Art. 3 OUG 34/2006 Definiţii Dispoziţii generale
| Comentarii |
|
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA a 2-a
Definiţii
Art. 3
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)acceptarea ofertei câştigătoare - comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire prin care autoritatea contractantă îşi manifestă acordul de a se angaja juridic în contractul de achiziţie publică ce va fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost desemnată câştigătoare;
b)acord-cadru - înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere;
c)candidat - oricare operator economic care a depus candidatura în cazul unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv;
d)candidatură - documentele prin care un candidat îşi demonstrează situaţia personală, capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia economică şi financiară, capacitatea tehnică şi profesională, în vederea obţinerii invitaţiei de participare pentru depunerea ulterioară a ofertei, în cazul aplicării unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv;
e)concurent - oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs de soluţii;
e1)contract - orice contract de achiziţie publică sau acord-cadru;
f)contract de achiziţie publică - contractul, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, care include şi categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul ori mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;
g)contract de concesiune de lucrări publice - contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite;
h)contract de concesiune de servicii - contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu deosebirea că în contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite;
i)contractant - ofertantul care a devenit, în condiţiile legii, parte într-un contract de achiziţie publică;
j)documentaţie de atribuire - documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul contractului de achiziţie publică şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă;
k)drept special sau exclusiv - dreptul care rezultă din orice formă de autorizare acordată, conform prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative, de o autoritate competentă şi care are ca efect rezervarea desfăşurării de activităţi în domeniul anumitor servicii publice numai de către una sau de către un număr limitat de persoane, afectând în mod substanţial posibilitatea altor persoane de a desfăşura o astfel de activitate;
k1)fişa de date - document al documentaţiei de atribuire ce cuprinde informaţii generale privind autoritatea contractantă, în special cu privire la adresă - inclusiv telefon, fax, e-mail, persoane de contact, mijloace de comunicare, formalităţi care trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire, dacă sunt solicitate de autoritatea contractantă, toate cerinţele minime de calificare, precum şi toate documentele care urmează să fie prezentate de ofertanţi/candidaţi pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehnice şi financiare, informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei câştigătoare, instrucţiuni privind căile de atac prevăzute de lege, precum şi orice alte informaţii prevăzute de legislaţia în domeniu;
l)fonduri publice - sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare;
m)întreprindere publică - persoana juridică ce desfăşoară activităţi economice şi asupra căreia se exercită direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participaţiilor financiare sau a regulilor specifice prevăzute în actul de înfiinţare a întreprinderii respective, influenţa dominantă a unei autorităţi contractante, astfel cum este definită aceasta la art. 8 lit. a), b) sau c); prezumţia de exercitare a influenţei dominante se aplică în orice situaţie în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţi contractante definite conform art. 8 lit. a), b) sau c) se află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintre următoarele cazuri:
- deţin majoritatea capitalului subscris;
- deţin controlul majorităţii voturilor în organul de conducere, cum ar fi adunarea generală;
- pot numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia;
n)licitaţie electronică - procesul repetitiv realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care ofertanţii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale ofertei; evaluarea finală trebuie să se realizeze în mod automat prin mijloacele electronice utilizate;
o)mijloace electronice - utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea şi stocarea de date care sunt difuzate, transmise şi recepţionate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;
p)ofertant - orice operator economic care a depus ofertă în termenul de depunere a ofertelor indicat în anunţul/invitaţia de participare;
q)ofertă - actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică; oferta cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică;
r)operator economic - oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări - persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse, servicii şi/sau execuţie de lucrări;
s)operatorul sistemului electronic de achiziţii publice - persoană juridică de drept public care asigură autorităţilor contractante suportul tehnic destinat aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire;
s1)parteneriat public-public - derularea în comun a unui proiect de către două ori mai multe entităţi publice naţionale şi/sau internaţionale;
s2)persoane cu funcţii de decizie - conducătorul autorităţii contractante, membrii organelor decizionale ale autorităţii contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum şi orice alte persoane din cadrul autorităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentaţiei de atribuire şi/sau procedura de atribuire;
ş)procedură de atribuire - etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluţii;
t)propunere financiară - parte a ofertei ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif, alte condiţii financiare şi comerciale corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate prin documentaţia de atribuire;
ţ)propunere tehnică - parte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini sau, după caz, din documentaţia descriptivă;
u)scris sau în scris - orice ansamblu de cuvinte şi cifre care pot fi citite, reproduse şi apoi comunicate. Acest ansamblu poate include şi informaţii transmise şi stocate prin mijloace electronice;
u1)sistem de achiziţie dinamic - proces în întregime electronic, limitat în timp şi deschis pe întreaga sa durată oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie şi care a prezentat o ofertă orientativă conformă cu cerinţele caietului de sarcini.
