Art. 30 Consiliul de supraveghere Dispoziţii generale şi finale
| Comentarii |
|
Dispoziţii generale şi finale
Art. 30
Consiliul de supraveghere
(1) Se înfiinţează Consiliul de supraveghere constituit din specialişti din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Preşedintele Consiliului de supraveghere este secretarul de stat cu atribuţii în domeniul transportului feroviar, iar în componenţa consiliului se numesc specialişti cel puţin din domeniile: feroviar, integrare europeană, economic şi juridic.
(11) Consiliul de supraveghere este independent din punct de vedere funcţional de orice autoritate competentă implicată în atribuirea unui contract de servicii publice.
(12) Preşedintele şi membrii Consiliului de supraveghere nu se subordonează ierarhic din punct de vedere administrativ în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de membru în Consiliul de supraveghere.
(13) Mandatul preşedintelui şi al membrilor Consiliului de supraveghere este de 5 ani şi poate fi reînnoit.
(14) Mandatul preşedintelui şi al membrilor Consiliului de supraveghere încetează în următoarele situaţii:
a) în situaţia imposibilităţii de a-şi îndeplini mandatul mai mult de 120 de zile calendaristice consecutive dintr-un interval de 140 de zile;
b) în caz de condamnare penală prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru care nu a intervenit reabilitarea;
c) prin demisie;
d) prin deces;
e) la expirarea sa.
(15) Hotărârea de revocare din funcţie a membrilor Consiliului de supraveghere poate fi atacată la instanţele de contencios administrativ sau instanţele competente, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data aducerii ei la cunoştinţa persoanei revocate.
(16) Membrii ale căror mandate au expirat rămân în funcţie până la numirea succesorilor lor.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare, atribuţiile şi finanţarea Consiliului de supraveghere se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) Solicitantul poate sesiza Consiliul de supraveghere în cazul în care se consideră vătămat, pentru a face contestaţie împotriva deciziilor luate de administratorul infrastructurii sau, dacă este cazul, de operatorul de transport feroviar, cu privire la:
a) documentul de referinţă al reţelei;
b) criteriile conţinute în documentul de referinţă al reţelei;
c) procedura de alocare a capacităţilor de infrastructură şi rezultatele acesteia:
d) sistemul de tarifare;
e) nivelul sau structura tarifelor de utilizare a infrastructurii pe care trebuie să le plătească sau pe care ar putea avea obligaţia să le plătească;
f) măsurile privind accesul în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Consiliul de supraveghere se va asigura că tarifele stabilite de administratorul infrastructurii sunt în conformitate cu prevederile cap. II şi au un caracter nediscriminatoriu. Negocierile între solicitanţi şi administratorul infrastructurii cu privire la nivelul tarifelor de utilizare a infrastructurii sunt autorizate numai dacă au loc sub supravegherea acestui consiliu. Consiliul de supraveghere va interveni imediat în cazul în care negocierile ar putea să contravină prevederilor prezentei ordonanţe.
(5) Consiliul de supraveghere este abilitat să solicite administratorului infrastructurii, solicitanţilor şi oricărei alte părţi interesate furnizarea informaţiilor necesare; aceste informaţii vor fi prezentate fără întârziere.
(6) Consiliul de supraveghere are obligaţia să se pronunţe asupra tuturor contestaţiilor şi va adopta măsurile necesare pentru remedierea situaţiei, într-un termen de maximum o lună de la primirea tuturor informaţiilor.
(7) Deciziile luate de Consiliul de supraveghere au un caracter obligatoriu pentru toate părţile implicate, cu excepţia prevederilor alin. (9).
(8) În cazul în care se introduce contestaţie împotriva unui refuz de alocare a capacităţilor de infrastructură sau împotriva modalităţilor unei propuneri de capacităţi de infrastructură, Consiliul de supraveghere fie confirmă că nu este cazul să se modifice decizia luată de administratorul infrastructurii, fie solicită modificarea deciziei care face obiectul reclamaţiei, în conformitate cu liniile directoare stabilite de Consiliul de supraveghere.
(9) Contestaţiile împotriva deciziilor luate de Consiliul de supraveghere se soluţionează de instanţele judecătoreşti competente, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.
OG 89 2003 actualizată prin:OUG 62/2009 - pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar din 3 iunie 2009, Monitorul Oficial 399/2009;
Legea 55/2006 - privind siguranţa feroviară din 16 martie 2006, Monitorul Oficial 322/2006;
Legea 8/2004 - pentru aprobarea OG 89/2003 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă din 18 februarie 2004, Monitorul Oficial 178/2004;
| ← Art. 29 Măsurile particulare care se impun în cazul unor... | Art. 31 Cooperarea cu organisme de supraveghere din alte state... → |
|---|
