Art. 294 OUG 34/2006 Sancţionarea contra venţiilor Contravenţii şi sancţiuni
| Comentarii |
|
CAPITOLUL X
Contravenţii şi sancţiuni
SECŢIUNEA a 2-a
Sancţionarea contra venţiilor
Art. 294
(1) Contravenţia prevăzută la art. 293 lit. l1) se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.
(2) Contravenţiile prevăzute la art. 293 lit. f), i1), n), u) şi v) se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.
(3) Contravenţiile prevăzute la art. 293 lit. c), k), m1), q), s), t) şi w) se sancţionează cu amendă de la 40.000 lei la 80.000 lei.
(31) Contravențiile prevăzute la art. 293 lit. a) se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.
(32) Contravenţia prevăzută la art. 293 lit. e1) se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei.
(4) Contravenţiile prevăzute la art. 293 lit. b), d), e), g), h), i), j), j1), l), m), o), p) şi r) se sancţionează cu amendă de la 80.000 lei la 100.000 lei.
(5) Amenzile pentru săvârşirea contravenţiilor de la art. 293 pot fi aplicate atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.
(6) Contravenientul persoană fizică şi/sau juridică poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzilor prevăzute la art. 294 alin. (1)-(4).
(7) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sumele provenite din amenzile prevăzute la art. 294 alin. (1)-(4) aplicate persoanelor fizice se fac integral venit la bugetul de stat.
(8) Pentru contractele a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2), amenda prevăzută ca sancţiune pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 293 reprezintă 50% din sumele prevăzute la alin. (2), (3), (32) şi (4). Prevederile alin. (31) rămân aplicabile.
(9) În cazul contractelor finanţate din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora, prevederile alin. (1)–(8) se aplică doar contravenţiilor care nu constituie abatere potrivit anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 2941
Depăşirea termenelor prevăzute la art. 801, 861, 931, 1021, 1061, 1091, 1171 sau 1211 constituie abatere disciplinară gravă.
OUG 34/2006 actualizată prin:
Legea 20/2016 - pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, Monitorul Oficial nr. 171/2016;
OUG 51/2014 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 30 iunie 2014, Monitorul Oficial nr. 486/2014;
OUG 35/2013 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 30 aprilie 2013, Monitorul Oficial 251/2013;
OUG 77/2012 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 27 noiembrie 2012, Monitorul Oficial 827/2012;
Legea 279/2011 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 7 decembrie 2011, Monitorul Oficial 872/2011;
OUG 76/2010 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 30 iunie 2010, Monitorul Oficial 453/2010;
OUG 94/2007 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 26 septembrie 2007, Monitorul Oficial 676/2007;
| ← Art. 293 OUG 34/2006 Contravenţii Contravenţii şi sancţiuni | Art. 295 OUG 34/2006 Sancţionarea contra venţiilor... → |
|---|
Refuzul petentei de a se judeca în contradictoriu şi cu ofertanta declarată câştigătoare, ca urmare a punerii în discuţie de către instanţă a introducerii ei în cauză, atrage respingerea plângerii ca inadmisibilă
La termenul din 09.01.2012 instanţa, din oficiu, a apreciat necesar ca petenta contestatoare să comunice dacă doreşte ca prezenta cauză să se judece în contradictoriu şi cu ofertanta câştigătoare, petenta comunicând instanţei un răspuns negativ. Raportat la acest răspuns, în şedinţa publică din data de 16.01.2012, instanţa a invocat excepţia inadmisibilităţii
Citește mai mult
plângerii.Analizând excepţia invocată prin prisma înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, precum şi a susţinerilor părţilor, instanţa a admis-o, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Contestatoarea a formulat plângere împotriva deciziei prin care Consiliul i-a respins contestaţia împotriva adresei nr. 1954/07.09.2011, reprezentând comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, şi împotriva raportului procedurii, ambele emise de Primăria Comunei B.M., în calitate de autoritate contractantă. A solicitat admiterea plângerii, modificarea deciziei Consiliului, admiterea contestaţiei sale, să se constate că SC T.B. SRL nu îndeplineşte cerinţa de calificare privind experienţa similară (a prezentat un contract mai vechi de cinci ani, încălcând în acest fel cerinţa din documentaţia de atribuire).
Petenta a chemat-o în judecată ca unică pârâtă pe Primăria Comunei B.M., în calitate de autoritate contractantă şi de emitentă al actului contestat. Raportat însă la efectele specifice pe care le produce evaluarea ofertelor şi declararea câştigătorului inclusiv în persoana acestuia, instanţa apreciază că acest cadru procesual, astfel cum a fost stabilit de către reclamantă în exercitarea deplină a principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, atrage inadmisibilitatea analizării pe fond a plângerii formulate, întrucât în cauză este incident un caz de coparticipare procesuală pasivă obligatorie, impusă de natura obiectului cererii.