v)sistemul electronic de achiziţii publice - SEAP - desemnează sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin internet la o adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire;
v1)termene de aşteptare - termenele la care se face referire la art. 205 alin. (1) şi art. 206 alin. (3), după împlinirea cărora pot fi încheiate contractele care intră în sfera de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
x)Tratat - Tratatul pentru înfiinţarea Comunităţii Europene, încheiat la 25 martie 1957, cu modificările şi completările ulterioare;
y)vocabularul comun al achiziţiilor publice - CPV - desemnează nomenclatorul de referinţă aplicabil contractelor de achiziţie publică, adoptat prin Regulamentul nr. 2.195/2002/CE al Parlamentului European şi al Consiliului privind vocabularul comun al achiziţiilor publice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 340 din 16 decembrie 2002, asigurând corespondenţa cu alte nomenclatoare existente;
z)zile - zilele calendaristice, în afara cazului în care se prevede expres că sunt zile lucrătoare. Termenul exprimat în zile începe să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului; ziua în cursul căreia a avut loc un eveniment sau s-a realizat un act al autorităţii contractante nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi de sărbătoare legală, o duminică sau o sâmbătă, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare.
OUG 34/2006 actualizată prin:OUG 77/2012 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 27 noiembrie 2012, Monitorul Oficial 827/2012;
Legea 279/2011 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 7 decembrie 2011, Monitorul Oficial 872/2011;
OUG 76/2010 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 30 iunie 2010, Monitorul Oficial 453/2010;
OUG 76/2010 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 30 iunie 2010, Monitorul Oficial 453/2010;
OUG 94/2007 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 26 septembrie 2007, Monitorul Oficial 676/2007;
Legea 337/2006 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 17 iulie 2006, Monitorul Oficial 625/2006;
Art. 31
Contractele de achiziţie publică sunt:
a) contracte de lucrări;
b) contracte de furnizare;
c) contracte de servicii.
OUG 34/2006 actualizată prin:Legea 337/2006 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 17 iulie 2006, Monitorul Oficial 625/2006;
| ← Art. 2 OUG 34/2006 Scop. Principii Dispoziţii generale | Art. 4 OUG 34/2006 Tipuri de contracte de achiziţie publică... → |
|---|
Termenul de depunere a contestaţiei se calculează potrivit art. 3 lit. z) din ordonanţă, iar nu potrivit art. 101 C. proc. civ.
Constatând că petentă a luat cunoştinţă de actul atacat la data de 11.07.2011, Consiliul a apreciat că plângerea a fost formulată cu depăşirea termenului legal, respectiv la data de 22.07.2011. Pentru a calcula termenul, Consiliul a avut în vedere dispoziţiile art. 3 lit. z) din ordonanţă. După cum se observă din textul normativ indicat, el nu se rezumă la definirea unei expresii, ci stabileşte şi modalitatea de calcul a termenelor exprimate pe
Citește mai mult
zile, stabilind atât momentul de începere, cât şi cel de finalizare. Procedând astfel, autorul normei a înţeles să deroge de la dreptul comun în materia termenelor procedurale, reprezentat de art. 101 C. proc. civ. In atare situaţie, fiind un text derogator de la norma generală, este aplicabil cu prioritate, astfel cum corect a apreciat şi Consiliul.In susţinerile sale, petentă opinează că art. 3 lit. z) se referă numai la momentul începerii şi respectiv al încheierii termenului, însă noţiunea de termen este definită la art. 101 C. proc. civ., care la alin. 1 stabileşte că termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul. Curtea a observat însă că norma din Codul de procedură civilă nu reprezintă o definiţie legală a noţiunii de termen, ci o modalitate de calcul al acestuia, respectiv pe zile libere. In acelaşi timp, Curtea a reţinut că textul art. 3 lit. z) reglementează, la rândul lui, o modalitate de calcul al termenelor în materia achiziţiilor publice, în acest caz atât ziua de începere, cât şi cea de încheiere fiind luate în calcul. In atare situaţie, această din urmă prevedere legală reprezintă o derogare evidentă de la dreptul comun şi, prin urmare, este aplicabilă cu prioritate, cum corect s-a reţinut în motivarea deciziei contestate.
In speţă, petentă a luat cunoştinţă de actul atacat la data de 11.07.2011 şi a formulat contestaţia la data de 22.07.2011, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 2562 alin. 1 lit. a) din ordonanţă, termen care a început să curgă la 12.07.2011 şi s-a încheiat la 21.07.2011, aceasta fiind ultima zi de depunere a contestaţiei.
