Decizia civilă nr. 1020/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 1020/R/2013

Ședința publică din 04 martie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTOR: S. D. JUDECĂTOR: D. G.

G.: C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul R. N. împotriva sentinței civile nr. 1798 din 09 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, privind și pe pârâta intimată C. S. DE

P. D. C. M., având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs reclamantul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.

C U R T E A

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1798 din_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, a fost, respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorul R. N. în contradictoriu cu intimata C. S. de

P. a M. ui Administrației și Internelor

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr. 1. din data de_, în aplicarea Legii nr. 119/2010, drepturile de pensie cuvenite contestatorului au fost recalculate începând cu data de_, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensie și alte drepturi de asigurări sociale.

Prin decizia nr. 1. din_, au fost revizuite drepturile de pensie cuvenite contestatorului, în temeiul O.U.G. nr. 1/2011, începând cu data de _

, stabilindu-se un cuantum brut al acestora de 3081 lei.

Potrivit art. 1 din Legea 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, "pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și, alte drepturi de asigurări

sociale, cu modificările și completările ulterioare, lit. a și b ale acestui articol menționând pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor.

Contestatarul a invocat nulitatea absolută a deciziei nr. 1. din data de_, determinată de emiterea ei de un organ necompetent, respectiv de Ministerul Administrației și Internelor, în condițiile în care art. 132 al. 1 și 2 din Legea 263/2010, care prevedea înființarea caselor de pensii sectoriale, intrase deja în vigoare la data de 23 decembrie 2010.

Însă, potrivit art. 4 al. 1 din Legea 119/2010, recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare, iar contestatorul, fost polițist, se afla în evidența Ministerul Administrației și Internelor, beneficiind de o pensie de stat stabilită în condițiile art. 83 din Legea 179/2004 raportat la art. 49 și următoarele din Legea 164/2001, de către organul de pensii constituit la nivelul M., respectiv Casa de pensii a M. ui Administrației și Internelor.

Instanța a apreciat că în mod corect a fost emisă decizia contestată de organul de pensii constituit la nivelul M., respectiv Casa de pensii a M. ui Administrației și Internelor, câtă vreme structurile organizatorice responsabile cu pensiile din M. Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, respectiv Serviciul Român de Informații s-au desființat abia prin H.G. nr. 233 din 16 martie 2011, casele de pensii sectoriale fiind succesoare de drept ale acestora conform art. 132 al.2 din Legea 263/2010 și art. 3 al. 2 din H.G. 233/2011.

De asemenea, prima instanță a constata în raport de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a Curții Constituționale și a Înaltei Curți de C. și Justiție că prin recalcularea/revizuirea pensiei reclamantului nu a fost încălcat principiul neretroactivității, principiul nediscriminării, dreptul de proprietate, concluzionând că reclamantul nu a suportat o sarcină excesivă prin măsura recalculării/revizuirii pensiei, deoarece beneficiază în prezent de 3081 de lei.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul R. N. a declarat recurs

prin care a invocat nulitatea deciziilor de recalculare și revizuire a pensiei sale, susținând încălcarea principiului neretroactivității prin modificarea raporturilor juridice create sub imperiul legii vechi.

Se prevalează reclamantul de suspendarea și anularea parțială a HG nr.735/2011, care potrivit art.14 alin.5 din Legea nr.554/2004 atrage suspendarea de drept a OUG nr.1/2011.

Este invocat principiul drepturilor câștigate și dreptul de proprietate, apreciate de reclamant ca vătămate prin eliminarea pensiei sale militare de stat.

În fine, se susține că la stabilirea stagiului de cotizare a fost omisă valorificarea perioadei 1979-1987 când reclamantul și-a desfășurat activitatea ca militar în cadrul M. ui Administrației și Internelor.

Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel constată următoarele:

Prin art.1 lit. b din Legea nr. 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pensiile de stat ale polițiștilor au devenit pensii în înțelesul Legii nr.19/2000, calculate pe baza veniturilor realizate.

În aplicarea acestei legi, a fost emisă decizia nr.1. /_ (fila 16 fond) prin care pensia de 3521 de lei de care beneficia reclamantul în temeiul Legii nr. 164/2001, a fost recalculată, fiind redusă la 1686 de lei.

După intrarea în vigoare a OUG nr. 1/2011, pârâta C. de P. S. a

M. ui Administrației și Internelor a emis decizia nr. 1. /_ (fila 18 fond), prin care au fost revizuite drepturile de pensie ale reclamantului,

stabilindu-se din data de 1 ianuarie 2011 un cuantum brut al pensiei de 3081de lei.

