiunea de exploatare patrimonială a unei persoane vulnerabile, prevăzută de art. 247 NCP).

Circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 lit. d) C. pen. 1969 a fost înlăturată, întrucât nu întrunea condiţiile privind previzibilitatea legii. Deopotrivă, legiuitorul renunţă la circumstanţele agravante judiciare, întrucât, prin modul în care acestea au fost reglementate, reprezentau o aplicare prin analogie a legii penale în defavoarea inculpatului, încălcând exigenţele art. 7 din Convenţie.

Totodată, NCP nu a mai reţinut ca circumstanţă agravantă săvârşirea infracţiunii prin violenţe asupra membrilor de familie, întrucât această împrejurare a fost incriminată prin infracţiunea de violenţă în familie prevăzută de art. 199 NCP.

Corelativ cu modificările aduse cauzei de neimputabilitate prevăzute de art. 29 NCP, lit. f) a art. 77 prevede ca circumstanţă agravantă nu numai intoxicarea voluntară cu alcool, dar şi cu alte substanţe psihoactive, când a fost provocată în vederea comiterii infracţiunii.

Referitor la circumstanţa agravantă prevăzută de lit. g), pe lângă profitarea de situaţia prilejuită de o calamitate, NCP prevede o răspundere penală agravată dacă inculpatul a profitat de situaţia prilejuită de starea de asediu şi starea de urgenţă.
Răspunde
defara 3.02.2014
Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal:

Art. 241. Prin substanţe psihoactive se înţelege substanţele stabilite prin lege, la propunerea Ministerului Sănătăţii.

Corespondența cu vechiul Cod Penal (1969): art. 75: „Circumstanţe agravante. (1) Următoarele împrejurări constituie circumstanţe agravante: a) săvârşirea faptei de trei sau de mai multe persoane împreună; b) săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime, prin violenţe asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezintă pericol public; c) săvârşirea infracţiunii de către un
Citește mai mult infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor; c1) săvârşirea infracţiunii pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA; d) săvârşirea infracţiunii din motive josnice; e) săvârşirea infracţiunii în stare de beţie anume provocată în vederea comiterii faptei; f) săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate. (2) Instanţa poate reţine ca circumstanţe agravante şi alte împrejurări care imprimă faptei un caracter grav”.

Legislaţie conexă: art. 14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri (M. Of. nr. 362 din 3 august 2000).
Răspunde
defara 3.02.2014
în noul Cod penal nu mai există circumstanţe agravante judiciare. Ca efect al reţinerii circumstanţelor agravante, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special. Dacă maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăşi o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special.
Răspunde