Termenul de contestare nu se calculează potrivit art. 101 C. proc. civ., ci potrivit art. 3 lit. z) din ordonanţă. Orice altă interpretare, venită chiar şi din partea autorităţii contractante, este lipsită de temei legal
Potrivit art. 2562 alin. 1 din ordonanţă, persoana vătămată poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului şi/sau recunoaşterii dreptului pretins ori a interesului legitim, în termen de 10 zile sau de 5 zile (în funcţie de valoarea estimată a contractului), termen ce va curge începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă de actul vătămător. Cum în
Citește mai mult
cauza de faţă valoarea estimată a contractului este de 579.192 lei, rezultă că sunt aplicabile prevederile legale referitoare la termenul de 10 zile. Totodată, calculul termenului se face potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. z) din ordonanţă, în raport de care rezultă că, de la data de 28.06.2011, când societatea petentă a luat cunoştinţă de actul vătămător de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, termenul de 10 zile în care putea formula contestaţie împotriva acestui rezultat s-a împlinit la 08.07.2011, ceea ce face ca depunerea contestaţiei la 11.07.2011 să fie tardivă.Argumentaţia societăţii petente potrivit căreia în cauză ar fi incidente dispoziţiile art. 60 şi 206 din ordonanţă, precum şi cele ale art. 101 C. proc. civ., întrucât însăşi autoritatea contractantă în comunicarea transmisă menţiona/recunoştea că termenul până la care se putea depune contestaţia este 11.07.2011, nu poate fi primită, câtă vreme termenul în care se poate formula contestaţia, modalitatea de calcul, precum şi sancţiunea nerespectării sunt în mod expres reglementate în lege, iar orice altă interpretare, contrară, venită chiar şi din partea autorităţii contractante, este lipsită de temei legal, urmând să fie respinsă, ca atare.
În consecinţă, Curtea a apreciat că plângerea împotriva deciziei prin care Consiliul a respins contestaţia ca tardivă este nefondată.
Societăţile civile de avocaţi nu pot fi încadrate în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii şi, în consecinţă, nu pot beneficia de facilitatea constituirii garanţiei de participare în cuantum redus cu 50%
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată şi de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea a reţinut următoarele:
Prin decizia nr. 902 din 9 martie 2011, Consiliul a respins ca nefondată contestaţia, a admis cererea de intervenţie şi a dispus continuarea procedurii. S-a reţinut, în esenţă, că formularea
Citește mai mult
contestaţiei este împotriva procesului-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor în cadrul licitaţiei deschise pentru încheierea acordului-cadru de prestări servicii „Facilitatea de asistenţă tehnică - lot 2”, contestatoarea solicitând obligarea autorităţii contractante să respingă ca inacceptabilă oferta depusă de Societatea Civilă Profesională de Avocaţi C. şi I. în asociere cu SC C. SRL, în baza art. 36 alin. 1 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006.Consiliul, cu opinie majoritară, a reţinut că trebuie avute în vedere litera şi spiritul Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, deoarece în acest act normativ sunt descrise condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o entitate pentru a deţine calitate de întreprindere, cât şi facilităţile acordate întreprinderilor
mici şi mijlocii în procedurile de achiziţii publice. S-a arătat, de asemenea, că legiuitorul a dorit includerea în conceptul de întreprindere a oricărei forme de organizare a unei activităţi economice, folosind sintagma de întreprindere în lipsa unui concept mai clar şi mai cuprinzător. Persoanele fizice autorizate, asociaţiile familiale, parteneriatele şi asociaţiile angajate într-o activitate economică pot fi considerate întreprinderi, întrucât factorul determinant este activitatea economică, şi nu forma legală. Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 346/2004 şi considerentele menţionate, societatea civilă de avocaţi poate fi inclusă în categoria IMM-urilor dacă îndeplineşte condiţiile şi criteriile cuprinse în aceste dispoziţii legale.
Orice societate civilă de avocaţi are calitate de operator economic, astfel cum aceasta este descrisă în art. 3 lit. r) din ordonanţă, întrucât nimic din litera şi spiritul Legii nr. 346/2004 nu sugerează vreo posibilă discriminare între diverse tipuri de operatori economici români în a beneficia de facilităţile prevăzute la art. 16, cu condiţia ca operatorii economici respectivi să se încadreze în limitele legii referitoare la cifra de afaceri anuală netă, număr de salariaţi şi valoarea totală a activelor.
In opinia Consiliului primul pas de calificare drept IMM este ca entitatea să fie considerată întreprindere, ca argument în acest sens fiind şi Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei Comunităţilor Europene din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, potrivit căreia o întreprindere este orice entitate angajată într-o activitate economică indiferent de forma sa legală.
Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 346/2004, prin întreprindere se înţelege orice formă de organizare a unei activităţi economice şi autorizate potrivit legilor în vigoare să facă acte de comerţ în scopul obţinerii de profit, în condiţii de concurenţă, respectiv societăţi comerciale, societăţi cooperative, persoane fizice care desfaşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţii familiale autorizate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
Din perspectiva instanţei de control judiciar şi interpretând ad litteram dispoziţiile legale anterior menţionate, ele enumeră limitativ categoriile de organizaţii sau persoane calificate ca întreprinderi mici şi mijlocii, astfel încât a adăuga acestor categorii altele, derivate din interpretarea unor texte cuprinse în reglementări speciale reprezintă o adăugare la lege.