Prin demersul său judiciar, reclamantul a solicitat anularea deciziei de recalculare și de revizuire a pensiei, invocând în principal încălcarea principiului neretroactivității și încălcarea dreptului de proprietate prin prisma art. 1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În ceea ce privește neretroactivitatea, după cum s-a statuat prin Decizia nr. 29 din_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în

interesul legii, (aplicabilă pentru identitate de rațiune și în cazul recalculării pensiilor de stat ale militarilor) nu pot fi primite criticile potrivit cărora Legea 119/2010 și OUG nr. 1/2011 încalcă flagrant principiul neretroactivității legii, prevăzut în art. 15 alin. 2 din Constituție, deoarece actul normativ menționat a făcut obiectul controlului de constituționalitate a priori, exercitat în temeiul art. 146 lit. a din Constituție, Curtea Constituțională pronunțând deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010 și, respectiv, nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010 decizii care au un caracter obligatoriu, în limitele controlului de constituționalitate.

Jurisprudența anterioară a Curții Constituționale în materie nu poate fi reținută de instanța de recurs, în condițiile în care instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în mod diferit chiar în ceea ce privește dispozițiile legale invocat de recurent.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se constată că prin Legea nr. 119/2010 și, respectiv OUG nr. 1/2011 nu s-a suprimat dreptul la pensie al reclamantului, astfel încât nu se poate reține că a existat o privare de bun, în sensul celei de-a doua teze a primului paragraf al art.

1 din Protocolul nr. 1 și, drept urmare, neacordarea unei despăgubiri pentru suma cu care s-a diminuat cuantumul pensiei reclamantului ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 și a OUG nr. 1/2011 nu conduce, de drept, la reținerea unei încălcări a prevederilor menționate.

În considerentele hotărârii recurate, instanța de fond a reținut faptul că pensiile de serviciu ar fi fost compuse dintr-o "parte contributivă și un supliment din partea statului";.

Argumentele recurentului, corecte în ceea ce privește caracterul necontributiv al pensiei de stat, nu sunt însă de natură să conducă la nulitatea deciziei de revizuire. Astfel, decizia are la baza o noua viziune a legiuitorului în domeniul pensiilor, ce a impus trecerea tuturor pensiilor într-un sistem integrat.

Se constată că atributul statului de a modifica sistemul de calcul al pensiilor, precum și regimul juridic al pensiilor, a fost confirmat și prin deciziile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, în cauza Abăluță și alții c/a României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibilă cererea reclamanților, pensionari militari, prin care aceștia s-au plâns de faptul că măsurile legislative adoptate prin Legea nr. 119/2010, HG nr. 735/2010 și ulterior prin OUG nr. 1/2011, ce au avut ca efect diminuarea pensiilor lor, încalcă prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și art. 14 din Convenție.

Astfel, Curtea a reținut faptul că Statele părți la Convenție se bucură de o mare marjă de apreciere în ceea ce privește reglementarea politicilor sociale iar reducerea pensiilor reclamanților a constituit o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 263/2010, pentru a echilibra bugetul de Stat și a corecta diferențele existente între diferitele sisteme de pensie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate și, de asemenea, că

reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv, iar durata în care reclamanții au prestat serviciul militar a fost asimilată perioadelor de cotizație în sensul legii.

Mai mult, prin Decizia de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiu împotriva României, relevantă și în cauza dedusă judecății datorită similitudinii situației analizate, a stabilit că

"…deși articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat (a se vedea, în special, Skorkiewicz c. Poloniei, decizia din 1 iunie 1999, nr. 39860/98; decizia Jankovic

c. Croației, nr. 43440/98; decizia Kuna c. Germaniei, nr. 52449/99; Blanco Callejas c. Spaniei, decizia din 18 iunie 2002, nr. 64100/00, și Maggio și alții c. Italiei, 31 mai 2011, nr._ __ 6/08 și 56001/08, par. 55).

Statele părți la Convenție dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Curtea a reamintit, în acest sens, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil (Jankovic, citată anterior; Kuna, citată anterior, și Mihăieș și Senteș c. României, decizia din 6 decembrie 2011, nr. 44232 /11 și 44605/11).

În speță, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, și anume contextul economic actual și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat act de faptul că pensia datorată reclamantelor, în baza contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, plătite de acestea în cursul anilor de serviciu, nu a fost în niciun fel afectată de reformă și acestea au pierdut doar suplimentul la pensie, care era acoperit integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care au beneficiat în calitate de personal auxiliar al instanțelor.