Astfel, instanţa observă că ceea ce i s-a comunicat reclamantei este faptul că oferta sa a fost declarată necâştigătoare, întrucât a obţinut numai 83,98 puncte, fiind declarată câştigătoare oferta concurentă depusă de asocierea SC T.B. SRL - SC D.P. SA - SC C. SRL - SC I. SRL, urmarea directă şi imediată fiind faptul că în patrimoniul acesteia s-au născut dreptul şi obligaţia corelativă de a încheia contractul de achiziţie publică cu autoritatea contractantă. Actul contestat produce, fară îndoială, efecte directe în persoana câştigătoarei, iar cu privire la acestea instanţa nu ar putea legal dispune în lipsa introducerii sale în proces ca pârâtă,
pentru a-şi apăra în mod real şi efectiv poziţia. Din acest punct de vedere, nu poate fi reţinută apărarea contestatoarei, care şi-a motivat opţiunea de a nu o chema în judecată pe ofertanta declarată câştigătoare, întrucât în cadrul plângerii împotriva deciziei Consiliului nu pot avea calitatea de părţi decât părţile litigiului soluţionat de acesta, cu atât mai mult cu cât prin plângerea formulată petenta a solicitat ca instanţa să constate că ofertanta câştigătoare (terţă) nu ar îndeplini cerinţa de calificare privind experienţa similară.
Faptul că desemnarea unui câştigător implică naşterea de drepturi şi obligaţii faţă de acesta constituie un argument decisiv pentru conferirea calităţii de pârât în plângerea împotriva deciziei Consiliului de soluţionare a contestaţiei împotriva actului de declarare a câştigătorului. Niciun text din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 nu menţionează expres că acesta trebuie chemat în judecată, însă acest lucru nici nu este necesar, actul normativ completându-se cu restul reglementărilor în vigoare, inclusiv cu dispoziţiile Codului de procedură civilă. Procedura poate fi contestată în oricare stadiu, inclusiv până la declararea câştigătorului (când toţi participanţii se află practic în aceeaşi situaţie), precum şi după încheierea contractului, şi revine reclamantului şi instanţei sarcina de a determina în fiecare caz concret în parte care este cadrul procesual adecvat, chiar în lipsa unei reglementări exprese (de altfel, ar fi fost excesiv ca legiuitorul să indice pârâţii în fiecare caz în parte).
Deşi excepţia inadmisibilităţii cererii pentru lipsa coparticipării procesuale pasive nu este reglementată (de altfel, nici alte excepţii nu sunt prevăzute expres în legislaţie), existenţa ei se desprinde din analizarea condiţiilor pentru ca o astfel de cerere să poată fi corect dedusă judecăţii.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 283 din ordonanţă, făcând aplicarea principiului disponibilităţii, instanţa s-a pronunţat asupra cauzei în limitele stabilite de contestatoare, respectiv a respins ca inadmisibilă plângerea formulată împotriva deciziei Consiliului.
Comentariu
Chiar dacă sunt supuşi principiului rolului activ, nici Consiliului şi nici instanţei nu le este permisă introducerea în cauză, din oficiu, a unei părţi netrecute în cererea de chemare în judecată, indiferent că este sau nu ofertantă câştigătoare, interdicţie ce dă expresie principiului disponibilităţii - principiu fundamental al procedurii civile (dreptul comun în domeniu) - prin care se înţelege că părţile pot determina nu numai existenţa procesului, prin declanşarea procedurii judiciare şi prin libertatea de a pune capăt procesului înainte de a interveni o hotărâre pe fondul pretenţiei supuse judecăţii, ci şi conţinutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual în privinţa obiectului şi a participanţilor la proces, a fazelor şi etapelor pe care procesul civil le-ar putea parcurge.
Hotărârea de mai sus a instanţei de judecată o găsim a fi în dezacord cu legislaţia în vigoare, care presupune şi accesul oricărei persoane vătămate la examinarea în mod efectiv a cauzei sale de către o instanţă judecătorească - accesul la justiţie.
