Art. 23 OUG 34/2006 Reguli generale Reguli comune aplicabile pentru atribuirea contractului de achiziţie publică

JURISPRUDENȚĂ RELEVANTĂ

Atribuirea contractului pe loturi reprezintă un drept al autorităţii contractante şi nu se poate stabili în sarcina acesteia vreo obligaţie în sensul atribuirii de contracte distincte pe loturi. Opţiunea încheierii acordului-cadru doar cu un singur operator economic nu încalcă normele legale

Potrivit art. 10 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea contractului pe loturi, cu respectarea prevederilor art. 23 din ordonanţă şi cu condiţia de a preciza acest lucru în documentaţia de atribuire. Conform art.

Citește mai mult

23 din ordonanţă, autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor ordonanţei care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice.

În temeiul dispoziţiilor legale menţionate, Curtea a constatat că atribuirea contractului pe loturi reprezintă un drept al autorităţii contractante şi nu se poate stabili în sarcina acesteia vreo obligaţie în sensul atribuirii de contracte distincte pe loturi.

Prin urmare, în cauză, în mod corect a reţinut Consiliul netemeinicia susţinerilor contestatoarei cu privire la refuzul autorităţii contractante de a împărţi pe loturi acordul-cadru.

De asemenea, Curtea a reţinut că autorităţii contractante nu i se poate impune numărul operatorilor economici cu care urmează a încheia acordul-cadru, în raport de dispoziţiile art. 146 şi art. 148 din ordonanţă. Potrivit art. 146, autoritatea are obligaţia de a stabili operatorul economic sau, după caz, operatorii economici care vor fi parte a acordului-cadru respectiv, prin aplicarea criteriilor de selecţie şi atribuire prevăzute la cap. V, iar art. 148 stabileşte că, în cazul în care autoritatea încheie acordul-cadru cu mai mulţi operatori economici, numărul acestora nu poate fi mai mic de 3, în măsura în care există un număr suficient de operatori economici care au îndeplinit criteriile de calificare şi selecţie şi care au prezentat oferte admisibile. Rezultă astfel că nu pot fi primite susţinerile petentei referitoare la restricţionarea concurenţei între agenţii economici prin faptul că s-a prevăzut încheierea acordului-cadru cu un singur operator economic.

In consecinţă, refuzul autorităţii contractante de a proccda la împărţirea pe loturi a obiectului acordului-cadru nu întruneşte condiţiile unui abuz de drept, având în vedere că nu constituie un refuz nejustificat, prin prisma dispoziţiilor legale pe care se întemeiază, precum şi faptul că încheierea acordului-cadru cu un singur operator economic, după cum s-a reţinut, nu aduce atingere drepturilor altor operatori economici şi nu încalcă normele privind eficienţa utilizării fondurilor publice.

Faţă dc considerentele expuse, Curtea a constatat că decizia emisă de Consiliu este legală şi temeinică, astfel că a fost menţinută, iar plângerea formulată de petentă a fost respinsă ca nefondată.

Comentariu

In acelaşi sens sunt şi decizia nr. 1 din II ianuarie 2012 a Curţii de Apel Piteşti, Secţia comerciala şi de contencios administrativ şi fiscal, şi decizia nr. 2026/R din 3 noiembrie 20II a Curţii de Apel Tărgu Mureş, Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

In pofida argumentului că ordonanţa nu obligă autoritatea la divizarea contractului, atribuirea pe loturi reprezentând un drept, iar nu o obligaţie, este de subliniat că principiile care guvernează atribuirea contractelor de achiziţie, cu precădere nediscriminarea, tratamentul egal şi proporţionalitatea, prevalează în respectare, indiferent dacă sunt raportate la drepturi ale autorităţii contractante. Altfel spus, exercitarea de către autoritate a drepturilor sale trebuie să nu conducă la înfrângerea principiilor legale, denumite astfel tocmai pentru rolul fundamental şi primordial pe care aceste reguli diriguitoare îl au în raport cu celelalte reguli, circumscrise primelor.

La 20 decembrie 2011, Comisia Europeană a dat publicităţii două propuneri de directive menite să le înlocuiască pe cele din 2004 (17/CE şi I8/CE). Este vorba despre propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind achiziţiile publice COM(2011) 896 final 2011/0438 (COD) şi despre propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale COM(2011) 895 final 2011/0439 (COD). Potrivit propunerilor, autorităţile contractante vor fi invitate să împartă contractele de achiziţii publice în loturi omogene sau eterogene, pentru a le face mai accesibile pentru IMM-uri. In cazul în care decid să nu facă acest lucru, ele vor fi obligate să furnizeze o explicaţie specifică.

Revizuirea directivelor privind achiziţiile publice se înscrie într-un program de ansamblu, al cărui obiectiv constă în modernizarea extinsă a sistemului de achiziţii publice în Uniunea Europeană, atât în ceea ce priveşte achiziţiile publice cu caracter general, cât şi achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale. Reforma legislaţiei privind achiziţiile publice reprezintă una din cele 12 acţiuni prevăzute în Comunicarea Comisiei „Actul privind piaţa unică - Douăsprezece pârghii pentru stimularea creşterii şi întărirea încrederii”, adoptată în aprilie 2011.