Art. 264 Codul muncii Răspunderea penală
| Comentarii |
|
CAPITOLUL V
Răspunderea penală
Art. 264
(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale, în scopul împiedicării verificărilor privitoare la aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, în termen de cel mult 15 zile de la primirea celei de-a doua solicitări.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în împiedicarea sub orice formă a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte, spaţii, terenuri sau mijloace de transport pe care angajatorul le foloseşte în realizarea activităţii lui profesionale, pentru a efectua verificări privitoare la aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.
(4) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă.
Codul muncii (Legea nr. 53/2003) actualizat prin:
- Legea nr. 187/2012 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Monitorul Oficial nr. 757/2012
| ← Art. 263 Codul muncii Răspunderea penală | Art. 265 Codul muncii Răspunderea penală → |
|---|
a) Prima constă în stabilirea, în mod repetat, de salarii- sub nivelul salariului minim brut pe ţară. Aşadar, condiţia ca o astfel de faptă să fie calificată drept infracţiune constă în repetabilitatea ei şi să privească mai mulţi salariaţi. în lipsa repetabilităţii, fapta constituie contravenţie, prevăzută la art. 260 alin. 1 lit. a).
b) A doua constă în refuzul unui reprezentant al angajatorului (ca regulă) de a permite accesul inspectorilor de muncă în oricare din spaţiile unităţii sau de a pune la
Citește mai mult
dispoziţia acestora documentele solicitate.Prin urmare, această infracţiune poate cunoaşte două modalităţi:
- nepermiterea accesului în unitate;
- permiterea accesului, dar nepunerea la dispoziţie a documentelor supuse controlului.
c) A treia constă în primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără încheierea contractelor individuale de muncă.
Este o infracţiune care se aseamănă cu contravenţia reglementată de art. 260 alin. 1 lit. e) din Codul muncii. Dar, ceea ce o diferenţiază şi-i conferă caracterul de pericol social specific este numărul angajaţilor fără contract - peste 5 persoane („indiferent de cetăţenia acestora").