Intr-adevăr, este exactă statuarea că niciun text din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 nu menţionează expres că ofertantul câştigător (sau vreun alt ofertant concurent) trebuie chemat în judecată cu ocazia plângerii, însă la fel de adevărat este şi că, contrar părerii magistraţilor autori ai hotărârii comentate, exercitarea sau admisibilitatea căii de atac a plângerii sunt condiţionate de introducerea în cauză, cu sau fără acceptul petentei, a ofertantului câştigător Niciuna dintre reglementările care completează ordonanţa privind achiziţiile publice, inclusiv dispoziţiile Codului de procedură civilă, nu operează distincţia pe care o afirmă autorii hotărârii reproduse în parte mai sus. Mai mult chiar, introducerea la cerere sau din oficiu a unei noi persoane intimate în etapa procesuală a plângerii ar fi contrară art. 294 alin. 1 C. proc. civ., coroborat cu art. 316, care prevăd că în recurs nu se pot schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot Jâce cereri noi. Referitor la recurs, în doctrină s-a susţinut că, pe această cale, nu se poate lărgi cadrul procesului şi nu pot fi introduse părţi noi în procesiar legitimarea procesuală se prezintă sub forma specială a condiţiei de a fi fost parte în proces la instanţele de foncP\ Persoanele care nu au participat la judecata înaintea primei instanţe, fie ea şi administrativ-jurisdicţională, sunt terţi jaf ă de cauză şi, prin urmare, nu pot să ia parte în etapa căii de atac (cu unele excepţii, neincidente în speţa analizată).
Este mai mult decât discutabilă noua orientare jurisprudenţială dată de Curtea de Apel Cluj, care atentează la dreptul părţilor nemulţumite de decizia pronunţată de Consiliu de a le fi judecată cauza de către o instanţă judecătorească de control, drept statuat expres la art. 281 alin. 1 din ordonanţă. Nicăieri în cuprinsul ordonanţei, sau al altui act normativ aplicabil speţei, nu este consacrată sancţiunea inadmisibilităţii plângerii din cauza refuzului petentei de a se judeca şi cu ofertanta declarată câştigătoare. Aşa-zisa coparticipare procesuală pasivă obligatorie, impusă de natura obiectului cererii în opinia instanţei, nu îşi afla locul în litigiul descris şi, în principiu, în niciun alt litigiu având ca obiect plângere împotriva actului administrativ-jurisdicţional al Consiliului.
Chiar dacă autoarea plângerii a solicitat, între altele, ca instanţa să constate că ofertanta câştigătoare nu ar îndeplini cerinţa de calificare privind experienţa similară, faptul de a nu accepta să se judece cu respectiva ofertantă nu putea fi decât în mod artificial reţinut de către instanţă ca pretext în luarea deciziei inadmisibilităţii plângerii, în realitate el neavând relevanţă din prisma admisibilităţii plângerii.
In majoritatea covârşitoare a disputelor vizând atribuirea unui contract de achiziţie publică, discuţia se poartă asupra îndeplinirii sau nu de către ofertantul câştigător a condiţiilor prescrise de către autoritatea contractantă în documentaţia de atribuire, însă nicio instanţă, până acum, nu a raţionat că judecarea litigiului nu se poate realiza în absenţa participării la proces a acelui ofertant.
Judicioasă considerăm a fi abordarea Curţii de Apel Braşov, spre pildă, care în dosarul nr 1587/46/2011, la termenul de judecată din 25 aprilie 2012, văzând că plângerea se soluţionează conform art. 283 din ordonanţă, în procedura recursului, fiind supusă aceloraşi reguli de procedură civilă, cu derogările anume arătate de ordonanţă, art. 297 din ordonanţă care face trimitere la dreptul comun ce guvernează instituţia recursului şi că decizia emisă de Consiliu priveşte mai multe societăţi, iar situaţia acestora poate fi influenţată în cazul admiterii plângerii, a dispus citarea ofertantului câştigător cu menţiunea că poate interveni în favoarea autorităţii contractante dacă doreşte acest lucru, comunicându-i un exemplar de pe plângerea formulată şi un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar.
Condiţionarea admisibilităţii plângerii de acceptul petentului de a se judeca în contradictoriu cu un ofertant concurent reprezintă, neîndoielnic, un obstacol insurmontabil pentru petent în a accede la justiţie şi, în consecinţă, violează art. 6 parag. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Instanţa sesizată cu o plângere nu poate condiţiona admisibilitatea căii de atac de implicarea în proces a ofertantului câştigător sau chiar a tuturor ofertanţilor Petentul are interesul de a se judeca cu autoritatea contractantă emitentă a actului care îl vatămă, fiind mai puţin sau deloc interesat de a se judeca cu ofertantul căruia îi profită respectivul act şi care, la rândul său, este posibil să nu îşi dorească să intre într-un conflict judiciar cu societatea petentă.
Nici art. 1 alin. 2 din Legea nr 554/2004, conform căruia „se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept”, şi nici art. I6l din aceeaşi lege, potrivit căruia „instanţa de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuţie, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum şi a altor subiecte de drept ”, nu pot constitui argumente de drept care să susţină teoria construită de Curtea de Apel Cluj.