Răspunderea penală pentru obstrucţionarea activităţii inspectorilor de muncă
Comentarii |
|
răspunderea penală în cazul obstrucţionării activităţii inspectorilor de muncă, [art. 264 alin. (2) C. muncii, republicat]
Legea nr. 40/2011 completează Codul muncii cu o altă infracţiune preluată din conţinutul Legii nr. 130/1999, incriminând refuzul repetat al unei persoane de a permite accesul inspectorilor de muncă în oricare dintre spaţiile unităţii controlate sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate.
Sesizarea organului de cercetare penală:
Conform Legii nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, inspectorii de muncă au dreptul de acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă, în sediul oricărei persoane juridice, precum şi în orice alt loc de muncă organizat de aceasta. De asemenea, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inspectorii de muncă au dreptul de a solicita conducerii persoanei juridice sau persoanei fizice documentele şi informaţiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării accidentelor de muncă.
Dacă inspectorul de muncă este obstrucţionat în mod repetat de angajator în ce priveşte accesul în locaţia unităţii controlate, respectiv prezentarea documentelor solicitate, va putea aprecia că fapta respectivă constituie infracţiune în condiţiile art. 264 alin. (2) C. muncii, republicat, sesizând organul de cercetare penală competent".
în situaţia în care fapta ilicită sesizată de inspectorul de muncă este urmărită ca infracţiune, însă ulterior se stabileşte că poate fi sancţionată numai la nivel contravenţional, prescripţia aplicării sancţiunii contravenţionale nu curge pe tot timpul în care dosarul s-a aflat în faţa organelor de cercetare sau de urmărire penală ori în faţa instanţei de judecată. Prescripţia răspunderii contravenţionale va opera totuşi în acest caz dacă autorul faptei ilicite nu este sancţionat în termen de 1 an de la data săvârşirii faptei, respectiv a constatării faptei (în cazul contravenţiilor continue).
împiedicarea" în orice mod de către angajator a controlului efectuat de către inspectorii de muncă în limitele legii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 4.500 lei la 9.000 lei, în condiţiile Legii nr. 108/1999.
Subiectul activ al infracţiunii:
Este întotdeauna o persoană fizică, care refuză în mod repetat, fie să permită accesul inspectorilor de muncă în spaţiile unităţii controlate, fie să pună la dispoziţia inspectorilor de muncă documentele solicitate în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale acestora. Participaţia penală este posibilă, de regulă, sub forma coautoratului şi instigării.
Subiectul pasiv al infracţiunii:
Subiect pasiv principal este statul român, fiind vorba despre o infracţiune îndreptată contra autorităţii. Subiectul pasiv secundar este calificat, trebuind să aibă funcţia de inspector de muncă şi să se afle în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu.
Latura obiectivă a infracţiunii:
Elementul material al laturii obiective se realizează prin refuzul repetat al unei persoane, fie de a permite accesul inspectorilor de muncă în spaţiile unităţii controlate, fie de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă documentele solicitate. Fapta dobândeşte caracter infracţional numai prin acţiunea repetitivă a subiectului activ.
Latura subiectivă a infracţiunii:
Presupune intenţia directă a persoanei care obstrucţionează exercitarea atribuţiilor inspectorilor de muncă.
Consumarea infracţiunii: Tentativa acestei fapte nu se sancţionează, având în vedere lipsa unei prevederi exprese1 în lege. Fapta se consumă numai după refuzul repetat al subiectului activ al infracţiunii, fie de a permite accesul inspectorilor de muncă în spaţiile unităţii, fie de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă documentele solicitate.
Sancţiunea penală: Fapta incriminată de art. 264 alin. (2) C. muncii, republicat, se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă penală.
← Cum reglementează Europa jocurile online: cadru general și... | Negocierea și plata salariului → |
---|