Dispoziţiile art. 169 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat reglementează societatea civilă profesională de avocaţi prin trimitere la dispoziţiile Legii nr. 51/1995, respectiv la
drepturile, obligaţiile şi interdicţiile profesiei de avocat. In această din urmă categorie se includ şi incompatibilităţile stabilite în art. 14 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 51/1995 şi art. 30 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat, care interzic unui avocat faptele personale de comerţ exercitate cu sau fară autorizaţie. Din interpretarea sistematică a acestor dispoziţii legale şi având în vedere că activităţile profesionale desfăşurate de avocaţi sunt excluse expres din sfera faptelor de comerţ, Curtea a apreciat că acestei forme de organizare a profesiei nu îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 346/2004.
Argumentul Consiliului referitor la necesitatea includerii unei societăţi civile de avocaţi în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii care ar reieşi din conţinutul Recomandării Comisiei Europene 2003/361/CE este în mod evident neîntemeiat, ţinând cont, pe de o parte, de caracterul general al acestor prevederi, iar pe de altă parte avându-se în vedere faptul că legiuitorul român a detaliat în mod limitativ în cuprinsul art. 2 din Legea nr. 346/2004 această noţiune în acord cu cuprinsul Recomandării, nu în ultimul rând ţinându-se cont de reglementarea de ansamblu a dispoziţiilor legale referitoare la exercitarea profesiei de avocat în ceea ce priveşte interdicţiile şi incompatibilităţile acestei profesii.
O altă interpretare a acestor dispoziţii legale ar însemna includerea profesiei de avocat în categoria entităţilor abilitate de lege să desfaşoare acte şi fapte de comerţ în condiţiile în care legiuitorul a înţeles să reglementeze exercitarea acestor profesii într-un cadru legal strict, ca profesie liberală distinctă de activităţile care implică desfăşurarea de comerţ sau activităţi comerciale.
Curtea a reţinut, de asemenea, şi susţinerile referitoare la faptul că profesia de avocat se încadrează în categoria profesiilor liberale, în mod esenţial diferită de realizarea actelor şi faptelor de comerţ, atât în ceea ce priveşte posibilitatea exercitării acestora (prin interdicţia expresă), prin modalităţile în care sunt constituite societăţile civile de avocaţi, prin regimul de impunere aplicabil profesiilor liberale, şi nu întreprinderilor mici şi mijlocii.
In considerarea celor anterior reţinute, Curtea a considerat că depunerea de către Societatea Civilă de Avocaţi C. şi I. a unei garanţii bancare de participare la procedura de atribuire potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004 (respectiv în cuantum de 50% din garanţia de participare prevăzută în documentaţia de atribuire) duce la concluzia că oferta este neconformă potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. 1 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006.
Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse, Curtea a admis plângerea, a modificat decizia Consiliului, în sensul că a admis contestaţia, a anulat în parte procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor şi a obligat autoritatea contractantă să respingă oferta asocierii ca inacceptabilă1'1.
Comentariu
împotriva dispoziţiilor art. 2 din Legea nr 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, care au următorul conţinut: „în sensul prezentei legi, prin întreprindere se înţelege orice formă de organizare a unei activităţi economice, autonomă patrimonial şi autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte şi fapte de comerţ, în scopul obţinerii de profit, în condiţii de concurenţă, respectiv: societăţi comerciale, societăţi cooperative, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţii familiale autorizate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare", a fost ridicată o excepţie de neconstituţionalitate, autorul ei apreciind că diferenţele de regim juridic dintre societăţile comerciale şi cele profesionale de avocaţi nu sunt întemeiate în ceea ce priveşte facilităţile oferite primei categorii, aceasta constituind o veritabilă discriminare ce nu poate fi justificată, ceea ce contravine art. 16 alin. 1 din Constituţie privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice.
Curtea Constituţională, în Decizia nr. 440 din 3 mai 2012\ a statuat că, potrivit art. 1 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, profesia de avocat este liberă şi independentă, având un conţinut precizat la art. 3 din aceeaşi lege, care exclude ideea că ar putea consta şi din efectuarea de acte de comerţ. Prevederile cuprinse la art. 2 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii nu încalcă dispoziţiile art. 16 alin. 1 din Constituţie, întrucât nu instituie un tratament inegal între anumite categorii de întreprinzători sau între întreprinderile mici şi mijlocii a căror activitate o stimulează; faptul că avocaţii nu sunt incluşi în aceste dispoziţii constituie voinţa legiuitorului, care ţine seama de statutul profesional al acestora.