Art. 13 Cerinţe interzise sau supuse evaluării Libertatea de stabilire a prestatorilor
Comentarii |
|
Libertatea de stabilire a prestatorilor
SECŢIUNEA a 2-a
Cerinţe interzise sau supuse evaluării
Art. 13
Nu pot fi incluse într-un regim de autorizare următoarele cerinţe:
a) cerinţe discriminatorii bazate direct ori indirect pe cetăţenie sau, în cazul persoanelor juridice, pe situarea sediului social, în special: cerinţa de a deţine cetăţenia română, impusă prestatorului, personalului acestuia, asociaţilor/acţionarilor sau membrilor consiliului de administraţie ori de supraveghere, sau cerinţa de a avea reşedinţa în România, impusă prestatorului serviciului, personalului acestuia, asociaţilor/acţionarilor sau membrilor consiliului de administraţie ori de supraveghere;
b) interdicţia de a fi stabilit sau de a fi înscris în registru în mai mult de un stat membru;
c) restricţii asupra libertăţii unui prestator de a alege între a se stabili cu titlu principal sau secundar pe teritoriul României;
d) restricţii asupra libertăţii unui prestator de a alege între stabilirea sub formă de agenţie, de sucursală sau de filială pe teritoriul României;
e) impunerea condiţiei de reciprocitate cu statul membru în care prestatorul este deja stabilit, cu excepţia condiţiilor de reciprocitate prevăzute de legislaţia naţională care transpune acte comunitare şi de actele comunitare cu aplicabilitate directă în domeniul energiei;
f) condiţionarea eliberării autorizaţiei de a presta un serviciu de efectuarea unei analize economice care să demonstreze existenţa unei nevoi economice sau a unei cereri a pieţei, de evaluarea efectelor economice potenţiale ori curente ale serviciului furnizat sau de evaluarea adecvării serviciului în raport cu obiectivele planificării economice stabilite de către autorităţile competente; această interdicţie nu se referă la cerinţele de planificare ce ţin de motive imperative de interes general şi care nu vizează obiective economice;
g) intervenţia directă sau indirectă a operatorilor economici concurenţi în procesul de acordare a autorizaţiei de prestare a unui serviciu ori în procesul de adoptare a unor decizii, cu excepţia ordinelor şi a asociaţiilor profesionale sau a altor organizaţii în calitate de autoritate competentă; această interdicţie nu vizează consultarea organizaţiilor precum camere de comerţ sau parteneri sociali în alte aspecte decât cererile individuale de autorizare şi nici consultarea publicului larg;
h) obligaţia de a constitui sau de a participa la constituirea unei garanţii financiare ori de a încheia o asigurare la un prestator sau organism stabilit pe teritoriul României, în situaţia în care prestatorul este asigurat în alt stat membru;
i) obligaţia de a fi înscris, în prealabil, pentru o anumită perioadă, în registre din România, în vederea prestării unui serviciu sau de a fi exercitat, în prealabil, o activitate pe teritoriul României, pentru o anumită perioadă de timp.
← Art. 12 Autorizaţii Libertatea de stabilire a prestatorilor | Art. 14 Cerinţe interzise sau supuse evaluării Libertatea de... → |
---|