În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că reducerea pensiilor reclamantelor, deși substanțială, constituia o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul și a corecta diferențele existente între sistemele de pensie. Ca și Curtea Constituțională, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate. De asemenea, Curtea a reținut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părți din pensie, care era susținută integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care reclamanții beneficiaseră mulțumită naturii profesiei lor.

În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art.14 din Convenție, în cazul în care nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă.

În speță, Curtea a reținut că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului.

În raport de aceste dezlegări și statuări obligatorii, Curtea de Apel va înlătura susținerile reclamantului referitoare la încălcarea principiului neretroactivității, la încălcarea dreptului de proprietate, inegalitatea de tratament și la caracterul permanent al dreptului câștigat de a beneficia de pensia de stat în cuantumul stabilit în baza Legii nr. 164/2001.

În cazul concret dedus judecății, analizând raportul de proporționalitate între scopul urmărit și mijloacele de realizare, Curtea de Apel reține că reclamantul a avut o pensie de stat în cuantum brut de 3521 lei, o pensie recalculată în baza Legii nr. 119/2010 de 1686 lei și o pensie revizuită de 3081 lei. Prin urmare, pensia revizuită a reclamantului nu este mai mică decât pensia medie pentru limită de vârstă în luna ianuarie 2011, care este de 860 lei conform datelor statistice ale Casei Naționale de P. și Alte Drepturi de Asigurări Sociale în România, ceea ce nu poate avea semnificația unei lipsiri totale a mijloacelor de subzistență ale reclamantului, în condițiile în care punerea în aplicare a OUG nr. 1/2011 a atras creșterea pensiei sale, nicidecum o scădere.

Drept urmare, reținând și că în cauză recurentul nu a invocat alte criterii care să fie avute în vedere la stabilirea raportului de proporționalitate, având în vedere și Decizia nr. 29/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în care se evidențiază că în raport de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este necesar să se analizeze situația particulară a fiecărui reclamant, Curtea de Apel apreciază că în raport de probele administrate reclamantul nu suportă o sarcină individuală excesivă, de natură a aprecia că nu ar fi respectat raportul de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit.

De asemenea, Curtea constată neîntemeiată și critica cuprinsă în recurs vizând suspendarea HG nr. 735/2010. Astfel, se reține că într-adevăr prin sentința civilă nr. 338/2010 a Curții de Apel C. s-a dispus suspendarea executării HG 735/21 iulie 2010, însă prin acest motiv nu se aduc critici punctuale în ce privește modul de calcul a pensiei, pentru a se putea susține

imposibilitatea verificării legalității modului de calculul a pensiei. Ceea ce contestă în cauză recurentul este în fapt trecerea de la un sistem de pensie la altul, de la pensia militară la pensia publică bazată pe Legea nr. 19/2000, or această trecere a fost reglementată de Legea nr. 119/2010, măsura fiind constituțională, legală și justificată, așa cum au arătat Curtea Constituțională a României, Înalta Curte de Casație și Justiție și CEDO în soluțiile menționate mai sus, iar principiile modului de calcul a pensiei se regăsesc în Legea nr. 119/2010. Procesul de recalculare a pensiei s-a realizat în temeiul Legii nr. 119/2010,

astfel că nu prezintă relevanță faptul că prin hotărâre judecătorească au fost suspendate și, ulterior, anulate dispoziții ale HG nr. 735/2010, act normativ care reglementează doar metodologia efectivă de calcul a pensiei și nu pune în discuție trecerea la un nou sistem de stabilire a pensiilor militare.

De asemenea, nu sunt incidente prevederile art. 14 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, deoarece OUG nr. 1/2011 nu reprezintă un act administrativ în sensul art. 2 alin. 1 lit. c, emis în vederea executării legii; nefiind atacat pe cale a procedurii prevăzute de art. 9 din Legea nr. 554/2004 nu se poate reține pe cale incidentală suspendarea efectelor sale.

În fine, perioada în care reclamantul a fost cadru civil este, conform carnetului său de muncă (filele 65-66 fond),_ -_, care a fost valorificată la recalcularea/revizuirea pensiei, potrivit buletinului de calcul (fila 65 fond), astfel încât criticile reclamantului nu sunt întemeiate.

În raport de aceste considerente, Curtea constată că sentința instanței de fond a fost pronunțată cu interpretarea corectă a probelor administrate în cauză și cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

În consecință, în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul R. N. împotriva sentinței civile nr. 1798 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

L. D.

S.

D.

D. G.

G.

C. M.

Red.S.D./S.M.D.

2 ex./_ Jud.fond.H. D.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1020/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale