Acţiunea în anulare - Hotărâre AGEA

Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 33/2015 din data de 24.02.2015

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA Nr. 33/2015

Ședința publică de la 24 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE ….

Grefier …….

Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică din 17.02.2015, privind acțiunea în anulare Hotărâre AGEA, formulată de reclamantul ………., în contradictoriu cu pârâtul ……………

Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

Deliberând, Tribunalul pronunță următoarea sentință.

TRIBUNALUL,

Asupra acțiunii de față ;

Prin cererea depusă la data de 24.03.2014, la Tribunalul Gorj - Secția a II a Civilă și înregistrată în dosar nr. ...., reclamantul .. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul ….., în temeiul art. 132 din Legea 31/1990, constatarea nulității absolute a hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014, iar în subsidiar, în măsura în care nu se va constata nulitatea absolută, să se dispună anularea hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014.

În motivarea cererii a arătat că, Statul, prin ...................., ca acționar majoritar în ………. a transmis adresa nr. 150112 din data de 16 ianuarie 2014 prin care a solicitat convocarea AGEA, la data de 24 ianuarie 2014 s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 481/24.01.2014, convocarea directoratului ....................în vederea aprobării:

a) participării … la majorarea capitalului social la ……… prin subscrierea unui număr de 89.000 acțiuni nou emise, cu valoarea nominală de 100 lei, emise de societatea ………..;

b) aprobarea introducerii în proiectul de buget de venituri și cheltuieli al ………. pentru anul 2014, a sumelor necesare vărsămintelor aferente acțiunilor subscrise.

1. În ceea ce privește situația de fapt, reclamanta face o analiză a SEN -SISTEMUL ENERGETIC NAȚIONAL, arătând că acesta este reprezentat de ansamblul instalațiilor prin care se realizează producerea, transportul, distribuția, furnizarea și consumul energiei electrice și raportat la sursa de proveniență, energia este eoliană, solară, hidraulică, nucleară și cea bazată pe combustibili fosili, cei mai mari producători fiind ………….., transportul și reglarea SEN se face de către ………. SA, unic operator de transport și sistem. Serviciile prestate de ……….. se acordă prin Dispecerul Energetic Național.

Se menționează că centralele electrice furnizează la rândul lor, servicii de sistem, obligația ....................sa furnizeze astfel de servicii este consacrată prin HG nr. 138/2013, care prevede la art. 5: "Pentru menținerea nivelului de siguranța a sistemului electroenergetic național, ……… SA. are obligația de a furniza servicii tehnologice de sistem către operatorul de transport si sistem la o valoare a puterii electrice de cel puțin 600 MW, în condițiile reglementarilor emise de Autoritatea Naționala de Reglementare în Domeniul Energiei."

2. Proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj TL, este elementul central în prezentarea situației de fapt, arătându-se că, proiectul …….se află pe agenda autorităților publice din domeniul energiei încă din anii 70, conceput să acționeze ca un "consumator tampon" care să furnizeze servicii de sistem prin consumarea surplusului de energie, stocând-o și eliberând-o în perioadele de vârf de sarcină, acest surplus fiind utilizat pentru a pompa apa din rezervorul inferior în rezervorul superior în perioadele de gol de sarcină.

Energia este "stocată" sub forma apei acumulate în rezervorul superior, acumulare care urmează a fi utilizată pentru a produce energie electrică în perioada de vârf de sarcină.

……….. este deci concepută pentru a furniza servicii de sistem, ai căror beneficiari indirecți, susține reclamanta, sunt producătorii de energie eoliană, aceștia livrând surplusul lor de energie către hidrocentrala …..

Reclamanta susține că acest proiect nu ar fi unul pe deplin fezabil, el ar fi caracterizat printr-un grad înalt de incertitudine, sunt experți care susțin necesitatea de principiu a proiectului pentru SEN, există și multe aspecte esențiale ale proiectului încă incerte sau insuficient cunoscute și lămurite de autoritățile competente și care fac imposibilă aprobarea participării ....................în cadrul acestui proiect în acest moment:

Astfel, reclamanta susține că studiile de fezabilitate prezentate până în acest moment, Studiu de fezabilitate realizat de asocierea ……….. din noiembrie 2008, finanțat de ……….. și Studiul de fezabilitate realizat de …………… din iunie 2008, nu sunt actualizate și nu reflectă ultimele modificări de reglementare, cerințele pieței sau condițiile specifice companiilor implicate.

Raportat la aceste studii de fezabilitate, reclamanta arată că proiectul a fost inițial gândit pentru a prelua surplusul de energie creat de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pentru care în prezent nu ar exista nicio certitudine că s-ar mai construi, din lipsa finanțării; aparent, rolul acestor două reactoare este preluat de energia eoliană însă nu este încă suficient de clar dacă energia eoliană instalată și previzionată necesită un astfel de consumator tampon, în condițiile în care în același timp cu proiectul ....................s-a aprobat și construirea cablului submarin România-Turcia care are tot rolul de a prelua energia eoliană, mai precis cea produsă în Dobrogea.

Conform acestui raționament, este incert dacă momentul construirii proiectului Tarnița este bine ales în situația în care SEN nu are nevoie de o capacitate de reechilibrare și nici piețele de energie vecine nu necesită servicii de sistem și începând cu acest an, Transelectrica licitează în mod competitiv aceste servicii de sistem, concurența fiind semnificativă pe această piață.

Reclamanta consideră că nu există un progres raportat la proiectele de investiții cu privire la racordarea noii centrale la rețeaua de transport, aceste construcții de racordare necesare pot să dureze ani de zile și nu există în acest moment niciun studiu de fezabilitate realizat sau vreo intenție în acest sens, riscurile fiind majore, astfel că ....................sau compania de proiect nu își pot asuma și costurile realizării unei astfel de investiții iar în cazul în care aceste racordări la sistemul energetic național nu se realizează, noua centrală nu ar putea fi pusă în funcțiune.

Un alt element incert este reprezentat de costul proiectului, sumele care sunt menționate sunt incerte, cuprinse între 800 de milioane de euro și 1,164 miliarde de euro, această diferență între minim și maxim este foarte mare și de fapt, este cuprinsă între situațiile de succes sau de faliment al proiectului.

Reclamanta critică acest proiect energetic și pentru că nu există o sursă de finanțare clară, nu este cert dacă acest proiect va aduce profit societăților participante sau va fi doar generator de prejudicii, nu s-a găsit încă un executant pentru proiect.

3. Proiectul nu este coerent, în ultimii ani au fost adoptate 4 memorandumuri care nu rezolvă problemele amintite mai sus dar, arată reclamanta, s-a trecut la implementarea acestuia și la obligarea mai multor societăți cu capital de stat din domeniul energiei să investească câte 2 milioane de euro.

Trei din cele patru memorandumuri precizează că societatea de proiect va fi constituită în conformitate cu Ordinul ………. nr. 1572/2.03.2007 prin care s-a aprobat procedura de atragere a investițiilor pentru realizarea proiectelor de tip "Green/Brown Field" prin constituirea de societăți comerciale de tip IPP (producător independent de energie).

Prin acest Ordin s-a aprobat procedura de constituire a societăților de proiect de tipul "producător independent de energie", fiind prevăzut expres că acestea vor fi constituite prin aport în natură adus de societățile din portofoliul MEC și prin aport în numerar adus de un investitor privat, care urma să dețină pachetul majoritar de acțiuni.

Prin Memorandumul din 2009, având ca obiect "Realizarea obiectivului de investiții …………. (CHEAP) ……….." propus de ministrul economiei și aprobat de prim-ministrul României, s-a prevăzut că hidrocentrala …………… urmează să fie realizată de către o societate de proiect, prin "atragerea în mod transparent a capitalului privat al companiilor cu experiență în domeniu (...) care sunt dispuse să își asume riscurile potențiale asociate finalizării și operării acestui obiectiv".

Valoarea investiției pentru realizarea hidrocentralei ………. variază de la 835 milioane Euro (conform studiului de fezabilitate realizat de asocierea IPA/Verbund/Poyry din noiembrie 2008, finanțat de ………. la 1,164 miliarde Euro (conform studiului de fezabilitate realizat de ………..din iunie 2008].12

Un nou Memorandum având ca obiect "Coordonarea procedurii pentru realizarea obiectivului Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj ………" a fost propus de ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri și aprobat de prim-ministrul României la data de 17.11.2011, fiind prevăzut că monitorizarea realizării obiectivului de investiții va fi făcută de către un grup de lucru interministerial.

Printr-un nou Memorandum din 2012, au fost numiți membrii Grupului de lucru interministerial.

4. La data de 16.10.2013 a fost aprobat Memorandumul cu tema "Obiectivul de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ………..", prevăzându-se în mod expres că scopul hidrocentralei ……….. este, printre altele, acela de a asigura condițiile optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2.000 MW în centralele electrice eoliene, reclamanta susținând astfel că beneficiarii direcți ai investiției pentru hidrocentrala …………. sunt centralele eoliene.

Prin Memorandumul din 2013 s-a prevăzut înființarea societății de proiect ………., la capitalul căreia vor participa șase companii din domeniul energiei, având capital integral sau majoritar de stat, printre care și …………., aceste societăți vor participa cu un aport în numerar de câte 2 milioane de euro și prin aporturi în natură cu active corporale și/sau necorporale necesare implementării proiectului.

Potrivit Ordinului ……….. nr. 1572/2.03.2007, atragerea de investiții pentru realizarea proiectelor de tip "green/brown field" se va face prin constituirea de societăți de tip IPP-producător independent de energie, aportul în natură fiind adus de societățile din portofoliul MEC, în timp ce aportul în numerar va fi adus de un investitor.

Memorandumul a fost deja implementat, în noiembrie 2013 a fost înființată societatea de proiect ……… S.A. care în prezent îi are ca acționari pe ………. SA. și ……… S.A., fiecare deținând o participație de 50% din capitalul social.

Prin Acordul Acționarilor ……….. SA., care are la bază Memorandumul din data de 16 octombrie 2013, …….. și ……….., ambele deținute integral de statul român, s-a hotărât că majorarea de capital social se va face prin aportul de capital, subscris și vărsat integral în numerar de către …….. și …….., după Prima Subscriere Ulterioară de Acțiuni, capital social total al Societății ……… să reprezinte echivalentul în lei a 12 milioane euro, respectiv câte 2 milioane de euro pentru fiecare dintre cei șase acționari.

La data de 12 decembrie 2013, acționarii ………. au aprobat majorarea capitalului social al societății , ....................urmând să participe cu un aport în numerar în valoare 8.900.000 lei, alături de alte cinci societăți din domeniul energiei și gazelor naturale la care statul deține capital majoritar.

5. La data de 16.01.2014, în baza Memorandumului la care se face referire în mod expres, ………. a transmis ....................o solicitare pentru convocarea unei adunări generale extraordinare a acționarilor având pe ordinea de zi aprobarea participării ....................la majorarea capitalului social al ……….. SA prin subscrierea unui număr de 89.000 de acțiuni cu valoarea nominală de 100 de lei.

Departamentul pentru Energie a solicitat ……………, convocarea unei adunări generale extraordinare a acționarilor având pe ordinea de zi aprobarea participării societăților la majorarea capitalului social al …………., prin subscrierea de către fiecare dintre aceste societăți a unui număr de 89.000 de acțiuni cu valoarea nominală de 100 de lei.

Reclamanta arată în continuare că, la data de 25.02.2014, fără a se întemeia pe un studiu din care să rezulte profitabilitatea investiției pentru ………., acționarii ....................au adoptat Hotărârea nr. 223, prin care s-a dispus participarea societății la majorarea capitalului social al ....................cu un aport în numerar în cuantum de 8,9 milioane de lei, adoptată prin votul exclusiv al acționarului majoritar, ………. neparticipând la adunarea generală a acționarilor.

6. Reclamanta susține că această hotărâre este lovită de nulitate absolută, pentru următoarele motive :

A. Motive de nelegalitate decurgând din încălcarea dispozițiilor legale privitoare la convocare si la dreptul la informare al acționarilor, considerându-se că, încălcarea dispozițiilor legale privind convocarea atrage nulitatea absolută a hotărârii ca și încălcarea acelor dispoziții referitoare la informarea acționarilor.

Se arată că, deținută în proporție de 77% de Statul român, ....................este o întreprindere publică în înțelesul art. 2 pct. 2. lit. b din OUG nr. 109/2011, în preambulul actului se menționează că "în lumina principiilor guvernantei corporative a întreprinderilor de stat, dezvoltate de (OCED) pe baza celor mai avansate standarde legislative și de bună practică a corporațiilor, este necesar a fi instituite mecanisme suplimentare de protecție a drepturilor acționarilor minoritari și o transparență accentuată față de public atât a activității societăților de stat, cât si a politicii de acționariat a statului".

Astfel, în art. 43 din OUG nr. 109/2011 se prevede că "Hotărârea adunării generale adoptată cu nerespectarea prevederilor art. 40-42 este anulabilă. Dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificările si completările ulterioare, se aplica în mod corespunzător", deci, încălcarea art. 40-42 este sancționată cu nulitatea relativă, iar în toate celelalte cazuri, nulitatea este absolută, având în vedere interesul public ocrotit prin normele OUG nr. 109/2011.

În speță, susține reclamanta, nelegalitatea convocatorului adunării generale a acționarilor …….din 25.02.2014 rezultă din nerespectarea dispozițiilor legale cuprinse în OUG nr. 109/2011 referitoare la cerințele de publicitate, convocarea și ținerea adunării generale din 25.02.2014 s-a făcut cu încălcarea dreptului la informare al acționarilor, cărora nu le-au fost puse la dispoziție documente informative pentru pregătirea votului.

Potrivit dispozițiilor art. 117 alin. 3 din Legea societăților, preluate și în actul Constitutiv al ……….la art. 14.2, convocatorul trebuie să întrunească cerința dublei publicări, în Monitorul Oficial și într-un ziar de largă răspândire din România și potrivit art. 41 alin. 1 din OUG 109/2011, "Cu cel puțin 30 de zile înainte de data adunării generale și până la data desfășurării acesteia, întreprinderile publice-societăți comerciale trebuie să publice pe pagina proprie de internet convocatorul adunării, precum și documentele care urmează a fi prezentate acționarilor în cadrul adunării generale a acționarilor. Dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător."

Deci, întreprinderile publice trebuie să asigure o triplă publicare a convocatorului: (1) Monitorul Oficial, (2) ziar de largă răspândire și (3) pagina de internet a companiei.

…….. nu și-a îndeplinit însă obligația de a publica nici convocatorul și nici materialele informative pe site, convocatorul nu cuprinde descrierea precisă a procedurilor de vot, OUG nr. 109/2011, prin art. 4228, prevede obligația societății de a descrie în convocator, în mod precis, procedurile de vot pentru fiecare dintre modalitățile prevăzute de ordonanță, respectiv prin reprezentare, prin corespondență sau prin mijloace electronice.

În speță, susține reclamanta, convocatorul nu conține nicio mențiune cu privire la comunicarea procurii pe cale electronică, ceea ce conduce la încălcarea cerințelor legale stabilite prin art. 42 din OUG nr. 109/2011.

In baza art. 42 din OUG nr. 109/2011, …….. era obligata sa prevadă in convocator modalitatea de vot prin mijloace electronice si sa descrie procedura acesteia, mențiuni care lipsesc cu desăvârșire din convocatorul AGEA din 25.02.2014, aceasta a încălcat obligația de a descrie în mod detaliat procedurile de votare, stabilită prin art. 42 din OUG nr. 109/2011 și conduce la anularea hotărârii adunării generale a acționarilor.

Reclamanta …. consideră că nu numai conținutul convocării dar și întreaga procedură decizională care a precedat hotărârea i-a încălcat dreptul la vot, acesta este exercitat de către fiecare acționar în baza informațiilor deținute, referitoare la problemele supuse dezbaterilor și deliberărilor.

Se arată în continuare că, pe lângă informațiile minime ce trebuie inserate în convocator, acționarii au dreptul absolut de a cunoaște detalii în legătură cu problemele ce sunt supuse dezbaterii adunării generale, astfel încât să poată reflecta asupra deciziei ce urmează a fi adoptată, conform art. 125 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 "Procurile vor fi depuse în original cu 48 de ore înainte de adunare sau în termenul prevăzut de actul constitutiv, sub sancțiunea pierderii exercițiului dreptului de vot în acea adunare".

Deci, nerespectarea cerințelor privind publicarea prealabilă a materialelor informative face ca dreptul la informare al reclamantei, drept fundamental în calitate de acționar al societății, să fi fost încălcat, ceea ce conduce la sancționare cu nulitatea absolută a încălcării acestui drept.

Completând Legea societăților comerciale, OUG nr. 109/2011, aplicabilă și ………, alocă o întreagă secțiune "protecției acționarilor minoritari" și impune anumite reguli în ceea ce privește convocarea AGA în cadrul întreprinderilor publice, astfel, potrivit art. 40: "Societatea trebuie să dețină o pagină proprie de internet, prin intermediul căreia să permită accesul acționarilor la documentele și informațiile a căror publicitate este prevăzută de lege".

În art. se arată că: "(1) Cu cel puțin 30 de zile înainte de data adunării generale și până la data desfășurării acesteia, întreprinderile publice-societăți comerciale trebuie să publice pe pagina proprie de internet convocatorul adunării, precum și documentele care urmează a fi prezentate acționarilor în cadrul adunării generale a acționarilor. Dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător".

Potrivit art. 43 din OUG nr. 109/2011, nerespectarea acestor reguli atrage anularea hotărârii AGA în cauză, la dispoziția ………. nu a fost pus niciun document din care să rezulte date despre oportunitatea și profitabilitatea participării ………. la majorarea capitalului social al companiei de proiect ....................necesare formării unei opinii.

Reclamanta recunoaște că s-au furnizat o serie de documente de sinteză privind proiectul CHEAP ……….. dar acestea ar fi doar niște informații generale, subiective, sunt preluate din memorandumurile și alte acte ale ……. sau ……….. și exprimă poziția acestuia de autoritate publică cu funcții de strategie și de reglementare, incomplete și neactualizate, apreciază că documentele furnizate sunt insuficiente pentru formarea unei opinii în raport de dimensiunea proiectului CHEAP ……….. și de impactul său asupra situației financiare a ……….

Susține reclamanta că nu a stat in pasivitate si a solicitat în mai multe rânduri membrilor Directoratului documente și informații privind propunerile de pe ordinea de zi în legătură cu acest proiect, astfel, prin adresa nr. 239 înregistrată la data de 20.02.201435, a solicitat documente și informații privind oportunitatea participării ……… la majorarea capitalului social al companiei de proiect, funcționarea companiei de proiect și drepturile ……… în calitate de acționar minoritar al acesteia, fundamentarea existenței unei companii de proiect pentru realizarea proiectului dar nu a primit niciun răspuns la aceste solicitări.

B. Motivele de nelegalitate de fond a Hotărârii AGA au în vedere, în primul rând, ajutorul de stat ilegal, reclamanta susține că aceasta este lovită de nulitate pentru că a fost emisă cu încălcarea normelor comunitare privind acordarea ajutorului de stat, respectiv a art. 108 alin. 3 din TFUE, conform căruia, "Comisia este informată în timp util pentru a-și prezenta observațiile cu privire la proiectele care urmează să instituie sau să modifice ajutoarele. În cazul în care apreciază că un proiect nu este compatibil cu piața internă în conformitate cu dispozițiile articolului 107, Comisia inițiază fără întârziere procedura prevăzută la alineatul precedent. Înainte de pronunțarea unei decizii finale, statul membru în cauză nu poate pune în aplicare măsurile preconizate".

Dispoziția legală citată instituie "obligația de a nu pune în aplicare măsurile preconizate", în sensul că Statele membre nu pot pune în aplicare măsuri de ajutor de stat fără aprobarea prealabilă a Comisiei. Măsurile instituite cu încălcarea acestei obligații de notificare reprezintă un ajutor de stat ilegal, astfel cum este acesta definit de Regulamentul nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE ("Regulamentul nr. 659/1999").

Efectul direct al dispozițiilor cuprinse în art. 108 alin. (3) TFUE a fost consacrat pe cale jurisprudențială de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, persoanele afectate de o măsură prin care a fost implementat un ajutor de stat ilegal având dreptul de a se adresa direct instanțelor naționale pentru protejarea drepturilor și intereselor acestora.

Se arată că, în ce privește aplicarea art. 108 alin. (3) TFUE, CJUE a stabilit că articolul trebuie interpretat în sensul că "este rolul instanțelor naționale să protejeze drepturile persoanelor împotriva încălcării, de către autoritățile naționale, a interdicției de a implementa un ajutor înainte de a fi aprobat de Comisia Europeană."

Că, pentru determinarea competențelor ce revin instanțelor naționale în materia ajutorului de stat, Comisia Europeană a instituit un set de reguli sub denumirea "Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de către instanțele naționale" în care, atât CJUE cât și Comisia, au stabilit în mod explicit că instanțele naționale au competența de a interpreta noțiunea de ajutor de stat.

Reclamanta arată că, s-a considerat în jurisprudența CJUE, "se acordă un ajutor de stat ori de câte ori un stat membru pune la dispoziția unei întreprinderi fonduri care, în condiții normale, nu ar fi fost acordate de un investitor privat care ar aplica criterii comerciale obișnuite și nu ar lua în considerare alte aspecte de natură socială, politică sau filantropică".

Că, rolul principal al Comisiei constă în examinarea compatibilității cu piața comună a măsurilor de ajutor propuse, pe baza criteriilor prevăzute la articolul 107 alin. (2) și (3) TFUE iar rolul instanțelor naționale este acela de a verifica dacă măsura de ajutor de stat a fost notificată și aprobată de către Comisie înainte de acordarea ajutorului, respectiv de plata acestuia. Se arată că, CJUE s-a pronunțat în mod constant în sensul că instanțele naționale sunt obligate să protejeze drepturile persoanelor afectate de punerea în aplicare ilegală a unui ajutor de stat, atunci când o autoritate a statului membru a acordat ajutorul fără respectarea obligației de a nu pune în aplicare măsurile preconizate anterior notificării ajutorului sau anterior obținerii aprobării Comisiei.

Astfel, în virtutea efectului direct al art. 108 alin. (3) TFUE, instanța națională este obligată să stabilească toate consecințele juridice corespunzătoare dreptului intern, atunci când este sesizată cu un caz de încălcare a obligației de a notifica ajutorul de stat Comisiei, orice măsură de ajutor de stat, implementată fără ca statul membru să fi notificat Comisia Europeană sau anterior obținerii unui acord din partea acesteia, reprezintă un ajutor de stat ilegal iar actele prin care a fost acordat sunt nule absolut pentru încălcarea unei norme imperative ce protejează un interes public.

Reclamanta își întemeiază cererea de constatare a nulității absolute a Hotărârii AGA, pe disp. art. 108 alin. (3) TFUE, ultima teză, care prevede că "înainte de pronunțarea unei decizii finale, statul membru în cauză nu poate pune în aplicare măsurile preconizate", pe disp. art.1.247 Cod civil, conform căruia este sancționat cu nulitatea absolută actul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general - cum sunt normele care reglementează ajutorul de stat, pe disp. din punctul 29 din Comunicarea Comisiei care prevede că "obligația instanțelor naționale de a împiedica plata unui ajutor ilegal poate apărea într-o varietate de situații procedurale, în funcție de diferitele tipuri de acțiuni disponibile în temeiul dreptului intern".

Subliniază reclamanta că, CJUE a stabilit că "validitatea măsurilor prin care este implementat ajutorul este afectată dacă autoritățile naționale acționează cu încălcarea art. 93(3) din Tratat (actualul articol 108 alin (3) TFUE). Instanțele naționale trebuie să ofere persoanelor interesate garanția că toate măsurile necesare vor fi luate, în conformitate cu legislația națională, atât în ceea ce privește valabilitatea măsurilor de punere în aplicare a ajutorului, cât și recuperarea ajutorului financiar acordat cu încălcarea dispoziției menționate și eventuale măsuri provizorii." (C-354/90, p. 1-5528, par. 12}.

Că, în principiu, procedurii din fața instanței naționale îi sunt aplicabile normele de procedură din dreptul intern, în conformitate cu principiile generale ale dreptului comunitar trebuie respectate două principii esențiale:

1. normele de procedură din dreptul intern aplicabile acțiunilor în temeiul articolului 108 alin. [3] TFUE nu pot fi mai puțin favorabile decât cele aplicabile acțiunilor în temeiul dreptului intern (principiul echivalenței) și

2. normele de procedură din dreptul intern nu pot face excesiv de dificilă sau practic imposibilă exercitarea drepturilor conferite prin dreptul comunitar (principiul eficienței)

În consecință, CJUE a statuat că "Instanțele naționale trebuie să se asigure că orice măsură luată de ele are capacitatea de a nega în fapt efectele ajutorului acordat cu încălcarea articolului 88 (3) TCE , actualul articol 108 alin. (3) TFUE și nu doar extinde ajutorul la alte clase de beneficiari.".

Reclamanta susține că măsura luată prin Hotărârea AGA îndeplinește condițiile ajutorului de stat, pentru ca o măsură luată de stat să constituie ajutor de stat, trebuie să fie întrunite următoarele condiții:

(a) statul să acționeze ca "investitor" și nu ca autoritate publică ce urmărește un interes public;

(b) să fie utilizate resurse de stat;

(c)să constituie un avantaj economic pentru beneficiar (acesta să fie o societate ce desfășoară activități economice);

(d) să fie selectivă (să favorizeze anumite întreprinderi sau producția anumitor bunuri);

(e) să aibă un afect advers asupra concurenței și un efect asupra comerțului . între statele membre.

Prin Hotărârea AGEA nr. 2/25.02.2014, s-a decis ca …….- societate deținută în majoritate de stat - să investească în proiectul …….. 2 milioane de euro, prin subscrierea cu efect imediat a unui număr de 89.000 acțiuni, cu valoarea nominală de 100 lei, emise de societatea ……….., aceasta participare intr-o companie de proiect nu aduce niciun fel de beneficiu ……… ci profită producătorilor de energie eoliană și fotovoltaică de pe piață, profitabilitatea participării in cadrul acestui proiect pentru ……… nu a fost demonstrata, există indicii serioase care conduc la incertitudini cu privire la bancabilitatea acestui proiect (a se vedea studiul de fezabilitate realizat de asocierea IPA/Verbund/Poyry din noiembrie 2008, finanțat de ……….).

Reclamanta susține că o astfel de investiție dezavantajează ……… deoarece ………. devine un concurent direct pe piața serviciilor de sistem, ……….este in acest moment un mare furnizor de servicii de sistem, in condițiile in care prin HG 138/2013 a fost obligată sa acorde astfel de servicii la o valoare a puterii electrice de cel puțin 600 MW iar la volumul actual al SEN nu se întrevede o creștere a cererii pe piața serviciilor de sistem care să creeze loc pentru încă un furnizor de astfel de servicii, așa cum va fi ……….

Că, nu exista premisele exportului serviciilor de sistem pe piețele vecine, este o nevoie suplimentară de servicii tehnologice de sistem, subliniată și de studiul de fezabilitate realizat de consultantul IPA/Verbund/Poyry și finanțat de ……….., unde se precizează că "este improbabil ca proiectul să fie capabil să facă profit pe piața română individuală precum și pe piața interconectată regional, aceasta scoate în evidență nevoia redusă de capacitate de producție flexibilă suplimentară pe piața română."

Se arată că piața nu oferă loc pentru noul concurent, …………., aceasta din urma nu va obține, la rândul său profit astfel că va deveni o investiție nerentabilă pentru ……… si, implicit, va crea prejudiciu suplimentar după cel decurgând din diminuarea cotei ….. pe piața serviciilor de sistem.

Același studiu de fezabilitate, arată ………, a confirmat că proiectul …….. este nerentabil motiv pentru care nu a fost găsit un investitor privat până în acest moment, nu a fost posibilă identificarea unei surse de venituri suficiente pentru a avea o justificare economică în implementarea proiectului centralei de la …………..

Deci, arată acesta, statul nu a acționat ca un investitor privat, deoarece un investitor privat, în circumstanțe similare, bazându-se pe posibilități previzibile de rentabilitate, nu ar proceda la o injecție de capital de aceeași importanță, având în vedere că proiectul are termen de recuperare a investiției foarte lung de 34 de ani; de altfel, dovada în acest sens este și faptul că autoritățile române nu au găsit un investitor privat pentru proiect, deși studiile pentru ……….. au început încă din anii "80 iar în ultimii ani s-au făcut demersuri importante pentru atragerea investitorilor;

Crearea acestei facilitați, care va prelua dezechilibrele intre consum si producție, le va permite producătorilor de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică) sa funcționeze fără întreruperi sau să-și dezvolte capacitățile de producție deoarece surplusul astfel creat va putea fi preluat de ………...

Ar rezulta că prin măsura luată de …., ……….. acordă acestei categorii de producători - producătorii de energie regenerabilă - un avantaj comercial în fața competitorilor, decurgând din posibilitatea creșterii puterii instalate (cu pana la 2.000 MW în cazul centralelor electrice eoliene) care vor avea, astfel, posibilitatea de a vinde energia suplimentara pe piața concurențială ca urmare a puterii nou instalate.

De subliniat, arată reclamanta, este și faptul că ca niciunul dintre producătorii care beneficiază în mod direct de serviciile hidrocentralei ………….. nu oferă vreo contraprestație pentru beneficiile primite, ei nici nu sunt luați în considerare de către …….. pentru a participa la subscrierea de acțiuni în vederea majorării capitalului social al …………..

Se invocă art.107 alin. (1) din TFUE, potrivit căruia, ";Cu excepția derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre."

Și, potrivit art. 108 alin. (2) din TFUE, "Comisia, împreună cu statele membre, verifică permanent regimurile ajutoarelor existente în aceste state. Comisia propune acestora măsurile utile cerute de dezvoltarea treptată sau de funcționarea pieței comune", iar conform alin. (3) al aceluiași articol, "Comisia este informată în timp util pentru a-și prezenta observațiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele. în cazul în care apreciază că un proiect nu este compatibil cu piața internă în conformitate cu dispozițiile articolului 107, Comisia inițiază fără întârziere procedura prevăzută la alineatul precedent. înainte de pronunțarea unei decizii finale, statul membru în cauză nu poate pune în aplicare măsurile preconizate."

Susține reclamanta că toate condițiile ajutorului de stat sunt îndeplinite, în speță, nu este îndeplinită condiția interesului public întrucât singurii beneficiari ai măsurii luate de …….. sunt producătorii de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică) care își vor putea mări capacitatea de producție, apoi este vorba de resurse de natură publică întrucât aporturile la majorarea capitalului social al …………. provin de la societăți cu capital majoritar de stat, orice investiție gestionată de o astfel de întreprindere putând fi considerat o resursă publică.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, resursele întreprinderilor publice, asupra cărora autoritățile publice exercită o influență dominantă, se încadrează în categoria "resurselor de stat", deci, având în vedere că statul exercită controlul asupra ……….., fiind acționar majoritar, sumele de bani pe care aceasta le investește în proiectul ………….. pot fi încadrate în categoria resurselor de stat.

În cazul de față, proiectul hidrocentralei ………. implică o măsură selectivă întrucât este creat special în beneficiul anumitor producători de pe piața de energie, respectiv producătorii de energie eoliană și fotovoltaică.

Avantajele producătorilor, în beneficiul cărora este constituit ajutorul de stat, decurg din posibilitatea instalării de capacități de producție suplimentara pentru energia eoliana.

Efectele adverse ale proiectului se răsfrâng asupra participanților la piața de energie, având în vedere că ajutorul acordat de statul român întărește poziția centralelor regenerabile, precum cele eoliene și fotovoltaice pe piața de energie, este distorsionat mecanismul de formare a prețului pe piețele centralizate de tranzacționare a energiei electrice, dacă luăm în considerare costurile producătorilor care vor fi reduse prin intervenția statului, este creat un nou competitor, ……………, susținut din resurse publice, atât pe piețele centralizate de tranzacționare a energiei electrice cât și pe piața serviciilor tehnologice de sistem.

Un alt motiv de nulitate absolută a Hotărârii AGA , este reprezentat de cauza ilicită, caracterul ilicit al cauzei hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014 rezultă din încălcarea obligației societăților de a încheia doar acte lucrative, orientate spre obținerea de profit.

Astfel, conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, "în vederea efectuării de acte de comerț, persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia și pot constitui societăți comerciale, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi", actele de comerț sunt "actele juridice efectuate cu intenția de a obține un profit, prin care se realizează o interpunere în circulația bunurilor, precum și actele conexe acestora, care se impregnează de comercialitate prin caracterul lor accesoriu actelor de comerț"56. (subl. ns.]

Deci, societatea nu poate fi privita separat de actele sale, scopul lucrativ al societății nu trebuie să existe doar la constituirea acesteia, el trebuie menținut pe întreg parcursul societății, nu se poate concepe ca societatea sa fie înființată intr-un scop lucrativ, iar pe parcurs sa înceapă a face liberalități.

Arată reclamanta că societatea nu poate avea un scop lucrativ si sa încheie acte contrare acestui scop deoarece profitul societății este profitul obținut din actele pe care le încheie, cauza constituirii societății se transpune in fiecare act juridic încheiat de societate.

Sunt acte contrare art. 1 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 nu numai acelea făcute cu intenția de a gratifica (animus donandi), ci toate actele in legătura cu care societatea sau asociații au sau ar trebui sa aibă, încă de la încheierea lor, un dubiu că vor aduce beneficii societății ori, cu atât mai mult, prevăd sau ar trebui sa prevadă ca sunt cauzatoare de prejudicii.

Se arată că, aprobarea unui act fără o analiza a rentabilității sale este contrara scopului lucrativ al societății pentru că societatea își asumă in aceste condiții un risc economic fără a ști daca va obține un corespondent lucrativ echivalent sau nu, ceea ce echivalează cu acceptarea unei potențiale pierderi decurgând din acel act.

Că, un act încheiat contra scopului lucrativ este contrar si principiului bunei-credințe deoarece acționarii trebuie sa urmărească interesul societății, astfel de acte sunt efectul unui abuz de majoritate, când acționarul majoritar impune adoptarea unui act care servește interesului sau personal dar prejudiciază societatea.

Reclamanta susține că aportul la capitalul ....................este contrar scopului lucrativ al societății ….., astfel că având în vedere informațiile insuficiente, contradictorii, cu privire la rentabilitatea proiectului ………. care erau disponibile la data adoptării acestei hotărâri, participarea ....................la acest proiect este un act contrar scopului lucrativ al societății.

Sintetizând, reclamanta arată că rentabilitatea proiectului ……….. in sine este sub semnul întrebării, iar in ceea ce privește pe ………., este cert ca aceasta societate va înregistra pierderi in urma acestei investiții, că, un proiect de dimensiunea și importanța hidrocentralei …………. ar fi trebuit susținut de studii actuale, relevante și credibile, care să conțină evaluarea riscurilor, rapoarte financiare și opinii ale experților.

Că, Hotărârea AGEA atacată și toate actele administrative prin care a fost implementat proiectul se bazează pe un studiu de fezabilitate realizat de …………. în anul 2008 iar datele din acest studiu sunt contrazise de un alt studiu realizat de consorțiul IPA/Verbund/Poyry și finanțat de ……….. din același an, potrivit căruia realizarea hidrocentralei …………. nu este necesară pentru sistemul energetic național întrucât cererea pentru serviciile tehnologice de sistem pe care urmează sa le efectueze aceasta hidrocentrala nu este atât de mare încât sa nu poată fi susținuta cu resursele existente.

Și chiar daca proiectul s-ar dovedi necesar, nu există niciun studiu sau notă de fundamentare cu privire la profitul pe care …….. le-ar obține ca urmare a investirii in hidrocentrala ………, dimpotrivă, subliniază reclamanta, estimările actuale sunt ca ………. pierde prin investiția in acest proiect prin faptul ca isi creează un concurent care ii va diminua câștigurile obținute pe piața serviciilor tehnologice de sistem.

Pe termen scurt, participarea la acest proiect, a cărui necesitate și oportunitate este departe de a fi fost stabilită, va împiedica ………. să utilizeze în mod eficient aceste resurse pentru realizarea proiectelor care sunt cu adevărat prioritare și urgente pentru aceasta, care țin de core business-ul companiei, investiții pentru modernizări și investiții tehnologice majore precum și investiții obligatorii de mediu impuse de Uniunea Europeană. Or, nerealizarea sau întârzierea realizării proiectelor de investiții care sunt prioritare pentru companie pune în pericol însăși activitatea și buna funcționare a ………. Prejudiciul companiei este cu atât mai important în condițiile în care compania nu are actualmente asigurat întregul pachet de finanțare pentru realizarea proiectelor de investiții mai sus menționate, înregistrându-se deja un deficit important, iar perspectivele de profit pentru anul 2014 sunt modeste.

Cu privire la veniturile estimative ale obiectivului ……….., ele vor fi afectate de lipsa unei piețe a serviciilor de sistem, costurile investiției nu sunt clar stabilite variind de la un studiu la altul intre 800 de milioane de euro si 1,16 miliarde, nu exista un proiect de execuție si nu au fost selectați constructorul si investitorul, aceștia venind, evident, cu propria viziune asupra proiectului ceea ce face ca niciuna dintre cele doua cifre vehiculate sa nu fie cea reala.

Reclamanta arată că nu se cunoaște in ce scop se vor folosi în concret sumele aduse ca aport, crearea unei entități separate si distincte (compania de proiect) determina o risipa de resurse întrucât compania de proiect va avea la rândul sau cheltuieli operaționale si de funcționare (costuri cu închirierea sediului, costuri cu salariile personalului angajat, costuri cu materialele utilizate in activitate etc), costuri care pot fi considerate neeconomice si nejustificate atât timp cat proiectul nu si-a dovedit încă viabilitatea si nu exista vreo certitudine ca acestea ar putea fi recuperate in viitor.

Că, ……. a adoptat o decizie contrară scopului său statutar, doar pentru că această decizie a fost impusă de acționarul majoritar al societății, ….., astfel încât, voința majorității exprimată prin hotărârea AGA nu a reprezentat și voința societății.

Un alt motiv de nulitate îl reprezintă încălcarea art. 4 din OUG 109/2011 - ingerința autorității tutelare în conducerea …….., acest articol stabilește faptul că autoritatea publică tutelară, în speță, ....................prin ………….,nu poate interveni în activitatea de administrare și conducere a întreprinderii publice.

Deci, faptul că acționarul majoritar solicită aprobarea participării într-o companie de proiect și bugetarea sumelor corespunzătoare necesare, fără să existe o solicitare în acest sens și din partea conducerii administrative și executive și fără ca acest punct de vedere din partea conducerii administrative și executive să preceadă solicitării acționarului majoritar, ar dovedi implicarea acestuia, prin nerespectarea dispozițiilor legale incidente, în activitatea ………..

Principiul non-ingerinței autorității tutelare în conducerea companiilor cu capital majoritar de stat este consacrat expres în OUG 109/2011, în art. 4. ";(1) …………. și ……… nu pot interveni în activitatea de administrare și conducere a întreprinderii publice.

(2) Competența luării deciziilor de administrare și a deciziilor de conducere a întreprinderii publice și răspunderea, în condițiile legii, pentru efectele acestora revine consiliului de administrație și directorilor, dacă le-au fost delegate atribuțiile de conducere, sau, după caz, consiliului de supraveghere și directoratului.";

Un alt caz important este atunci când întreprinderile publice sunt folosite ca instrumente pentru politici industriale, aceasta poate conduce la confuzie și conflicte de interese între politica industrială și rolul statului de proprietar, în mod special dacă responsabilitatea pentru politica industrială și rolul de proprietar se regăsesc în ministere din același domeniu sau sector.

Obligația statului de a nu interveni în raporturile dintre societăți este de natură constituțională, art. 135 din Constituție arătând că acesta trebuie să asigure libertatea comerțului și protecția concurenței loiale ori, în cazul de față, decizia societăților de a investi în proiectul hidrocentralei ……….. ar fi trebuit luat în urma avizelor favorabile și propunerilor date în prealabil de directorat și consiliul de supraveghere, după o analiză internă făcută de organele de conducere ale societății cu privire la legalitatea și oportunitatea unei asemenea investiții.

In realitate, susține reclamanta, statul roman a intervenit în activitatea de administrare și conducere a ....................și a impus cu ignorarea totală a drepturilor acționarului minoritar și a interesului social, anumite direcții strategice societății.

Astfel, prin Hotărârea AGEA atacata, statul înfăptuiește politica publica in domeniul energiei asa cum este aceasta trasata prin acte administrativ emise anterior HAGEA tot de către stat, respectiv memorandumurile privind realizarea hidrocentralei ……….., ……….. impune o anumită conduită societăților la care deține capital majoritar , unde își exercită drepturile de proprietar al acțiunilor, prin intermediul unui act administrativ, Memorandumul, emis în calitatea sa de reglementator, ceea ce reprezintă chiar ipoteza avuta in vedere de art. 4 din OUG nr. 109/2011.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 precum si celelalte dispoziții legale citate in cuprinsul acțiunii, în dovedirea acțiunii s-au depus la dosar documente opisate ANEXA 1-24 (filele 39-352 dosar, VOL I).

La data de 22.04.2015, pârâta ….. SA a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că prin rezoluția nr. 1843/03.03.2014, pronunțată în ședința din data de 03.03.2014, ……………. a admis cererea de depunere și menționare acte, a dispus înregistrarea în Registrul comerțului a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 2 din 25.02.2014 și a dispus publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a a hotărârii menționate.

Că, Directoratul ……….. S.A. a convocat prin adresa nr. 1174/20.01.2014, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor la data de 25.02.2014, ora 12, la sediul …………., pentru toți acționarii înregistrați la data de 01.02.2014, stabilită ca dată de referință conform art. 123 alin. din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Convocarea s-a făcut ca urmare a solicitării nr. 150118/16.01.2014 transmisă de ………….., acționar majoritar, înregistrată la Societatea ….. S.A. sub nr. 92/16.02.2014.

Arată pârâta că Directoratul a îndeplinit obligația de a pune la dispoziția asociaților documentele necesare pentru asigurarea informării prealabile în condițiile impuse de art. 117 din Legea nr. 31/1990, cu scopul de a asigura adoptarea unor decizii corecte și a permite identificarea obiectivului urmărit și potrivit art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, convocatorul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a nr. 481 din 24.01.2014, în Ziarul România Liberă și pe pagina de internet a societății, fapt ce reiese din extrasul informatic al camerei de date a ….. SA.

Că, a fost îndeplinită tripla publicare a convocatorului, în Monitorul Oficial, într-un ziar de largă răspândire și pe pagina de internet a companiei și nu exista nicio încălcare a cerințelor legale si statutare privind publicarea convocatorului AGEA, nu există motive de nulitate a convocatorului.

Convocatorul, arată pârâta, a fost înaintat către acționari prin adresa nr. 1175/20.01.2014, cuprinde descrierea precisă a procedurilor de vot, s-a prevăzut in mod expres ca la ședința AGEA, acționarii persoane juridice pot fi reprezentați prin reprezentanții lor legali care, la rândul lor, pot da procura speciala altor persoane. Procurile si/sau delegațiile vor fi depuse in original la sediul societății cu 48 de ore înainte de data AGEA, respectiv până la data de 23.02.2014, ora 12:00 si vor fi reținute de către societate, făcându-se mențiune despre aceasta in procesul-verbal ce va fi elaborat.

Se mai arată că acționarii aveau posibilitatea de a vota in cadrul Adunării Generale a Acționarilor prin corespondență, având obligația sa transmită Directoratului, cu cel puțin 48 de ore înainte de data desfășurării ședinței, formularul de vot prin corespondenta pus la dispoziție de către Societate, astfel cum este completat, datat si semnat de către reprezentantul legal al fiecărui acționar.

In cazul in care AGEA se afla în imposibilitatea de a lucra din cauza neîndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea societăților comerciale, urma să se țină in data de 26.02.2014 in același loc si la aceeași ora, data de referința indicata in preambulul convocării fiind valabila si in cazul celei de-a doua adunări, mandatele speciale/procurile speciale primite de reprezentanții acționarilor fiind valabile si pentru a doua adunare.

Se arată că a fost respectat si dreptul la informare al acționarilor întrucât convocatorul cu ordinea de zi precum si toate documentele au fost comunicate tuturor acționarilor societății, printre care si reclamantei …….., așa cum rezulta din adresa nr. 1175/20.01.20147 si a borderoului pentru corespondenta cu indicația recomandata cu confirmare de primire.

Convocatorul si documentele aferente Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor au fost publicate pe pagina proprie de internet a societății. Acest fapt rezulta din adresa nr. 310 din 28.03.2014 emisa de ………, care totodată dovedește si dezinteresul acționarului minoritar ……….., fata de ședințele si materialele AGEA.

Susține pârâta că, în ce privește lipsa de informare a acționariatului minoritar ……………, aceasta este generată de dezinteresul de a se informa având la dispoziție pagina de internet a societății pentru accesul acționarilor, din datele comunicate de …………… rezultă că de la începutul implementării proiectului (pagina de internet a societății pentru accesul acționarilor) si pana in data de 28.03.2014 nu au fost accesări pentru contul "proprietatea".

La solicitarea acționarului ………. S.A. nr. 113/05.02.2014, societatea a înaintat prin adresa nr. 2634/04.022014, documentele solicitate : studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiție " (CHEAP) …….", Hotărârea nr. 1/12.12.2013 a Adunării Generale a Acționarilor de la Societatea ....................S.A., acordul acționarilor Societății ....................S.A. și actul constitutiv al Societății ....................S.A, societatea a răspuns prompt solicitărilor acționarului, fără a obstrucționa dreptul acestuia la o informare corectă și exactă.

Pârâta susține că au fost respectate prevederile legale privind convocarea acționarilor, convocatorul și documentele aferente fiind publicate și comunicate acționarilor cu respectarea dreptului la informare, conform principiilor guvernării corporative, și apreciem că susținerile intervenientului sunt neîntemeiate.

Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 2 din 25.02.2014 prevede la art. l, aprobarea participării Societății …… S.A. la majorarea capitalului social al Societății ....................S.A. prin subscrierea unui nr. de 89.000 acțiuni nou emise de Societatea ....................S.A.

Potrivit art. 2 din Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 2 din 25.02.2014, s-a aprobat introducerea în bugetul de venituri și cheltuieli al Societății …………. S.A. pentru anul 2014 a sumelor necesare vărsămintelor acțiunilor subscrise și s-a prevăzut că vărsămintele se vor putea efectua numai după aprobarea, în condițiile legii, a bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2014 al ………. S.A.

Prin întâmpinare pârâta arată că nu există motive de nelegalitate de fond in ceea ce privește Hotărârea AGEA nr. 2/25.02.2014, adoptarea ei nu reprezintă un ajutor de stat, mai mult, reclamanta ……….. SA nu a făcut dovada ca este o persoana vătămată ca sa poată invoca sau sa aibă protecția prevederilor invocate prin art. 108 alin (3) din TFUE.

Măsura luata prin Hotărârea AGEA nr. 2/25.02.2014 nu îndeplinește condițiile ajutorului de stat, in sensul ca nu sunt îndeplinite criteriile enumerate de art. 107 alin (l) din Tratatul Privind Funcționarea Uniunii Europene, prin adoptarea Hotărârii AGEA nr. 3/04.03.2014 nu s-a realizat un transfer de resurse de stat, nu exista niciun avantaj economic, nu s-a afectat echilibrul intre anumite firme si competitorii acestora, de asemenea nu exista un efect asupra concurentei si al comerțului, pentru a exista un ajutor de stat in temeiul art.107 alin.(l) din TFUE este necesar ca toate cerințele enumerate mai sus sa fie îndeplinite ori in speță nu sunt îndeplinite niciuna dintre cerințele solicitate de art. 107 alin (1) din TFUE pentru a angaja existenta unui ajutor de stat.

Astfel, susține pârâta că nu există o cauza ilicită, chiar in cuprinsul hotărârii a cărei nulitate sau anulare se solicita se prevede in mod expres ca: "Având in vedere importanta derulării in condiții optime a masurilor stabilite prin Memorandum cat si importanta respectării drepturilor si tratamentului echitabil al acționarilor, principiul de baza al guvernantei corporative, conducerea Societății ….. S.A. va solicita conducerii companiei de proiect ....................elaborarea unui grafic detaliat care sa prevadă masuri, termene, responsabilități, costuri aferente fiecărei masuri in parte, se va solicita conducerii companiei de proiect elaborarea unei analize privind posibilitatea accesării fondurilor europene pentru acest proiect. Plata acțiunilor emise in schimbul aportului in numerar se va realiza in conformitate cu prevederile art. 220 din Legea societăților nr. 31/1990, cu modificările si completările ulterioare si având in vedere graficul mai sus menționat, astfel încât Societatea …. S.A. sa nu fie prejudiciata".

Deci, arată pârâta, capacitatea Societății …… SA nu este îngrădita prin adoptarea hotărârii a cărei nulitate sau in subsidiar a cărei anulare se cere aceasta nu interzice si nu îngrădește scopul lucrativ, acela de a obține profit.

Informațiile nu au fost insuficiente, așa cum a invocat reclamanta ………. SA, Hotărârea AGEA nr. 2/25.02.2014 nu a avut o cauză ilicită întrucât toate informațiile necesare au fost puse la dispoziția tuturor acționarilor prin camera de date …… SA- pagina de internet, comunicate la cererea acționarilor prin fax si scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Subliniază încă o dată pârâta lipsa de interes din partea acționarului …………. SA, din Adresa nr. 310/28.03.2014 emisă de Departamentul Sisteme Informare reiese că de la începutul implementării camerei de date IPO și până la data de 28.03.2014, nu au fost accesări pentru contul "proprietatea" din partea acționarului ………., reclamanta.

Se arată în întâmpinare că, în adoptarea Hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014, nu au fost încălcate prevederile art. 4 din OUG 109/2011, nu este vorba de ingerința autorității tutelare in conducerea Societății …… S.A, decizia de a dispune a revenit acționarilor societății, fiind respectate toate etapele prevăzute de OUG 109/2011 si Legea 31/1990, reclamanta ………. S.A. are reprezentanți in AGA cu drept de vot și in Consiliul de Supraveghere al ………., Hotărârea AGEA nr. 2/25.02.2014 reprezintă voința libera si neviciata a acționarilor ……… SA.

Că, …………. este singurul acționar care se declară nemulțumit, instanța ar trebui să rețină că lipsa de informare a acestuia se datorează propriei culpe, așa cum rezultă din înscrisurile anexate.

In probatoriu, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, expertiza, precum si a oricărei probe care se va dovedi utila si concludenta pentru soluționarea cauzei, în drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă, ale Legii nr. 31/1990, O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și pe celelalte dispoziții legale menționate, s-au solicitat cheltuieli de judecată.

În dovedirea celor susținute prin întâmpinare s-au depus următoarele înscrisuri (filele 9-35 VOL II dosar):

- convocarea A.G.E.A. nr. 1174/20.01.2014;

- solicitarea convocării A.G.E.A. nr. 150118/16.01.2014 transmisă de ………;

- Adresa de înaintare a convocării către acționari nr. 1172/21.01.2014;

- nota de fundamentare nr. 283/22.01.2014;

- dovada publicării convocării în Monitorul Oficial și în ziarul România Liberă;

- dovada publicării convocării pe pagina de internet a societății;

- solicitarea acționarului ………. S.A. nr. 113/05.02.2014;

- adresa ……….. nr. 2624/06.02.2014.

- Borderou] pentru corespondenta cu indicarea recomandata cu confirmare de primire;

- Confirmările de primire;

- Adresa nr.421/28.03.2014 către Departamentul Sisteme Informare-Executiv ....................privind pagina de internet a societății.

La data de 22.05.2014, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea apărărilor pârâtei ……. SA, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu motivarea că, potrivit art. 42 din OUG nr. 109/2011, … avea obligația de a indica în convocator în mod explicit procedurile pentru fiecare dintre modalitățile de vot prevăzute în OUG nr. 109: "convocatorul adunării generale trebuie să cuprindă descrierea precisă a procedurilor care trebuie respectate de acționari pentru a putea vota în una dintre modalitățile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență".

Astfel, arată reclamanta, modalitățile de vot prevăzute de art. 44 din OUG nr. 109/2011 sunt: prin reprezentare, prin corespondență sau prin mijloace electronice - "acționarii pot vota în adunarea generală a acționarilor personal, prin reprezentare, prin corespondență sau prin mijloace electronice" și pentru fiecare dintre modalitățile de vot mai sus enumerate, … avea obligația de a descrie în mod precis procedura pe care acționarii trebuie să o urmeze, astfel cum aceasta este stabilită de OUG nr. 109/2011.

În cazul votului prin reprezentare, susține aceasta, art. 45 din OUG nr. 109/2011 prevede că procura poate fi depusă la sediul societății sau poate fi comunicată pe cale electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică și la alin. (2) se prevede că acționarii pot să își desemneze reprezentanții prin mijloace electronice.

Mai arată reclamanta că, în convocatorul adunării generale din data de 25.02.2014, în ceea ce privește procedura votului prin reprezentare se menționează doar posibilitatea depunerii procurilor în original la sediul societății și nu există nicio referire la posibilitatea comunicării procurii prin mijloace electronice sau detalii prin care o astfel de procedură ar putea fi urmată de acționari.

….. ar fi trebuit să prevadă această modalitate de vot în cuprinsul convocatorului și detalierea procedurii prin care această modalitate de vot poate fi exercitată, însă din conținutul convocatorului se observă, susține reclamanta că nu există nicio mențiune cu privire la posibilitatea acționarilor de a vota prin mijloace electronice, lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea hotărârii adunării generale (art. 43 din OUG nr. 109/2011).

Că, …. nu aduce prin întâmpinare niciun argument în apărarea sa cu privire la acest aspect, nicio explicație a faptului că nu există nicio mențiune cu privire la depunerea procurii prin mijloace electronice și votul prin mijloace electronice, ea se limitează la afirmarea unor lucruri care nu au fost contestate de reclamantă, faptul că în convocator se precizează posibilitatea votului prin reprezentare (procurile urmând să fie depuse în original la sediul societății) și a votului prin corespondență.

Consideră reclamanta că există recunoaștere din partea pârâtei …., a faptului că nu au fost respectate dispozițiile imperative reglementate de OUG nr. 109/2011 și care duc la nulitatea hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014.

Cu privire la ingerința autorității tutelare în conducerea …., prin hotărârea AGEA nr. 2/25.02.2014 se încalcă art. 4 din OUG nr. 109/2011, pârâta susține prin întâmpinare că nu se încalcă art. 4 din OUG nr. 109/2011 întrucât "decizia de a dispune a revenit acționarilor societății, fiind respectate toate etapele prevăzute de OUG 109/2011 și Legea 31/1990" ori, arată reclamanta că, potrivit art. 1531 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, "conducerea societății pe acțiuni revine în exclusivitate directoratului, care îndeplinește actele necesare și utile pentru realizarea obiectului de activitate al societății, cu excepția celor rezervate de lege în sarcina consiliului de supraveghere și a adunării generale a acționarilor".

În art. 4 alin 1 din OUG nr. 109/2011 se prevede că "(1) Autoritatea publică tutelară și ……….. nu pot interveni în activitatea de administrare și conducere a întreprinderii publice. (2) Competența luării deciziilor de administrare și a deciziilor de conducere a întreprinderii publice și răspunderea, în condițiile legii, pentru efectele acestora revine consiliului de administrație și directorilor, dacă le-au fost delegate atribuțiile de conducere, sau, după caz, consiliului de supraveghere și directoratului".

Că, decizia de a investi o sumă de bani într-un proiect privește activitatea de administrare și conducere a societății, activitate în care nu trebuie să intervină autoritatea tutelară, aceasta trebuia să fie fundamentată în mod corespunzător și efectiv de către organele de administrare și conducere ale ………..(consiliul de supraveghere și directoratul).

Susține reclamanta că în societățile cu capital de stat, direcțiile principale de activitate și de dezvoltare ale acestora sunt trasate de organele de administrare și conducere (i.e. directoratul și consiliul de supraveghere), chiar dacă pentru anumite investiții există cerința aprobării lor de adunarea generală a acționarilor, aceasta nu înseamnă că analiza, fundamentarea si avizarea acestora nu vor fi efectuate de organele de administrare și conducere, care trebuie să informeze mai departe acționarii.

Că, procesul decizional care a condus la adoptarea hotărârii nr. 2/25.02.2014 a avut următoarele etape :

- 16.01.2014: ……….. (autoritatea tutelară) transmite ………o solicitare de convocare a AGEA pentru aprobarea participării ………. la majorarea capitalului social al societății ....................S.A. prin subscrierea unui număr de 89.000 de acțiuni nou emise cu valoarea nominală de 100 lei, emise de societatea ....................S.A.;

- 22.01.2014: doi dintre membrii directoratului, împreună cu directorul general executiv al ....................avizează nota nr. 183 privind aprobarea participării ....................la majorarea capitalului social al societății ....................S.A, în cuprinsul notei nu se face nicio referire la interesul și motivul pentru care …….. va aduce un aport de 8.900.000 lei, ci doar la argumente privind angajamentele politice ale statului, fără nicio legătură directă cu ………...

- 24.01.2014: se publică în Monitorul Oficial nr. 481 convocatorul AGEA pentru data de 25.02.2014;5

- 31.01.2014: directoratul ……….. aprobă hotărârea nr. 6 prin care avizează participarea ………. la majorarea capitalului social al societății ....................S.A. cu un aport de 8.900.000 lei;

- 25.02.2014: se adoptă hotărârea AGEA nr. 2 privind aprobarea participării ....................la majorarea capitalului social al ....................S.A. cu un aport în valoare de 8.900.000 lei.

Se arată că nu a fost depusă nici decizia Consiliului de supraveghere și mai mult decât atât, pârâta nici măcar nu afirmă că o astfel de decizie ar exista, deciziile organelor de administrare ale ………. sunt pur formale, pârâta încercând doar să creeze o aparență de legalitate a procesului decizional prin care s-a ajuns la aprobarea hotărârii AGEA nr. 2 din 25.02.2014.

Că, statul, în calitate de acționar care deține mai mult de 5% din drepturile de vot, poate în temeiul art. 119 din Legea nr. 31/1990, să solicite convocarea unei adunări generale a acționarilor însă chiar și în această ipoteză, când ordinea de zi privește aprobarea unei investiții din partea societății, operațiunea trebuie să fie fundamentată pe o analiză realizată de organele de administrare și conducere.

În concluzie, reclamanta solicită instanței să rețină că decizia de a aproba participarea ……. la majorarea capitalului social al ....................S.A. cu un aport de 8.900.000 lei, nu este rezultatul procedurii legale de formare a voinței sociale, ci este o decizie a autorității tutelare, luată în considerarea intereselor sale de organ de reglementare și politică industrială și nu a intereselor ………, s-au încălcat disp. art. 4 din OUG nr. 109/2011 care interzice ingerința autorității tutelare în conducerea întreprinderii publice.

Că, Hotărârea AGEA …….. nr. 2/25.02.2014 nu reprezintă decât implementarea programului politic al …………., o operațiune impusă societății prin abuzul săvârșit de acționarul majoritar care, profitând de dubla sa calitate, autoritate administrativă și acționar majoritar, s-a folosit de calitatea de acționar în ………. pentru a-și îndeplini angajamentele politice, cu ignorarea intereselor societății și ale acționarului minoritar ……………..

Proiectul este doar o directivă din partea statului în calitate de autoritate administrativă și nu o propunere propriu-zisă, fundamentată a statului, în calitatea sa de acționar majoritar al …………..

Că, nu există o independență decizională reală a societății controlate de stat față de organele de reglementare și decizie guvernamentală și în fapt, aceasta societate nu este decât un instrument prin care statul îndeplinește politica sa.

Susține reclamanta că obligația statului de a asigura respectarea principiului non-ingerinței autorității tutelare în activitatea întreprinderilor publice a fost reafirmată în mod expres și prin Scrisoarea de intenție transmisă de ……….. la data de 5 martie 2014, în acest document oficial se subliniază importanța asigurării transparenței operațiunilor efectuate de întreprinderile publice și îmbunătățirea performanțelor acestora.

………….. i s-a cerut să dea aceste garanții, susține reclamanta, tocmai pentru că s-a constatat că în fapt, acesta nu asigură independența decizională reală a societăților pe care le controlează față de organele de reglementare și decizie guvernamentală.

Arată reclamanta că procedura constatării de către instanțele naționale a încălcării obligației de notificare a ajutorului de stat către …………. presupune o analiză sumară a condițiilor ajutorului de stat, instanța națională nu se va pronunța cu privire la compatibilitatea acestei măsuri cu piața internă de energie electrică și nici măsura în care este afectată concurența, ci doar va verifica aparența îndeplinirii condițiilor :

- existența unor resurse publice - suma de 8.900.000 lei va fi plătită din patrimoniul ……….., societate cu capital majoritar de stat;

- selectivitatea măsurii - beneficiarii sunt doar producătorii de energie eoliană;

- avantajele economice create beneficiarilor - se realizează o hidrocentrală pentru sprijinirea producătorilor de energie eoliană, în vederea asigurării condițiilor pentru instalarea de capacități de producție suplimentară pentru energia eoliană;

- condiția afectării concurenței - poziția producătorilor de energie eoliană este întărită pe piața de energie electrică, aceștia beneficiind de o infrastructură creată în avantajul lor exclusiv, în lipsa căreia ar fi trebuit să suporte o investiție în valoare de 1,164 miliarde euro.

Referitor la susținerea nefondată a pârâtei ....................în sensul că "reclamanta ………. nu a făcut dovada că este o persoană vătămată ca să poată invoca sau să aibă protecția prevederilor invocate prin art. 108 alin. (3) din TFUE", reclamanta susține că art. 108 alin. 3 nu face nicio referire la dreptul persoanei vătămate de a invoca nelegalitatea ajutorului de stat decurgând din lipsa notificării sale către ………….; că, fiind vorba de o acțiune în constatarea nulității absolute, persoana interesată să invoce nulitatea absolută trebuie să-și dovedească interesul în condițiile dreptului comun iar reclamanta, în calitate de acționar al ………….., ar fi îndreptățită să solicite constatarea nulității absolute a unui act încheiat de societate cu încălcarea dispozițiilor europene imperative care reglementează ajutorul de stat;

Deci, arată reclamanta, normele interne nu pot limita calitatea procesuală doar la concurenții beneficiarului, terții care nu sunt afectați de denaturarea concurenței care rezultă din măsura de ajutor de stat pot avea un interes suficient de o natură diferită după cum s-a admis în cazurile privind fiscalitatea, pentru a introduce acțiunea în fața unei instanțe naționale.

În cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că la dispoziția ………….. nu a fost pus niciun document din care să rezulte date despre interesul și motivul, respectiv oportunitatea și profitabilitatea participării ....................la majorarea capitalului social al societății ....................S.A, solicitările au fost făcute prin adresa nr. 239/20.02.2014 care, alături de celelalte solicitări, arată diligenta depusă de reclamantă în obținerea informațiilor.

……… a furnizat documente de sinteză privind proiectul hidrocentralei …………. însă aceste documente nu fac decât să prezinte generalități legate de proiect și nu date concrete privind interesul, oportunitatea și profitabilitatea pentru …………..

Cu privire la susținerile pârâtei ……… legate de publicarea documentelor pe site-ul societății, reclamanta consideră aceste apărări irelevante deoarece materialele pe care pârâta susține că le-a publicat pe pagina de internet sunt aceleași cu cele pe care le-a comunicat prin adresa nr. 354/10.02.2014, și de fapt, nici pe site-ul societății nu au fost publicate materiale din care să rezulte interesul ....................în participarea la majorarea capitalului social al societății ....................S.A., date despre oportunitatea și profitabilitatea acestei participări.

Argumentele aduse de pârâta ....................în combaterea susținerii acesteia în sensul că hotărârea AGEA nr. 2/25.02.2014 are o cauză ilicită pornesc de la o greșită înțelegere a motivelor invocate de ………….., prin cererea de chemare în judecată reclamanta a susținut că, prin aprobarea participării ....................la majorarea capitalului social al societății ....................SA. cu un aport de 8.900.000 lei, se încalcă scopul lucrativ al societăților prin aceea că ....................își asumă obligații fără a primi o contraprestație, știind (sau trebuind să știe) că nu sunt date care să arate că va obține un corespondent lucrativ echivalent sau ignorând cu știință faptul că nu există informații suficiente care să susțină existența unui corespondent lucrativ echivalent, ceea ce echivalează cu acceptarea unei pierderi decurgând din acest act.

Că, societatea la capitalul căreia ....................va aduce un aport de 8.900.000 lei, este o societate de proiect, o "societate vehicul", care nu desfășoară în acest moment nicio activitate și care nu poate fi considerată o societate propriu-zisă funcțională, ....................S.A. poate fi asimilată, din punct de vedere al aportului pe care îl va aduce …………., unui contract în temeiul căreia pârâta este obligată să plătească o sumă de bani în schimbul căreia nu se întrevede nicio contraprestație în favoarea sa.

În speță, arată reclamanta, lipsa informațiilor suficiente cu privire la proiectul care a făcut obiectul hotărârii AGEA nu conduce doar la caracterul ilicit al cauzei, ci chiar la lipsa cauzei, nefiind posibilă identificarea motivului determinant și a obiectivului urmărit la adoptarea hotărârii, aceasta nu solicită instanței să constate că proiectul este sau nu profitabil, fapt ce are legătură cu oportunitatea hotărârii aprobate ci că informațiile existente cu privire la proiect sunt insuficiente, neactualizate, subiective și contradictorii și nu fundamentează rentabilitatea proiectului hidrocentralei ………….., fapt cunoscut și ignorat știință de către acționarul majoritar, ceea ce conduce la concluzia că hotărârea AGEA nr. 2/25.02.2014 are o cauză ilicită.

În urma analizei desfășurate între 5-13 mai 2014, s-a constatat că nu există nicio concluzie privind fezabilitatea sau nefezabilitatea proiectului deși au fost cheltuiți până acum 15,6 milioane de lei (fără TVA) pe studii de fezabilitate, arată reclamanta, studiul de mai sus confirmă faptul că ....................va plăti o sumă de bani pentru un proiect incert, despre care nu se cunoaște nici la acest moment (deși a fost inițiat acum mai bine de 30 de ani) dacă este rentabil, dimpotrivă, datele existente sunt în sensul că acest proiect nu este rentabil.

În ceea ce privește susținerea pârâtei ....................în sensul că "plata acțiunilor emise în schimbul aportului în numerar se va realiza în conformitate cu prevederile art. 220 din Legea societăților nr. 31/1990, cu modificările și completările ulterioare și având în vedere graficul mai sus menționat, astfel încât ………….. să nu fie prejudiciată", reclamanta face următoarele precizări:

- actul prejudiciabil pentru societate și care determină cauza ilicită a hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014 nu este doar operațiunea efectivă a plății, ci însăși aprobarea subscrierii acțiunilor, deoarece, potrivit art. 220 din Legea societăților, persoana care s-a obligat să subscrie acțiuni este obligată să plătească sumele aferente aportului în numerar, în proporție de cel puțin 30% la data subscrierii și restul în termen de cel mult 3 ani;

- indiferent de graficul de plăți ce va fi agreat cu societatea de proiect, ....................va plăti în orice caz cei 8.900.000 lei (cel puțin 30% chiar la subscriere și restul în maxim 3 ani), pentru că există hotărârea AGEA nr. 2/25.02.2014 prin care s-a aprobat decizia de subscriere, fără să existe un corespondent lucrativ echivalent;

- prin plată se pune în aplicare decizia prejudiciabilă, respectiv aprobarea participării la majorarea capitalului social al societății ....................S.A. printr-un aport de 8.900.000 lei, astfel că nelegalitatea deciziei de aprobare a subscrierii atrage drept consecință și nelegalitatea plății, oricare ar fi graficul acesteia de realizare.

Arată în continuare reclamanta că Hotărârea AGEA nr. 2 din 25.02.2014 a fost adoptată cu votul exclusiv al acționarului majoritar statul Român prin ....................- …………, acționar ce deține doar 78,5% din capitalul social al ……………, aceasta nu a fost prezentă, încălcându-se astfel condițiile speciale privind cvorumul și drepturile de vot prevăzute în Actul constitutiv.

Că, Societatea de proiect ....................SA. îi are în prezent ca acționari pe ……….. și ………., ambele deținute integral de stat iar în urma majorării capitalului social, va avea ca acționari tot societăți deținute de statul român ……….. și …………….

....................va deține astfel un control asupra ....................S.A., prin intermediul acționarului majoritar statul român, care controlează toate societățile ce vor deține calitatea de acționar al companiei de proiect, situație în care devin aplicabile dispozițiile art. 15.3 lit. b) din Actul constitutiv al ....................care impun o condiție specială privind cvorumul și drepturile de vot în cazul adoptării unei hotărâri prin care sunt finanțate societățile asupra cărora ....................deține controlul.

În dovedirea celor precizate, s-a depus la dosar de către reclamanta …………. OPIS al documentelor atașate răspunsului la întâmpinare (pag. 56-94 VOL II dosar):

- Anexa nr. 25, Scrisoarea de intenție din 5.03.2014 transmisă de ……………. (extras - Capitolul "Reformele din sectorul energiei și transporturilor"),

- Anexa nr. 26: Comunicatul de presă din data de 5.05.2014 emis de ………….. privind analiza Corpului de control referitoare la cheltuielile făcute pentru proiectul ……………..

- Comunicatul de presă din data de 13.05.2014 emis de …………. privind rezultatele analizei efectuate de Corpul de control referitoare la proiectul …………..

- Anexa nr. 27:

- Articol de presă - "……… «arată pisica» …….: centralele în pompaj fac pierderi. ……….. nu rentează" publicat pe vvww.economica.net la data de 14.05.2014

- Articol de presă - "Vor porni 5 hidrocentrale cu acumulare prin pompaj pe Olt. De ce nu este rentabil proiectul ………" publicat pe www.economica.net la data de 4.04.2014

- Anexa nr. 28:

- Actul constitutiv al ………... (extras)

- Anexa nr. 29:

În ședința publică din 10.06.2014, reclamantul a solicitat prin Note de ședință încuviințarea probatoriilor, respectiv proba cu înscrisuri și proba cu expertiză, tribunalul apreciind cererea de probatorii întemeiată, potrivit art. 258 C.pr.civilă, a încuviințat proba cu înscrisuri și a pus în vedere reprezentantului pârâtului ca până la următorul termen să depună la dosar înscrisurile menționate de reclamant în Notele de ședință ce le-au fost comunicate la termenul de astăzi.

S-a prorogat discutarea probei cu expertiză la un alt termen după depunerea înscrisurilor de către pârât.

La data de 23.06.2014, reclamantul a depus la dosar o cerere precizatoare în legătură cu nota de probe pe care aceasta a depus-o la termenul din 10.06.2014, privind autoritățile, respectiv societățile emitente sau în păstrarea cărora s-ar putea afla înscrisurile solicitate, arătând că solicită a se depune la dosar,

a) Memorandumul cu tema "Realizarea obiectivului de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ………." din 27 martie 2013 - emis de ………. și aprobat de ………….., acest înscris este menționat la pagina 2 din Memorandumul cu tema "Obiectivul de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ……….." din 14.10.2013 și aprobat de ………. la data de 16.10.2013, depus de reclamantă în extras la dosarul cauzei (Anexa nr. 11 la cererea de chemare în judecată).

b) Memorandumul cu tema "Obiectivul de investiții Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ………" aprobat în ședința ……… din 4 septembrie 2013 - emis de …………. și aprobat de ………….., acest înscris este menționat la paginile 3 și 4 din Memorandumul cu tema "Obiectivul de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ………….." din 14.10.2013 și aprobat de ……………. la data de 16.10.2013, depus de reclamantă în extras la dosarul cauzei (Anexa nr. 11 la cererea de chemare în judecată).

c) Memorandumul cu tema "Obiectivul de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) …………." din 14.10.2013, aprobat în cadrul ședinței ……….. din data de 16.10.2013 (versiunea integrală) - emis de …………. și aprobat de …………., se află la una din instituțiile, ....................și ………. în vederea transmiterii documentului.

d) Documentația de licitație pentru selectarea investitorilor, întocmită în decembrie 2012 de …………….., arată reclamanta că se află atât în posesia ....................cât și a …………..

e) Caietul de sarcini și studiul de fezabilitate realizat de …………… se află tot la cele două entități.

f) Ordinele ……….. nr. 2906/27.12.2010, nr. 1646/2012 și nr. 2518/2012 prin care a fost modificat/completat ……….. nr. 1572/2007, nu au fost publicate în M.Of. și solicită reclamanta ca ....................să le depună la dosar.

g) Studiul de fezabilitate realizat de ………….., în perioada 1999-2000, este considerat ca fiind important pentru dezlegarea litigiului, potrivit informațiilor publice disponibile pe site-ul societății ....................SA. ISPH a actualizat studiul de fezabilitate privind hidrocentrala …………. în anul 2014 .

h) Devizul general privind racordarea la Sistemul Energetic Național a hidrocentralei ………, Acest înscris, arată reclamanta, este menționat la pagina 2 din Memorandumul din 29.03.2009 având ca temă "Realizarea obiectivului de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ………." emis de ....................și aprobat de ………. (depus de subscrisa la dosarul cauzei în Anexa nr. 8 la cererea de chemare în judecată), el aflându-se atât la …………….

i) orice alt document privind proiectul Centrala Hidroelectrică cu acumulare prin pompaj ……….., respectiv :

- toată corespondența transmisă între - ....................și conducerea ....................privind proiectul hidrocentrala ………….. (adresele de însoțire, documentele anexate, dovada transmiterii),

- toate studiile de fezabilitate realizate până în prezent cu privire la acest proiect, aceste documente ar trebui să se afle în posesia societății de proiect ....................S.A., …………. în calitate de autorități inițiatoare ale proiectului.

În concluzie, a solicitat ca instanța să emită adrese către toate autoritățile menționate - ….., ....................și ……….., în vederea depunerii înscrisurilor enumerate precum și a oricăror înscrisuri referitoare la proiect, solicită să se pună în vedere și ....................să depună înscrisurile menționate, deoarece în calitate de societate care a hotărât să investească în cele două proiecte, ar trebui să se afle în posesia tuturor documentelor relevante la care am făcut referire mai sus.

În ședința publică din 2.09.2014, Tribunalul, față de cererea precizatoare depusă la dosar de reclamantul …………… la 23.06.2014, de înscrisurile depuse de pârât la 25.08.2014 și actele existente la dosar, apreciază că se impune a se solicita pârâtului ……….. să depună la dosar documentele ce au stat la baza Hotărârii AGEA nr. 2 din 25.02.2014, documentele ce au fost înaintate cu adresa nr. 2624 din 6.02.2014 către pârâtă, copie după adresa nr. 239/20.12.2012, a se comunica dacă pârâtul a emis adresă către societatea de proiect pentru elaborarea graficului și a analizei, conform art. 1 din Hotărârea AGEA nr. 2 .

De asemenea a dispus a se solicita de la ……….. în copie conformă cu originalul : Memorandumul cu tema ";Realizarea obiectivului de investiții Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompaj ………….. din 27.03.2013, Memorandumul cu tema"; Obiectivul de investiții Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompaj …………. din 4.09.2013, Memorandumul cu aceeași temă din 14.10.2013 aprobat în cadrul ședinței ………. din 16.10.2013, devizul general privind racordarea la Sistemul Energetic Național a Hidrocentralei ………….; de la ....................să se înainteze Ordinele nr. 2906 din 27.12.2010, nr. 1646/2012 și nr. 2518/2012 prin care a fost modificat/completat Ordinul nr. 1572/2007.

Tribunalul a dispus ca societatea de proiect SC ....................SA, să înainteze documentația de licitație pentru selectarea investitorilor din decembrie 2012, întocmită de Consorțiul ….., caietul de sarcini și studiul de fezabilitate realizate de același Consorțiu, studiul de fezabilitate realizat de ………. în perioada 1999-2000, corespondența transmisă între ………. și ....................SA privind proiectul ………….., documente din care să rezulte costurile studiilor realizate cu privire la proiect, precum și costul noilor studii ce urmează a fi efectuate și de asemenea să înainteze și Memorandumul privind hidrocentrala ………….. aprobat de ……….. la 31.07.2014 și studiul de fezabilitate actualizat de ……………. în anul 2014.

S-a prorogat discutarea probei cu expertiză la un alt termen după depunerea înscrisurilor ce vor fi solicitate.

La data de 25.08.2014, SC ....................SA a depus la dosar cu adresa nr. 26712/22.08.2014, procesul verbal al ședinței din 31.01.2014, Memorandumul din 14.10.2014, privind Obiectivul de Investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj CHEAP ………., studiul de fezabilitate Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj CHEAP ……….., din 2014.

La data de 17.09.2014, …………. a depus la dosar adresele emise de ………….cu nr. 100044/9.01.2014, cu nr. 150118/16.01.2014, Memorandumul din 14.10.2013, Hotărârea AGEA nr. 1/12.12.2013 a societății ....................SA - Companie de Proiect, Acordul Acționarilor ....................SA, Actul Constitutiv al societății ....................SA, Studiul de fezabilitate Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj CHEAP ……….., Nota de fundamentare a ………, nr.183/22.01.2014, Adresa nr. 2/25.02.2014 trimisă către ....................SA.

La data de 19.09.2014, …………., comunică la dosar adresa 252/16.09.2014, arătând că este o societate de proiect ce are ca scop dezvoltarea, finanțarea, proiectarea, construcția, deținerea, exploatarea și mentenanța obiectivului de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj CHEAP …………., care este un obiectiv prioritar al strategiei pe termen scurt și mediu de dezvoltare a sistemului energetic, prevăzut în Strategia energetică a României pentru perioada 2007/2020, în programul politic de guvernare pentru perioada 2013-2016.

Că, nu deține documentele de licitație pentru selectarea investitorilor din decembrie 2012, nici Studiul de fezabilitate realizat de ……….. în perioada 1999-2000, nu deține informația cu privire la costurile proiectului, al studiilor noi, memorandumul din 31.07.2014 și studiul de fezabilitate din 2014 nu au caracter public și pot fi comunicate doar dacă se asigură caracterul lor confidențial, ele fac parte din documentația care este consultată în camera de data contra cost.

La data de 23.09.2014, ....................a comunicat la dosar Ordinele cu nr. 2906/2010, 1646/2012, 2518/2012 iar la data de 25.09.2014, ……………. comunică la dosar memorandumurile cu tema, Obiectivul de Investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj CHEAP ………….., din 27.03.2013, 4.09.2013, 16.09.2013, arătând că devizul general privind racordarea la SEN a Hidrocentralei ……….. nu se află în posesia sa ci la societatea ....................SA.

……….., cu adresa nr. 20/14.500/21.10.2014, primită la 22.10.2014, depune la dosar Memorandumul cu tema Aprobarea principiilor pe baza cărora va fi elaborată și desfășurată procedura d e selecție a unui investitor pentru realizarea proiectului Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj CHEAP …………., aprobat în ședința de guvern din 31.07.2014.

La data de 27.10.2014, prin mail, se primește la dosar din partea ………….., adresa nr. 11747/24.10.2014, prin care comunică faptul că documentația de licitație pentru selectarea investitorilor din decembrie 2012, întocmită de Consorțiul ……….., nu se află în posesia sa ci a societății …………. depunând la dosar doar contractul de prestări servicii nr. 94/25.08.2010, încheiat între aceasta și …………. SRL, ca reprezentant al acestui consorțiu.

…………., la data de 27.11.2014, depune la dosar cu adresa 140470/25.11.2014, Ordinul …………. nr. 2906/27.12.2010 cu anexa și cel cu nr. 1646/28.08.2012, cu anexa precum și ordinul cu nr. 2518/19.11.2012.-

La termenul din 9.12.2014, apărătorul reclamantului a arată că, pe rolul Tribunalului București a fost înregistrată la 19.03.2014 sub nr. 9471/3/2014, o cerere formulată de …………. împotriva pârâtei …………….., pentru constatarea nulității absolute a hotărârii AGEA nr. 5/28.02.2014, solicitând conexarea prezentului dosar la dosarul nr. 9471/3/2014 aflat pe rolul Tribunalului București, fiind prima instanță sesizată și fiind îndeplinite condițiile de conexitate.

Prin încheierea de ședință din 9.12.2014, Tribunalul respinge cererea formulată de reclamantul …………., ca nefondată, cu motivarea că în dosarul nr. 9471/3/2014, reclamantul ………… a chemat în judecată pe pârâta ……………… pentru constatarea nulității absolute a hotărârii AGEA nr. 5/28.02.2014, iar în dosarul de față .... aflat pe rolul Tribunalului Gorj reclamantul …………. a chemat în judecată pe pârâtul …………….

Potrivit disp. art.139 C.pr.civilă pentru asigurarea unei bune judecăți, în primă instanță este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între ele o strânsă legătură, excepția conexității putând fi invocată de părți sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanței ulterior sesizate ori, la Tribunalul Gorj, instanța ulterior sesizată de reclamant, primul termen de judecată al prezentului dosar a fost la 10.06.2014, iar reclamantul nu a invocat până la termenul din 9.12.2014 excepția de conexitate. Față de aceste considerente, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 139 C.pr.civilă privind conexitatea, s-a respins cererea ca nefondată.

La termenul din 20.01.2015, reclamantul prin apărător a depus la dosar în copii conforme cu originalul: Studiul de fezabilitate Centrala Hidroelectrică cu acumulare prin pompaj din martie 2014 elaborat de ISPH și Aviz nr. 48 din 20.06.2014 privind actualizarea studiului de fezabilitate - Centrala Hidroelectrică cu acumulare prin pompaj ………., emis de Consiliul Tehnic Economic ………….., solicitând încuviințarea probei cu expertiză, probă ce a fost prorogată după depunerea tuturor înscrisurilor la dosar.

Față de proba cu expertiză solicitată de reclamant, Tribunalul, având în vedere toate înscrisurile depuse la dosar, a apreciat că sunt suficiente probe administrate în cauză, acestea fiind îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a litigiului și nu se mai impune și efectuarea unei expertize, motiv pentru care a respins cererea ca nefiind concludentă și utilă în soluționarea cauzei.

Părțile au depus la dosar concluzii scrise:

Reclamantul ……….., în susținerea argumentelor expuse în cererea de chemare în judecată, a răspunsului la întâmpinare și a concluziilor orale formulate la termenul de judecată din data de 17.02.2015, a solicitat prin concluziile scrise, în principal, să se constatate nulitatea absolută a Hotărârii AGEA ....................SA și în subsidiar, să se anuleze Hotărârea atacată.

În concluziile scrise a arătat că, prin Hotărârea atacată, adoptată cu votul exclusiv al acționarului majoritar - ………, AGEA a aprobat participarea ....................ia proiectul Hidrocentralei ……….., prin majorarea capitalului social al societății de proiect, ………, hidrocentrala în care s-a investit pe această cale va funcționa ca un "consumator tampon" ce furnizează servicii de sistem constând în consumul energiei în surplus din sistem, livrată de producătorii de energie eoliană și fotovoltaică, aceste două categorii de producători sunt beneficiarii direcți ai proiectului astfel cum reiese din Memorandumul aprobat în cadrul ședinței ………..din data de 16.10.2013 cu tema "Obiectivul de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ………." ("Memorandumul 2013").

Că, o serie de împrejurări esențiale legate de proiect sunt încă incerte sau insuficient pregătite de autoritățile competente, AGEA ....................a aprobat participarea societății la acest proiect prin subscrierea unui număr de 89.000 acțiuni nou emise de aceasta cu valoarea nominală de 100 de lei, hotărârea astfel adoptată este nulă pentru următoarele motive de formă și de fond :

- încălcarea dispozițiilor legale privitoare la publicitatea și conținutul convocatorului AGEA;

- cauză ilicită, hotărârea atacată reprezentând un act arbitrar, contrar scopului lucrativ al societăților comerciale, prin aceea că a fost adoptat în lipsa oricăror informații adecvate despre potențialul benefic pentru societate;

Susține reclamanta că hotărârea atacată este anulabilă pentru încălcarea dispozițiilor legale privitoare la publicitatea și conținutul convocatorului, sancțiunea nerespectării dispozițiilor art. 40-42 din OUG nr. 109/2011 este nulitatea relativă, în speță aceasta intervenind pentru încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. 1 și art. 42 din OUG nr. 109/2011 coroborate cu dispozițiile art. 45 alin. (1), (5) și (6) din același act normativ.

Că, în speță, ....................nu și-a îndeplinit obligația de a publica pe site-ul societății convocatorul și materialele informative care urmau a fi prezentate acționarilor la adunare, această conduită atrăgând anularea hotărârii, potrivit dispozițiilor art. 43 din OUG nr. 109/2011.

In al doilea rând, conform dispozițiilor art 42 din OUG nr. 109/2011, societatea are obligația de a descrie în convocator în mod precis procedurile de vot pentru fiecare dintre modalitățile prevăzute de ordonanță însă, convocatorul AGEA ....................din data de 25.02.2014 nu conține nicio mențiune privind comunicarea procurii pe cale electronică, încălcându-se, astfel, dispozițiile art. 42 coroborate cu cele ale art 45 alin. (1) din OUG nr, 109/2011 și nu prevede modalitatea de vot prin mijloace electronice și descrierea acesteia (de fapt, o baza care sa permită votul electronic lipsind cu totul), încălcându-se, astfel, dispozițiile art. 42 coroborate cu cele ale art. 45 alin, (5) și (6) din OUG nr. 109/2011.

Pe fond, reclamanta susține că primul motiv de nelegalitate a hotărârii atacate vizează constituirea unui ajutor de stat, cu încălcarea normelor europene, conform dispozițiilor art. 107 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene ("TFUE"), "sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre".

Arată că ajutoarele de stat pot fi compatibile sau incompatibile cu piața internă, o astfel de calificare este de competența exclusivă a Comisiei Europene, aceasta fiind informată de acordarea ajutoarelor de stat prin intermediul notificărilor - sub forma unui simplu formular - realizate de Statele membre, potrivit dispozițiilor art. 108 alin. (3) din TFUE, "Comisia este informată în timp util pentru a-și prezenta observațiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele. (...) înainte de pronunțarea unei decizii finale, statul membru în cauză nu poate pune în aplicare măsurile preconizate".

Reclamanta arată că dispoziția europeană este de directă aplicare în dreptul intern și poate fi invocată în fața instanței naționale de orice persoană vătămată, ea instituie o obligație în sarcina statelor membre, în sensul că acestea nu pot pune în aplicare măsuri de ajutor de stat fără aprobarea prealabilă a Comisiei, instituie și un control preventiv asupra proiectelor noi de ajutoare de stat. Susține reclamanta că în speță sunt întrunite condițiile care pun în evidență ajutorul de stat :

- să fie utilizate resurse de stat;

- măsura adoptată să fi creat un avantaj economic beneficiarilor ajutorului de stat;

- măsura să fi fost selectivă.

Existența ajutorului de stat trebuie constatată în primul rând de state, cele care acordă ajutorul și care au obligația de a notifica orice ajutor de stat Comisiei, deoarece aceasta este singura autoritate competentă să verifice cea de-a patra condiție - compatibilitatea ajutorului cu concurența, un ajutor de stat care nu a fost notificat Comisiei este calificat drept ajutor de stat ilegal.

Unul dintre aceste mecanisme se realizează prin intermediul instanței naționale, căreia i s-a conferit dreptul de anula, la cererea persoanelor interesate, actele prin care statele au acordat ajutoare de stat fără să le notifice Comisiei, judecătorul național va verifica doar îndeplinirea primelor trei condiții - deci existența ajutorului de stat - și dacă acesta a fost sau nu notificat Comisiei, instanța nu se substituie Comisiei și nu analizează compatibilitatea ajutorului cu concurența.

Că, în situația în care constată că măsura este ajutor de stat și că nu a fost notificată, instanța națională anulează actul prin care a fost acordat, statul poate reface actul cu îndeplinirea condiției notificării Comisiei, caz în care competența judecătorului național încetează, revenind Comisiei dreptul de a verifica atât condițiile ajutorului de stat cât și, desigur, compatibilitatea acestuia.

Astfel, CJUE a statuat că punerea în aplicare a sistemului de control preventiv stabilit prin dispozițiile art. 108 alin. (3) din TFUE, "revine, pe de o parte, în sarcina Comisiei și pe de altă parte, în sarcina instanțelor naționale, rolurile lor respective fiind complementare".

Reclamanta învederează că până la adoptarea unei decizii finale de către Comisie, "în timp ce aprecierea compatibilității unor măsuri de ajutor cu piața comuna este de competența exclusivă a Comisiei, care acționează sub controlul instanțelor Uniunii, instanțele naționale asigură protecția drepturilor justițiabililor în raport cu o încălcare eventuala de către autoritățile de stata interdicției prevăzute la articolul 108 alineatul (3) TFUE".

Că, în timp ce rolul principal al Comisiei constă în examinarea compatibilității cu piața comună a măsurilor de ajutor propuse în baza criteriilor prevăzute la articolul 107 alin. (2)"și (3) TFUE, rolul instanțelor naționale este acela de a verifica, în prealabil, dacă măsura în cauză reprezintă ajutor de stat, iar, apoi, de a constata dacă măsura a fost notificată și aprobată de către Comisie înainte de acordarea ajutorului, respectiv de plata acestuia.

În speță, arată reclamanta, măsura adoptată de statul român reprezintă un ajutor de stat, fiind îndeplinite condițiile în acest sens, respectiv :

1) au fost utilizate resurse de stat, întrucât aporturile la majorarea capitalului social al ....................provin de la societăți precum ....................SA, cu capital majoritar de stat, orice investiție gestionată de o astfel de întreprindere fiind considerată o resursă publică, astfel cum reiese din jurisprudența constantă și obligatorie a CJUE;

2) măsura adoptată a creat un avantaj economic beneficiarilor ajutorului de stat, producătorii de energie eoliană și fotovoltaică dobândind, astfel, avantajul instalării de capacități de producție suplimentară și posibilitatea de a vinde energia suplimentară pe piața concurențială ca urmare a puterii nou instalate.

Mai mult decât atât, niciunul dintre producătorii care beneficiază în mod direct de serviciile Hidrocentralei ……… nu oferă vreo contraprestație pentru beneficiile primite, ei nefiind nici măcar luați în considerare de către Guvern pentru a participa la subscrierea de acțiuni în vederea majorării capitalului social al ………….;

3) măsura adoptată a fost selectivă, favorizând doar anumite întreprinderi sau producția anumitor bunuri, respectiv favorizând producătorii de energie eoliană și fotovoltaică și producerea energiei eolienie și solare; măsura adoptată nu a fost notificată și aprobată de către Comisie, ....................nedovedind acest fapt.

Cel de-al doilea motiv de nelegalitate de fond a Hotărârii atacate vizează cauza ilicită a acesteia, capacitatea societăților este limitată la încheierea de acte lucrative, orientate spre obținerea de profit, scopul lucrativ al societății nu trebuie să existe doar la constituirea acesteia, ci trebuie menținut pe întreg parcursul societății.

Sunt acte contrare scopului societății nu numai acelea făcute cu intenția de a gratifica, ci toate actele în legătură cu care societatea sau asociații au sau ar trebui să aibă, încă de la încheierea lor, un dubiu că vor aduce beneficii societății ori, cu atât mai mult, prevăd sau ar trebui să prevadă că sunt cauzatoare de prejudicii.

Reclamanta consideră că, aprobarea unui act fără o analiză a rentabilității sale, fără informații adecvate sau date suficiente, este contrară scopului lucrativ al societății pentru că societatea își asumă în aceste condiții un risc economic fără a ști daca va obține un corespondent lucrativ echivalent sau nu, ceea ce echivalează cu acceptarea unei potențiale pierderi decurgând din acel act, instanța ar trebui să verifice daca un examen de oportunitate a fost făcut și pe ce bază, în lipsa acestuia actul fiind arbitrar.

Reclamanta susține că Hotărârea atacată este un act arbitrar, în speță, procedura instituită prin Ordine IPP a fost încălcată, astfel cum a rezultat din probatoriul administrat în cauză, ea a fost adoptată în lipsa oricăror date sau informații adecvate și suficiente, încalcă Ordinele IPP.

În conformitate cu procedura instaurată prin Ordinele IPP, procedura de constituire a companiilor de proiect presupunea, în esență, următorii pași:

- conducerea executivă a societății iniția realizarea unui astfel de proiect prin supunerea spre avizare în Consiliul de Administrație al Societății, și aprobare în AGA a (i) elementelor de fezabilitate preliminare care să susțină oportunitatea acțiunii de realizare a proiectului, (ii) a propunerii privind participarea societății în cadrul proiectului și (iii) a oricăror alte angajamente pe care societatea considera necesar să și le asume pentru finalizarea cu succes a proiectului;

- se numea o comisie de negociere pentru atragerea investitorului privat și avizarea caietul de sarcini realizat de societatea din portofoliul MEC;

- comisia de negociere selecta investitorul și supunea această decizie aprobării consiliului de administrație și AGA societăților din portofoliul MEC;

- investitorul privat angaja, pe costuri, propni, un consultant independent pentru realizarea studiului de fezabilitate (definit în cuprinsul Ordinelor IPP ca fiind studiul ce va include analiza tehnică, economică, comercială, juridică și financiară detaliată care să susțină fezabilitatea proiectului);

- în baza mandatului acordat de consiliul de administrație al societății din portofoliul MEC și a aprobării adunării generale a acționarilor, comisia de negociere negocia cu investitorul acordul acționarilor și actul constitutiv al companiei de proiect de tip IPP;

- se parcurgeau etapele legale de înființare a societății de proiect, după semnarea acordului acționarilor și a actului constitutiv, astfel cum acestea au fost convenite împreună cu. investitorul privat.

Susține reclamanta că, în speță, niciuna dintre aceste etape nu a fost respectată, întrucât, astfel cum reiese din probatoriul administrat în cauză, în cazul proiectului Hidrocentralei ………..:

- în luna noiembrie 2013 a fost înființată societatea de proiect ……….;

- în data de 16.01.2014, Statul român - prin ....................a transmis Adresa nr. 150112 prin care a solicitat convocarea AGEA ....................în vederea aprobării participării societății la proiectul Hidrocentralei …..prin majorarea capitalului social al ……..;

- în data de 20.01.2014 Directoratul societății ....................a convocat AGEA;

- în ședința din data de 31.01.2014, Directoratul societății ....................a avizat participarea ....................la majorarea capitalului social la ………, în baza Notei de fundamentare nr. 283/22.01.2014;

- la data de 25.02.2014 a fost adoptată Hotărârea atacată, ....................participând la majorarea capitalului social al societății de proiect deși Ordinele IPP prevedeau că exclusiv investitorul aducea aport în numerar, fiind de datoria acestuia să asigure sursele financiare pentru realizarea proiectului;

- în luna martie 2014, așadar ulterior adoptării Hotărârii atacate, a fost actualizat studiul 1SPH din anul 2008;

- în data de 30.01.2015, la 1 an de la momentul aprobării participării ....................la proiect, a fost atins termenul limită pentru depunerea ofertelor preliminare și neangajante de către investitorii interesați în a participa la dezvoltarea proiectului Hidrocentralei Tarnița, acestea fiind în prezent în curs de analizare.

Raportat la toate aceste motive, respectiv nerespectarea etapelor stabilite prin intermediul Ordinelor IPP în scopul obținerii informațiilor adecvate și a demarării proiectelor noi de energie în baza acestora, Hotărârea atacată este nulă, cauza sa ilicită fiind evidentă.

Se invocă de către reclamantă și faptul că adoptarea Hotărârii atacate s-a făcut în lipsa oricăror date suficiente sau informații adecvate, nici în prezent nu există date clare ce ar putea fundamenta o analiză de profitabilitate a Proiectului Hidrocentralei …….., date fiind informațiile insuficiente, contradictorii și chiar pesimiste cu privire la rentabilitatea proiectului Hidrocentralei ……….., disponibile la data adoptării Hotărârii atacate, aprobarea participării ....................la acest proiect este un act contrar scopului lucrativ al societății.

Chiar și în eventualitatea în care proiectul Hidrocentralei ………. s-ar dovedi necesar SEN, nu există niciun studiu sau nota de fundamentare cu privire la profitul pe care ....................l-ar obține ca urmare a investirii în Hidrocentrala …….. Dimpotrivă, estimările actuale sunt în sensul că ....................va pierde prin investiția în acest proiect, între altele, prin faptul că își creează un concurent care îi va diminua câștigurile obținute pe piața serviciilor tehnologice de sistem15.

Deci, caracterul ilicit al cauzei Hotărârii atacate rezultă din încălcarea obligației societăților de a încheia doar acte lucrative orientate spre obținerea de profit.

Reclamanta invocă încălcarea art. 4 din OUG ar. 109/2011 prin ingerința autorității tutelare în conducerea …….., cel de-al treilea motiv de nelegalitate de fond a Hotărârii atacate, ....................a adoptat această decizie contrară scopului său statutar doar pentru că această decizie a fost impusă de acționarul majoritar al societății, Statul român, voința majorității exprimată prin Hotărârea atacată nu a reprezentat și voința societății, în speță fiind încălcată interdicția pentru autoritatea tutelară de a interveni în conducerea ……...

În speță, prin Adresa nr, 150112/16.01.2014, acționarul majoritar - ….. a solicitat convocarea AGEA ....................pentru aprobarea participării societății în compania de proiect ....................și pentru cugetarea sumelor corespunzătoare necesare, decizia ....................de a investi în proiectul Hidrocentralei ……….. ar fi trebuit luata în urma unei analize interne realizate în mod independent de organele de administrare și conducere ale societății cu privire la interesul ....................în acest proiect, legalitatea și rentabilitatea unei astfel de investiții, în baza tuturor documentelor relevante referitoare la proiect.

În realitate, statul român a intervenit în activitatea de administrare și conducere a ....................și a impus - cu ignorarea totală a drepturilor acționarului minoritar și a interesului social - anumite direcții strategice societății, prin Hotărârea atacată, Statul înfăptuiește politică publică în domeniul energiei, astfel cum aceasta este trasată prin acte administrative emise anterior acestei hotărâri tot de către stat, respectiv memorandumurile privind realizarea Hidrocentralei Tarnița,

În concluzie, în considerarea celor expuse prin cererea de chemare în judecată, răspunsul la întâmpinare și aceste concluzii scrise, s-a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și să se constatate nulitatea absolută sau, în subsidiar, să se dispună anularea hotărârii AGEA ....................nr. 2/25.02.2014.

Pârâtul ……….., prin concluziile scrise depuse a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii reclamantului arătând că:

Directoratul ………….. a convocat prin adresa nr. 1174/20.01.2014, conform dispozițiilor art. 119 din Legea nr, 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și actului constitutiv al Societății, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor la data de 25.02.2014, ora 12, la sediul ………., pentru toți acționarii înregistrați la data de 01.02.2014, stabilită ca dată de referință conform art. 123 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Convocarea s-a făcut ca urmare a solicitării nr, 150118/16.01.2014 transmisă de ……….., acționar majoritar, înregistrată la ………….. sub nr. 92/16.02.2014.

Directoratul a îndeplinit obligația de a pune la dispoziția acționarilor documentele necesare pentru asigurarea informării prealabile în condițiile impuse de art. 117 din Legea nr. 31/1990, cu scopul de a asigura adoptarea unor decizii corecte și a permite identificarea obiectivului urmărit, potrivit dispozițiilor art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, convocatorul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a nr. 481 din 24.01.2014, în Ziarul România Liberă și pe pagina de internet a societății, fapt ce reiese din extrasul informatic al camerei de date a ....................SA, fiind respectate astfel și dispozițiile art. 41 alin. 1 din OUG nr. 109/2011.

Fiind îndeplinite condițiile de publicare a convocatorului, nu exista nicio încălcare a cerințelor legale si statutare privind publicarea convocatorului AGEA pentru data de 25.02.2014, nu exista motive de nulitate în ceea ce privește procedura convocării.

Convocatorul, înaintat către acționari prin adresa nr. 1175/20.01.2014, cuprinde descrierea precisa a procedurilor de vot, s-a prevăzut in mod expres ca la ședința AGEA, acționarii persoane juridice pot fi reprezentați prin reprezentanții lor legali care, la rândul lor, pot da procura speciala altor persoane, procurile si/sau delegațiile urmau să fie depuse in original la sediul societății cu 48 de ore înainte de data AGEA, respectiv pana la data de 23.02.2014, ora 12:00 si să fie reținute de catre societate, urmând să fie menționate aceste aspecte in procesul-verbal încheiat.

Acționarii aveau posibilitatea de a vota in cadrul Adunării Generale a Acționarilor prin corespondenta, având obligația sa transmita Directoratului, cu cel puțin 48 de ore înainte de data desfășurării ședinței, formularul de vot prin corespondenta pus la dispoziție de catre Societate, astfel cum este completat, datat si semnat de catre reprezentantul legal al fiecărui acționar.

Se arată că a fost respectat si dreptul la informare al acționarilor întrucât convocatorul cu ordinea de zi precum si toate documentele au fost comunicate tuturor acționarilor societății, printre care si reclamantei ………….., asa cum rezulta din adresa nr. 1175/20.01.2014 si a borderoului pentru corespondenta cu indicația recomandata cu confirmare de primire, depus la dosarul cauzei.

Convocatorul si documentele aferente Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor au fost publicate pe pagina proprie de internet a societății. Acest fapt rezulta din adresa nr. 310 din 28.03.2014 emisa de Departamentul Sisteme Informatice, care totodată dovedește si dezinteresul acționarului minoritar …………., fata de ședințele si materialele AGEA.

In ceea ce privește lipsa de informare a acționa natului minoritar ………….. este generata de chiar dezinteresul lor de a se informa având la dispoziție pagina de internet a societății pentru accesul acționarilor. Din datele comunicate de Departamentul Sisteme Informatice rezulta in mod expres ca de la începutul implementării proiectului (pagina de internet a societății pentru accesul acționarilor) si pana in data de 28.03.2014 nu au fost accesări pentru contul "proprietatea".

La solicitarea acționarului ………….. nr. 113/05.02.2014. societatea a înaintat prin adresa nr. 2624/06.02.2014 documentele solicitate aflate în posesie: studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiție "Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ………….", Hotărârea nr. 1/12.12.2013 a Adunării Generale a Acționarilor de la Societatea ………….., acordul acționarilor Societății ……….. și actul constitutiv al Societății ……………. Se observă că societatea a răspuns promt solicitărilor acționarului, fără a obstrucționa dreptul acestuia la o informare corectă și exactă.

Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 2 din 25.02.2014 prevede la art. 1 aprobarea participării Societății …………... la majorarea capitalului social al Societății …………….. prin subscrierea unui nr. de 89,000 acțiuni nou emise de Societatea …………..

Potrivit art. 2 din Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 2 din 25.02.2014, s-a aprobat introducerea în bugetul de venituri și cheltuieli al Societății …………….. pentru anul 2014 a sumelor necesare vărsămintelor acțiunilor subscrise și s-a prevăzut că vărsămintele se vor putea efectua numai după aprobarea, în condițiile legii, a bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2014 al Societății ……………..

Reclamanta …………… nu a făcut dovada ca este o persoană vătămată ca sa poată invoca sau să aibă protecția prevederilor invocate prin art. 108 alin (3) din TFUE si nu a dovedit susținerile potrivit cărora prin aprobarea Hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014 s-a acordat un ajutor de stat.

Articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stabilește măsurile care reprezintă ajutoare de stat. Conform unui principiu general prevăzut la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, ajutoarele de stat trebuie notificate Comisiei Europene, pentru ca aceasta să evalueze compatibilitatea lor cu piața internă.

Măsura luata prin Hotărârea AGEA nr. 2/25.02.2014 nu îndeplinește condițiile ajutorului de stat, in sensul ca nu sunt îndeplinite criteriile enumerate de art.107 alin(l) din Tratatul Privind Funcționarea Uniunii Europene. Prin adoptarea Hotărârii AGEA nr. 2/25.02.201 nu s-a realizat un transfer de resurse de stat, sumele necesare vărsămintelor acțiunilor subscrise fiind aprobate în bugetul de venituri si cheltuieli al Societății ……………. pentru anul 2014.

De asemenea, nu s-a creat un avantaj economic de natură să distorsioneze concurenta, nefiind afectat echilibrul dintre societate și competitorii acesteia si nu exista un efect asupra concurentei si al comerțului cu statele membre, pentru a exista un ajutor de stat in temeiul art.107 alin.(l) din TFUE este necesar ca toate cerințele enumerate mai sus sa fie îndeplinite.

Ori, in speța dedusă judecății, cu ocazia adoptării Hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014 nu sunt îndeplinite niciuna dintre cerințele solicitate de art. 107 alin (1) din TFUE pentru a angaja existenta unui ajutor de stat.

Prin adoptarea Hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014 nu se exercită direct sau indirect controlul asupra unei întreprinderi care desfășoară activități de producere sau de furnizare, ori care să exercite direct sau indirect controlul asupra unui operator de transport sau de sistem și totodată nu se exercită influență decisivă asupra unui operator de transport și sistem, astfel ca nu s-a produs o încălcare a prevederilor art. 9 din Directiva nr. 2009/1972/CE al Parlamentului European și a Consiliului din 13.07.2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei.

Se precizează că nu există o cauză ilicită, întrucât adoptarea Hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014 ……………. nu este limitata la încheierea actelor orientate spre obținerea de profit, însă interzice în mod explicit prejudicierea societății.

Astfel, arată pârâta, in cuprinsul hotărârii a cărei nulitate sau anulare se solicita se prevede in mod expres ca: "Având in vedere importanta derulării in condiții optime a masurilor stabilite prin Memorandum cat si importanta respectării drepturilor si tratamentului echitabil al acționarilor, principiul de baza al guvernantei corporative, conducerea Societății ……………... va solicita conducerii companiei de proiect ……… elaborarea unui grafic detaliat care sa prevadă masuri, termene, responsabilități, costuri aferente fiecărei masuri in parte. Se va solicita conducerii companiei de proiect elaborarea unei analize privind posibilitatea accesării fondurilor europene pentru acest proiect. Plata acțiunilor emise in schimbul aportului in numerar se va realiza in conformitate cu prevederile art. 220 din Legea societăților nr. 31/1990, cu modificările si completările ulterioare si având in vedere graficul mai sus menționat, astfel incât Societatea ………….. sa nu fie prejudiciata".

Prin participarea Societății …………….. la constituirea companiei de proiect nu se aduce un prejudiciu acestuia, întrucât în cuprinsul hotărârii se prevede expres că Societatea …………... va solicita companiei de proiect elaborarea unui grafic privind măsuri, termene, responsabilități și posturi aferente fiecărei măsuri în parte, precum și elaborarea unei analize privind posibilitatea accesării fondurilor europene, pentru acest proiect, prevederi care tind tocmai să protejeze Societatea ………….., fapt realizat prin emiterea adresei către ………., depusă la dosarul cauzei.

Susține pârâta că, faptele invocate de reclamanta ………….., nu pot avea o cauza ilicita, a Hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014 întrucât toate informațiile necesare au fost puse la dispoziția tuturor acționarilor prin camera de date ....................SA- pagina de internet, precum si comunicate la cererea acționarilor prin fax si scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Se arată că, lipsa de interes rezultă din partea acționarului ……….., reclamanta, întrucât din Adresa nr. 310/28.03.2014 emisă de Departamentul Sisteme Informare reiese ca de la începutul implementării camerei de date și pana la data de 28.03.2014 nu au fost accesări pentru contul "proprietatea", cont atribuit acționarului …………….

Că, în adoptarea Hotărârii AGEA nr. 2/25.02.2014 nu au fost încălcate prevederile art. 4 din OUG 109/2011 - ingerința autorității tutelare in conducerea Societății …………... deoarece decizia de a dispune a revenit acționarilor societății, fiind respectate toate etapele prevăzute de OUG nr. 109/2011 si Legea nr. 31/1990. Mai mult, reclamanta …………….. are reprezentanți in AGA cu drept de vot, precum si in Consiliul de Supraveghere al …………..

Apreciază că au fost respectate prevederile art. 4 din OUG 109/2011, întrucât decizia a fost luată de toți acționarii mai puțin_........... care, însă, a fost informată cu respectarea dispozițiilor legale asupra măsurilor ce vor fi luate prin hotărârea Adunării Generale a Acționarilor, fără însă să aibă buna-voință de a-și exprima un punct de vedere în acest sens.

Articolul 132 alin. (1) din Legea nr, 31/1990 instituie principiul forței obligatorii a hotărârilor A.G.A. pentru orice acționar, indiferent dacă acesta a votat împotriva sau nu a luat parte la adunare. Această forță obligatorie este fundamentată pe natura de act juridic civil a hotărârilor adunării generale. Din această cauză, principiul pacta sunt servanda își găsește aplicarea și în cazul acestor acte juridice.

În concluzie, având în vedere motivele de fapt șl de drept menționate, s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată ca fiind neîntemeiată.

Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului, constată că acțiunea introdusă de reclamanta ………. este nefondată și va fi respinsă, cu următoarea motivare :

În convocatorul publicat la data de 24.01.2014, în M.Of. partea a IV a, se precizează data și locul adunării, ordinea de zi, faptul că asociații pot fi reprezentați prin reprezentanții legali care, la rândul lor, și ei pot da procură specială altor persoane.

Se arată că procurile și delegațiile vor fi depuse în original la sediul societății, cu 48 de ore înainte de AGEA, faptul că aceștia pot vota și prin corespondență, urmând să trimită cu 48 de ore înaintea ședinței, formularul de vot pus la dispoziție de societate.

Acest formular de vot, putea fi trimis prin corespondență la societate, adică transmis prin mijloace de corespondență, cum ar fi faxul sau mailul. Chiar dacă nu ar fi putut transmite electronic acest formular , transmiterea lui prin fax era cu totul posibilă.

Se prevede în convocator și că, dacă nu sunt întrunite condițiile legale, data ținerii ei va fi la 26.02. 2014, la aceeași oră și în același loc, procurile și mandatele transmise fiind valabile și pentru această dată.

Acționarul majoritar este ………….., cu 77% din acțiuni, acesta fiind și cel care a solicitat AGEA, reclamantul fiind acționar minoritar, nimic nu-l împiedica pe acesta să participe la adunare, dar, cunoscând că votul său nu este hotărâtor, a ales să nu participe pentru a putea apoi contesta hotărâre luată și a invoca neregularități în ce privește procedura de convocare și desfășurare a adunării.

Acesta putea alege să și participe și poziția sa se consemna în procesul verbal al ședinței și în această situație putea să conteste hotărârea dar nu ar mai fi putut invoca motive de nelegalitate de formă ale hotărârii.

Reclamantul nu a arătat în cererea de chemare în judecată în ce mod a fost prejudiciat de procedura convocării adunării, acesta a ales să nu participe, deși cunoștea data și locul desfășurării adunării, nu a accesat niciodată pagina de internet a societății, a solicitat să i se comunice înainte de adunare infirmații și documente pe care le-a primit, astfel că, nu poate susține că nu cunoștea care sunt problemele ce urmau a se dezbate în adunare și nu era informat cu privire la acestea.

Faptul că avea asupra acestor probleme o poziție contrară acționarului minoritar nu poate fi folosit ca motiv de a contesta modul de convocare și desfășurare al AGEA din 25.02.2014.

Reclamanta nu poate susține că nu a votat în deplină cunoștință de cauză, că nu a avut suficiente informații din moment ce a primit toate documentele solicitate și nu s-a prezentat în adunare pentru a-și susține poziția și a vota corespunzător acesteia.

Aceasta invocă faptul că societatea nu ar avea o pagina de internet, așa cum prevăd disp. art. 40 din OUG 119/2011 dar, din actele dosarului rezultă că societatea are o pagină de internet pe care s-au și publicat convocatorul și documente la dispoziția acționarilor, numai că, această pagină nu a fost deloc accesată de reclamantă în perioada de la publicarea convocatorului la data adunării, așa cum rezultă din documentul emis de departamentul de IT.

Hotărârea AGEA din 25.02.2014 este contestată de reclamantă și pentru motive de fond :

a. Prin hotărâre s-a luat decizia de acordare a unui ajutor de stat ilegal, încălcându-se astfel art. 108 alin. 3 din TFUE și art. 1247 C. Civil;

b. Hotărârea are o cauză ilicită, în sensul că aportul la capitalul ....................este contrar scopului lucrativ al unei societăți comerciale;

c. Hotărârea AGEA din 25.02.2014 este lovită de nulitate absolută pentru ingerința autorității tutelare în conducerea ………., încălcându-se astfel art. 4 din OUG 109/2011, conform căruia, autoritatea publică tutelară și ……….. nu pot interveni în activitatea de administrare și conducere a întreprinderii publice.

Cu privire la aceste motive invocate de reclamantă, Tribunalul apreciază că ele sunt nefondate, din următoarele considerente :

Se susține în cererea de chemare în judecată faptul că prin hotărârea contestată s-au încălcat prevederile din art. 108 alin. 3 din TFUE, în art. 107 alin. 1 se prevede că, ";Cu excepția derogărilor prevăzute de prezentul Tratat, sunt incompatibile cu Piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre Statele Membre.";

Reclamanta susține că hotărârea este lovită de nulitate absolută pentru că instituie un ajutor de stat nelegal, încălcându-se art.108 din TFUE.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 9.04.2009, a fost publicată Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de către instanțele naționale, nr. 2009/C 85/01), care înlocuiește Comunicarea privind cooperarea dintre instanțele naționale și Comisie în domeniul ajutoarelor de stat, publicată în 1995 și în care se arată că, Procedurile desfășurate în fața instanțelor naționale acordă terților posibilitatea de a aborda și soluționa în mod direct, la nivel național, numeroase probleme legate de ajutoarele de stat. În plus, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene ("CJCE";), instanțele naționale pot oferi reclamanților căi de atac extrem de eficiente în cazul încălcării normelor privind ajutoarele de stat. Acest fapt poate contribui la o mai puternică disciplină de ansamblu în ceea ce privește ajutoarele de stat.

Se menționează în această comunicare faptul că Scopul principal al prezentei comunicări este de a informa instanțele naționale și terții cu privire la căile de atac disponibile în cazul unei încălcări a normelor privind ajutoarele de stat și de a le oferi orientări cu privire la aplicarea practică a acestor norme. În plus, Comisia urmărește să-și dezvolte cooperarea cu instanțele naționale prin introducerea unor instrumente.

În această comunicare este reglementat rolul instanțelor naționale în aplicarea normelor privind ajutoarele de stat, arătându-se că prima problemă cu care se confruntă instanțele naționale este dacă măsura în cauză constituie într-adevăr un ajutor de stat în sensul tratatului, CJCE a declarat în mod explicit, ca și Comisia, că instanțele naționale au competența de a interpreta noțiunea de ajutor de stat, care nu se limitează la subvenții, aceasta mai cuprinde și facilitățile fiscale și investițiile realizate din fonduri publice în condiții în care un investitor privat, ar fi refuzat să participe.

Comisia a considerat că, pentru ca un ajutor public să fie considerat ajutor de stat și nu o măsură generală căreia nu i se aplică articolul 107 alineatul (1) din Tratatul CE, ajutorul trebuie să favorizeze anumite întreprinderi sau producția anumitor bunuri - "selectivitate";, trebuie să denatureze sau să prezinte un risc de denaturare a concurenței și trebuie să aibă un efect asupra schimburilor comerciale dintre statele membre .

Dacă există îndoieli cu privire la calificarea unui ajutor de stat, instanțele naționale pot solicita un aviz al Comisiei în temeiul secțiunii 3 din această Comunicare. În conformitate cu Tratatul CE, statele membre nu pot pune în aplicare măsuri de ajutor de stat fără aprobarea prealabilă a Comisiei, există o serie de situații în care un ajutor de stat poate fi pus în aplicare în mod legal fără aprobarea Comisiei atunci când măsura în cauză este prevăzută de un regulament de exceptare pe categorii .

Se precizează în Comunicarea nr. 2009/C 85/01 că, atunci când trebuie să stabilească dacă măsura face obiectul unei scheme de ajutor aprobate, instanța națională poate verifica numai îndeplinirea tuturor condițiilor din decizia de aprobare și când aspectele invocate la nivel național privesc valabilitatea unei decizii a Comisiei, instanța națională nu are nici o competență să constate nulitatea actelor comunitare, dacă totuși apare problema nulității acestora, instanța națională poate sau, în anumite cazuri, trebuie să sesizeze CJCE în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare.

Instanța națională, poate solicita Comisiei un aviz în temeiul secțiunii 3 din prezenta Comunicare, în cazul în care are îndoieli cu privire la aplicabilitatea unui regulament de exceptare pe categorii sau a unei scheme de ajutor existente sau aprobate.

Instanțele naționale și Comisia Europeană au roluri diferite cu privire la implementarea și derularea acestui program.

Astfel, rolul principal al Comisiei este de a examina compatibilitatea cu piața comună a măsurilor de ajutor propuse, pe baza criteriilor prevăzute în Tratatul CE, evaluarea compatibilității rămâne responsabilitatea exclusivă a Comisiei, fiind supusă controlului jurisdicțional al instanțelor comunitare iar în conformitate cu jurisprudența consacrată a CJCE, instanțele naționale nu au competența de a declara o măsură de ajutor de stat ca fiind compatibilă cu articolul 107 alineatele (2) sau (3) din TFUE.

Rolul instanței naționale depinde de măsura de ajutor în cauză și de faptul dacă acea măsură a fost notificată în mod corespunzător și aprobată de către Comisie, instanțele naționale sunt solicitate să intervină în cazurile în care o autoritate a unui stat membru a acordat ajutor fără respectarea obligației de a nu pune în aplicare măsurile preconizate. Această situație apare fie pentru că ajutorul nu a fost notificat, fie pentru că autoritatea l-a pus în aplicare înainte de a obține aprobarea Comisiei. Rolul instanțelor naționale în aceste cazuri este de a proteja drepturile persoanelor afectate de punerea în aplicare ilegală a ajutorului.

În consecință, se arată în comunicare, acțiunile în fața instanțelor naționale oferă concurenților și altor terți afectați de ajutoarele de stat ilegale o importantă cale de atac. Printre măsurile reparatorii pe care le pot dispune instanțele naționale se numără:

(a) împiedicarea plății ajutoarelor ilegale;

(b) recuperarea ajutoarelor ilegale (indiferent de compatibilitate);

(c) recuperarea dobânzilor corespunzătoare unei perioade de ilegalitate;

(d) despăgubiri pentru concurenți și alți terți; și

(e) măsuri provizorii împotriva ajutoarelor ilegale.

Instanțele naționale au obligația de a proteja drepturile justițiabililor afectate de încălcarea obligației de a nu pune în aplicare măsurile preconizate, ele trebuie să impună toate consecințele juridice corespunzătoare în conformitate cu dreptul intern, să protejeze drepturile justițiabililor împotriva unei posibile încălcări a acestor drepturi.

Astfel, atunci când urmează să se plătească un ajutor ilegal, instanța națională este obligată să împiedice efectuarea acestei plăți.

În situația în care ajutorul este acordat în mod ilegal, instanța națională trebuie să impună toate consecințele juridice ale acestei ilegalități în temeiul dreptului intern, ea trebuie, în principiu, să dispună recuperarea integrală de la beneficiar a ajutorului de stat ilegal.

Instanțele naționale trebuie să dispună recuperarea integrală a ajutoarelor ilegale, indiferent de compatibilitatea acestora, recuperarea este mai rapidă în cadrul unei acțiuni în fața unei instanțe naționale decât în cazul unei plângeri adresate Comisiei, spre deosebire de Comisie, instanța națională poate și trebuie să se limiteze la a stabili dacă măsura constituie ajutor de stat și dacă obligația de a nu pune în aplicare măsurile preconizate este incidentă în situația dată.

Instanța națională trebuie să dispună recuperarea integrală a ajutorului ilegal în temeiul TFUE, atunci când se stabilește valoarea totală de recuperat, la valoarea ajutorului inițial trebuie adăugată dobânda corespunzătoare perioadei de nelegalitate.

În cadrul rolului pe care îl dețin în temeiul TFUE, instanțele naționale pot fi chemate să admită cereri de despăgubiri pentru prejudiciile aduse concurenților beneficiarilor și altor terți de către ajutoarele de stat ilegale, aceste acțiuni în despăgubiri sunt îndreptate, de regulă, împotriva autorității de acordare a ajutorului de stat, ele pot fi importante pentru reclamant, deoarece, spre deosebire de acțiunile care urmăresc numai recuperarea ajutoarelor, o acțiune reușită în despăgubiri oferă reclamantului o compensație financiară directă pentru pierderea suferită.

Se arată în comunicarea de față că, Indiferent de posibilitatea de a solicita despăgubiri în temeiul dreptului intern, încălcarea obligației de a nu pune în aplicare măsurile preconizate are consecințe directe și obligatorii în temeiul dreptului comunitar. Acest lucru se datorează faptului că obligația de a nu pune în aplicare măsurile preconizate în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE, este o normă de drept comunitar direct aplicabilă, care este obligatorie pentru autoritățile din toate statele membre.Prin urmare, încălcarea obligației de a nu pune în aplicare măsurile preconizate poate conduce, în principiu, la acțiuni în despăgubiri întemeiate pe jurisprudența "Francovich"; ( 73 ) și "Brasserie du Pêcheur"; ( 74 ) a CJCE ( 75 ).

CJCE a confirmat în mod repetat existența drepturilor particularilor în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE, dar a precizat și faptul că protejarea acestor drepturi revine instanțelor naționale, exemplificându-se cu Cauza C-354/90, Fédération Nationale du Commerce Extérieur des Produits Alimentaires și alții/Franța,; cauzele conexate C-261/01 și C-262/01, Van Calster și Cleeren, cauza C-199/06, CELF și Ministre de la Culture et de la Communication.

Curtea a stabilit că, în virtutea dreptului comunitar, prejudiciul poate exista indiferent dacă încălcarea a avut ca urmare pierderea de active de către reclamant sau împiedicarea acestuia de a-și consolida situația activelor, deseori, reclamantul arată că ajutorul se află în mod direct la originea unui beneficiu nerealizat.

Conform Comunicării de față, posibilitatea de a solicita despăgubiri este, în principiu, independentă de orice investigație paralelă a Comisiei cu privire la aceeași măsură de ajutor, o astfel de investigație în curs de desfășurare nu eliberează instanța națională de obligația pe care o are de a proteja drepturile individuale în temeiul articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE .

Se menționează că, potențialii reclamanți au dreptul să introducă acțiuni în despăgubiri împotriva autorității care acordă ajutorul, cu toate acestea, pot exista situații în care reclamantul preferă să solicite despăgubiri direct de la beneficiar, dar în acest din urmă caz, se arată că, În hotărârea "SFEI";, CJCE a abordat în mod explicit problema posibilității introducerii unei acțiuni în despăgubiri direct împotriva beneficiarului, în temeiul dreptului comunitar. CJCE a ajuns la concluzia că, deoarece articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE nu impune obligații directe beneficiarului, dreptul comunitar nu oferă un temei suficient pentru asemenea acțiuni.

Comunicarea Comisiei face o analiză a situațiilor care pot apare într-un Stat membru, atunci când o autoritate de stat acordă un astfel de ajutor, situația în care acesta respectă normele comunitare și este acordat cu respectare tuturor cerințelor impuse, situația în care avizul comisiei este exceptat, situația în care există regulamente speciale ce exceptează anumite ramuri sau produse, situația în care ajutorul este acordat ilegal și se cere recuperarea acestuia, situația în care un terț este afectat și cere să i se repare prejudiciul suferit, etc.

În situația în care, întemeindu-se pe jurisprudența instanțelor comunitare și pe practica Comisiei, judecătorul național are convingerea rezonabilă, la prima vedere, că măsura în cauză presupune un ajutor de stat ilegal, cea mai rapidă soluție ar fi, în opinia Comisiei, în conformitate cu normele de procedură din dreptul intern, să dispună plasarea într-un cont blocat a ajutorului ilegal și a dobânzii corespunzătoare perioadei de nelegalitate, până la soluționarea fondului cauzei. În hotărârea sa definitivă, instanța națională fie va dispune înapoierea fondurilor din contul blocat către autoritatea de acordare a ajutorului de stat, în cazul în care ilegalitatea ajutorului este confirmată, fie va dispune eliberarea fondurilor către beneficiar.

Dar, instanța națională nu poate pur și simplu să suspende cauza până la decizia Comisiei și să lase între timp neprotejate drepturile pe care articolul 108 alineatul (3) din Tratatul CE le conferă reclamantului.

În ce privește instanțele naționale, Comisia arată că, Sprijinul acordat de Comisie instanțelor naționale poate îmbrăca două forme:

(a) Instanța națională poate solicita Comisiei să-i transmită informații relevante care se află în posesia sa .

(b) Instanța națională poate cere Comisiei un aviz referitor la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat.

Se arată că, asistența oferită de Comisie instanțelor naționale face parte din obligația sa de a apăra interesul public, nu are nicio intenție de a servi interesul privat al părților implicate în cauza pendinte în fața instanței naționale, cu toate acestea, nu se aduce atingere dreptului instanței naționale de a se adresa CJCE cu o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare cu privire la validitatea și interpretarea dispozițiilor dreptului comunitar.

O instanță națională poate să solicite Comisiei anumite tipuri de informații, Comisia are obligația de a transmite instanței naționale orice informații pe care aceasta le poate solicita .

Se menționează în comunicare faptul că, atunci când trebuie să aplice normele privind ajutoarele de stat într-o cauză pe rolul ei, instanța națională trebuie să respecte toate norme comunitare relevante în domeniul ajutoarelor de stat și jurisprudența existentă a instanțelor comunitare, poate să caute indicii în practica decizională a Comisiei, și în comunicările și orientările referitoare la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat publicate de Comisie.

Cu toate acestea, pot exista circumstanțe în care aceste instrumente nu oferă instanței naționale suficiente orientări cu privire la aspectul în cauză. De aceea, având în vedere obligațiile care îi revin în temeiul Tratatului CE și dat fiind rolul important și complex pe care îl joacă instanțele naționale în aplicarea normelor privind ajutoarele de stat, Comisia acordă instanțelor naționale posibilitatea de a cere avizul Comisiei în chestiuni relevante referitoare la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat.

Este de competența exclusivă a Comisiei, evaluarea compatibilității unei măsuri de ajutor cu piața comună în conformitate cu articolele 107 alineatul (2) și 108 alineatul (3) din Tratatul CE. Instanțele naționale nu au competența de a evalua compatibilitatea unei măsuri de ajutor. Deși Comisia nu poate oferi avize privind compatibilitatea, acest fapt nu împiedică instanța națională să solicite informații legate de procedură, privind existența unei evaluări de către Comisie a compatibilității unei anumite măsuri de ajutor sau existența unei intenții în acest sens iar în caz afirmativ, care este data probabilă a adoptării unei decizii .

În esență, ajutorul de stat se caracterizează prin

- transfer de resurse de stat,

- avantaj economic,

- selectivitate,

- efectul asupra concurenței și al comerțului.

Normele privind ajutorul de stat cuprind exclusiv măsuri care implică transferul de resurse de stat (inclusiv de la autorități naționale, regionale și locale, bănci și fundații publice etc.), mai mult, nu este necesar ca ajutorul să fie acordat de stat ca atare, ajutorul poate fi acordat de un organism intermediar public sau privat desemnat de către stat. Acest aspect privește, de exemplu, cazurile în care o bancă privată are responsabilitatea de a gestiona o schemă de ajutor pentru IMM-uri, finanțată de stat.

Transferurile financiare care constituie ajutor pot lua mai multe forme: subvenții sau reducerea dobânzii, garanții pentru împrumuturi, provizioane aferente metodei de amortizare accelerată, injecții de capital, scutiri fiscale etc.

Ajutorul trebuie să se materializeze într-un avantaj economic de care întreprinderea nu ar fi beneficiat în mod normal.

Ajutorul de stat trebuie să fie selectiv, afectând astfel echilibrul între anumite firme și competitorii acestora. "Selectivitatea"; este ceea ce diferențiază ajutorul de stat de așa-numitele "măsuri generale";, respectiv măsurile care se aplică tuturor firmelor din toate sectoarele economice dintr-un Stat Membru (de exemplu, majoritatea măsurilor fiscale naționale).

O schemă este considerată "selectivă"; dacă autoritățile care o gestionează se bucură de o anumită putere discreționară. Criteriul selectivității este de asemenea îndeplinit dacă schema se aplică doar unei porțiuni din teritoriul unui Stat Membru.

Ajutorul trebuie să aibă un efect potențial asupra concurenței și comerțului între Statele Membre. Este suficient dacă se poate arăta că beneficiarul este implicat într-o activitate economică și că activează pe o piață în care există activități de comerț între State Membre.

Potrivit art. 108 din TFUE, (1) Comisia, împreună cu Statele Membre, verifică permanent regimurile ajutoarelor existente în aceste state. Comisia propune acestora măsurile utile cerute de dezvoltarea treptată sau de funcționarea Pieței comune.

(2) In cazul în care, după ce părților în cauză li s-a solicitat să-și prezinte observațiile, Comisia constată că ajutorul acordat de un stat sau prin intermediul resurselor de stat nu este compatibil cu Piața internă în conformitate cu articolul 107 sau că acest ajutor este utilizat în mod abuziv, aceasta hotărăște suspendarea sau modificarea ajutorului de către statul în cauză în termenul stabilit de Comisie.

In cazul în care statul în cauză nu se conformează deciziei în termenul stabilit, Comisia sau orice alt stat în cauză poate sesiza direct Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin derogare de la articolele 258 și 259.

La cererea unui Stat Membru, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate decide că un ajutor acordat sau care urmează să fie acordat de acest stat trebuie să fie considerat compatibil cu Piața internă, prin derogare de la dispozițiile articolului 107 sau de la regulamentele prevăzute la articolul 109, în cazul în care o astfel de decizie este justificată de împrejurări excepționale. In cazul în care, în legătură cu acest ajutor, Comisia a inițiat procedura prevăzută la primul paragraf din prezentul alineat, cererea adresată Consiliului de statul în cauză va avea ca efect suspendarea procedurii menționate până când Consiliul se pronunță asupra acesteia.

Cu toate acestea, în cazul în care Consiliul nu se pronunță în termen de trei luni de la formularea cererii, Comisia hotărăște.

(3) Comisia este informată în timp util pentru a-și prezenta observațiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele. In cazul în care apreciază că un proiect nu este compatibil cu Piața internă în conformitate cu dispozițiile articolului 107, Comisia inițiază fără întârziere procedura prevăzută la alineatul precedent. Inainte de pronunțarea unei decizii finale, Statul Membru în cauză nu poate pune în aplicare măsurile preconizate.

(4) Comisia poate adopta regulamente privind categoriile de ajutoare de stat cu privire la care Consiliul, în temeiul articolului 109, a considerat că pot fi exceptate de la procedura prevăzută la alineatul (3) din prezentul articol.

În speță, reclamanta Fondul Proprietatea susține că Hotărârea nr.2/25.02.2014, emisă de AGEA din cadrul ………, instituie un ajutor de stat ilegal, prin articolul care prevede participarea societății la majorarea capitalului social al ....................cu un aport în numerar în cuantum de 8,9 milioane de lei, societatea nu a anunțat Comisia despre această intenție, despre acest proiect, deși avea această obligație. Că, Statele membre nu pot pune în aplicare măsuri de ajutor de stat fără aprobarea prealabilă a Comisiei.

În art.107 alin. 1 din TFUE, se arată că, în principiu, ajutorul de stat este incompatibil cu Piața internă, cu excepțiile precizate la alin. 2 și 3 .

În art. 108 alin. 1 se precizează că, Comisia, împreună cu Statele Membre, verifică permanent regimurile ajutoarelor existente în aceste state. Conform alin. 2, dacă Comisia constată că un ajutor de stat nu este compatibil cu Piața internă în conformitate cu articolul 107 sau că acest ajutor este utilizat în mod abuziv, hotărăște suspendarea sau modificarea ajutorului de către statul în cauză în termenul stabilit de Comisie. In cazul în care statul în cauză nu se conformează deciziei în termenul stabilit, Comisia sau orice alt stat în cauză poate sesiza direct Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin derogare de la articolele 258 și 259.

În Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al UE, din 26.10.2012, C 326/47, la art. 109 , se arată că, Consiliul, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, poate adopta toate regulamentele utile pentru aplicarea articolelor 107 și 108, și poate stabili, în special, condițiile de aplicare a articolului 108 alineatul (3) și categoriile de ajutoare care sunt exceptate de la această procedură.

În acest sens, Regulamentul CE 659 1999 a fost modificat prin Regulamentul UE nr. 734/2013, titlul devenind "REGULAMENTUL (CE) NR. 659/1999 AL CONSILIULUI DIN 22 MARTIE 1999 DE STABILIRE A NORMELOR DE APLICARE A ARTICOLULUI 108 DIN TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE";.

În Regulamentul CE nr.659/1999 de stabilire a normelor de aplicare a art.93 din Tratatul CE, se arată la art. 1 lit. f, că "ajutor ilegal înseamnă un ajutor de stat nou, pus în aplicare cu încălcarea condițiilor prevăzute la articolul 93 alineatul (3) din tratat;

În art. 2, se prevede că orice proiect de acordare a unui ajutor nou se notifică în timp util Comisiei de către statul membru în cauză. Comisia informează fără întârziere statul membru în cauză asupra primirii notificării iar în art. 3 se arată că, Ajutorul care trebuie notificat în temeiul articolului 2 alineatul (1) nu poate fi acordat decât în cazul în care Comisia a adoptat, sau este considerată a fi adoptat, o decizie de autorizare a acestuia.

În art. 4 sunt prevăzute situațiile care pot apărea după notificarea comisiei, aceasta adoptă o decizie, după o examinare preliminară, în care arată fie că nu este un ajutor, fie că este un ajutor compatibil, fie că sunt indicii că este vorba de un ajutor care nu îndeplinește condițiile impuse de art.107 și atunci inițiază procedura oficială de investigare, așa cum se arată în art. 6 din Regulament.

După această procedură, Comisia adoptă fie o decizie pozitivă fie una negativă, în acest din urmă caz comisia decide că ajutorul nu se acordă. În art. 14 alin. 1, se arată că, atunci când adoptă decizii negative în cazuri de ajutor ilegal, Comisia decide ca statul membru în cauză să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar.

Dacă statul respectiv nu respectă decizia, atunci, Comisia este îndreptățită, în cursul examinării fondului chestiunii pe baza informațiilor disponibile, să sesizeze direct Curtea de Justiție a Comunităților Europene și să îi solicite acesteia să declare că nerespectarea constituie o încălcare a tratatului.

Din prezentarea acestor reglementări comunitare rezultă că instanța națională nu este competentă să evalueze compatibilitatea unei măsuri luată de un Stat membru, cu dispozițiile din TFUE, din regulamente și din celelalte acte comunitare, acesta este atributul Comisiei, instanța are atribuții limitate la a stabili dacă măsura respectivă îndeplinește sau nu condițiile prevăzute de art. 107 alin. 1 din TFUE, pentru a reprezenta un ajutor de stat, de a bloca acest ajutor dacă este nelegal, până la soluționarea fondului, de a judeca cererile privind restituirea ajutorului de stat acordat ilegal, cererile terților de a fi despăgubiți integral ca urmare a prejudiciilor suferite în urma acordării unui astfel de ajutor.

În cauza de față instanța națională are doar atribuția de a stabili dacă măsura reprezintă sau nu un ajutor de stat ilegal, care să contravină normelor europene, deci, dacă aceasta îndeplinește sau nu condițiile impuse de art. 107 alin.1 din TFUE, dacă se încadrează la excepțiile prev. de alin.2 și 3 ale art.107 din TFUE.

Tribunalul constată că, în speță, hotărârea acționarilor în sensul ca ……….. să participe la majorarea capitalului social al ....................cu un aport în numerar în cuantum de 8,9 milioane de lei, respectiv 2000000 euro, ce reprezintă achiziționarea a 89000 acțiuni cu valoarea a 100 lei fiecare, nu este un ajutor de stat în sensul art.107 alin. 1 al TFUE, pentru că măsura nu îndeplinește condițiile prevăzute, adică,

(a) statul să acționeze ca "investitor" și nu ca autoritate publică ce urmărește un interes public;

(b) să fie utilizate resurse de stat;

(c) să constituie un avantaj economic pentru beneficiar (acesta să fie o societate ce desfășoară activități economice);

(d) să fie selectivă (să favorizeze anumite întreprinderi sau producția anumitor bunuri);

(e) să aibă un efect advers asupra concurenței și un efect asupra comerțului între statele membre.

În ceea ce privește participarea cu 2.000.000 euro a ……….., la majorarea capitalului social al SC ……………, aceasta nu conduce la concluzia că ……….. a acționat ca un investitor privat și nu ca autoritate publică, care urmărește un interes public.

Dimpotrivă, Proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj ………….., se află pe agenda autorităților publice din domeniul energiei încă din anii 70, prin Memorandumul din 2009, având ca obiect "Realizarea obiectivului de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ………." propus de ministrul economiei și aprobat de prim-ministrul României, s-a prevăzut că hidrocentrala …………. urmează să fie realizată de către o societate de proiect, prin "atragerea în mod transparent a capitalului privat al companiilor cu experiență în domeniu (...) care sunt dispuse să își asume riscurile potențiale asociate finalizării și operării acestui obiectiv".

Un nou Memorandum având ca obiect "Coordonarea procedurii pentru realizarea obiectivului Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj ……." a fost propus de ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri și aprobat de prim-ministrul României la data de 17.11.2011, fiind prevăzut că monitorizarea realizării obiectivului de investiții va fi făcută de către un grup de lucru interministerial, altul a fost adoptat în 2012.

La data de 16.10.2013, a fost aprobat Memorandumul cu tema "Obiectivul de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ………", prevăzându-se în mod expres că scopul hidrocentralei ……… este, printre altele, acela de a asigura condițiile optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2.000 MW în centralele electrice eoliene, reclamanta susținând astfel că beneficiarii direcți ai investiției pentru hidrocentrala ……….. sunt centralele eoliene.

Prin Memorandumul din 2013 s-a prevăzut înființarea societății de proiect Hidro ……., la capitalul căreia vor participa șase companii din domeniul energiei, având capital integral sau majoritar de stat, printre care și …………., aceste societăți vor participa cu un aport în numerar de câte 2 milioane de euro și prin aporturi în natură cu active corporale și/sau necorporale necesare implementării proiectului.

Memorandumul a fost deja implementat, în noiembrie 2013 a fost înființată societatea de proiect ....................S.A. care în prezent îi are ca acționari pe ……... și ……….., fiecare deținând o participație de 50% din capitalul social.

Prin Acordul Acționarilor ....................SA., care are la bază Memorandumul din data de 16 octombrie 2013, ……….., ambele deținute integral de statul român, s-a hotărât că majorarea de capital social se va face prin aportul de capital, subscris și vărsat integral în numerar de către ………………, după Prima Subscriere Ulterioară de Acțiuni, capital social total al Societății .................... să reprezinte echivalentul în lei a 12 milioane euro, respectiv câte 2 milioane de euro pentru fiecare dintre cei șase acționari.

La data de 12 decembrie 2013, acționarii ....................au aprobat majorarea capitalului social al societății, ....................urmând să participe cu un aport în numerar în valoare 8.900.000 lei, alături de alte cinci societăți din domeniul energiei și gazelor naturale la care statul deține capital majoritar.

Prin această măsură, nu s-a realizat un transfer de resurse de stat, Proiectul are în vedere interesul societății și nu un interes privat, reclamanta nu a dovedit că statul a investit resurse în interesul unui anume producător.

Reclamanta susține că prin materializarea obiectivului Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj ………, sunt avantajați producătorii de energie eoliană, dar nu arată și cum anume se realizează acest fapt, dimpotrivă, în memorandumurile amintite se artă scopul pentru care se impune acest obiectiv energetic, respectiv de a asigura un sistem energetic modern, funcționabil, de a asigura reglarea acestuia, se a îmbunătăți funcționarea Centralei de la ………., a termocentralelor cu combustibil convențional și abia apoi se prevede și scopul de a se crește producția de energie din resurse regenerabile.

Un exemplu de ajutor de stat îl reprezintă Decizia Comisiei Europene: Ajutorul de stat SA. 33134 (2011/N) - România - "Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile" de autorizare a schemei de sprijin, ca urmare a dispozițiilor comunitare în domeniu potrivit cărora această schemă de sprijin este de natura ajutorului de stat sau este susceptibilă de a fi ajutor de stat, materializată prin ORDONANȚA DE URGENȚA nr. 88 din 12 octombrie 2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

În preambulul la această ordonanță se arată că, punerea în aplicare a Legii nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contribuie la dezvoltarea investițiilor în domeniul producerii energiei electrice din surse regenerabile, având ca efect îndeplinirea obiectivului național privind atingerea unei ponderi de 24% a energiei din surse regenerabile din cantitatea de energie pe care o va consuma România în anul 2020, prevedere stipulată în anexa I la Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE.

Un alt exemplu de ajutor de stat este HOTĂRÂREA nr. 495 din 11 iunie 2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, prevăzându-se în art. 2 alin. 1 că Prevederile prezentei hotărâri se aplică întreprinderilor din sectoarele expuse riscului de a își pierde competitivitatea, din cauza finanțării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat electrointensivității beneficiarului și expunerii la comerțul internațional.

Prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 77 din 3 decembrie 2014, privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, s-au modificat procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, urmărindu-se implementarea unui mecanism de control, la nivel național, prin care să se stabilească atribuțiile și obligațiile furnizorilor, beneficiarilor și ale Consiliului Concurenței în implementarea măsurilor de natura ajutorului de stat și de minimis pentru a se facilita absorbția fondurilor europene și a se evita recuperarea acestora.

În preambulul acesteia se arată că se impune luarea unor măsuri urgente în vederea creării unui cadru legislativ la nivel național care să răspundă solicitărilor Comisiei Europene atât în domeniul ajutorului de stat, cât și în domeniul fondurilor europene, este necesară adoptarea prezentei ordonanțe de urgență care să reglementeze modul în care fondurile publice (naționale și europene), destinate mediului de afaceri, sunt folosite întrucât toate aceste aspecte vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare.

În practică, se susține că pentru a vedea dacă o măsură este un ajutor de stat, esențial este testul investitorului privat, adică, dacă în respectivele condiții concrete un investitor privat ar fi considerat oportună investiția, atunci nu ne aflăm în fața unui ajutor de stat și , dimpotrivă, dacă nici un investitor nu consideră oportună investiția în aceste condiții, atunci ar fi vorba de un ajutor de stat.

Acesta este raționamentul pe care-l invocă și susține reclamanta, și anume că, în cazul dedus judecății, nici un investitor nu și-a anunțat participarea și astfel testul este în favoarea naturii juridice a unui ajutor de stat, a măsurii adoptate de acționarii …….., de a participa cu 2.000.000 euro la majorarea capitalului ………..

Chiar dacă statul este acționarul majoritar la ……….., această hotărâre nu se încadrează în categoria ajutorului de stat pentru că nu s-au acordat resurse de stat pentru o anumită companie sau pentru producătorii dintr-o anumită ramură în defavoarea altora, nu s-a afectat concurența pe o piață liberă, proiectul este în beneficiul întregii societăți, este un proiect public, de interes național.

Arată reclamanta că ……….. furnizează servicii de sistem, cu referire la SEN- Sistemul Energetic național că, energia poate fi regenerabilă-eoliană, solară, hidraulică sau convențională, energia bazată pe combustibili fosili, țiței, cărbune, gaze naturale, ponderea energiei neconvenționale în SEN fiind de circa 6% în anul 2013.

Transportul energiei se realizează prin intermediul rețelei electrice și reglarea SEN este asigurată de CNTEE …………., serviciile sale se realizează prin Dispecerul Energetic național, acesta, ca operator de sistem înlătură dezechilibrele realizate prin creșterea consumului energetic și invers, în caz de producție insuficientă, pornește producția de rezervă.

Și ……….. furnizează servicii de sistem, conform HG nr. 138/2013, are obligația de a furniza servicii de sistem către operatorul de transport și sistem la o valoare a puterii electrice de cel puțin 600 MW, în condițiile reglementărilor emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

În acest context, s-a realizat Proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj …………….., centrală proiectată să funcționeze ca un consumator-tampon, care să furnizeze servicii de sistem în sensul de a consuma energia în plus și de a o elibera în perioade de vârf de sarcină, reclamanta considerând proiectul neviabil, neprofitabil, aprobat fără a avea toate informațiile necesare de către Guvern, invocând studii de fezabilitate care ar fi arătat că proiectul este prea costisitor și nu se impune în sistemul energetic românesc.

Susține aceasta că trebuia totuși să fie aprobată o versiune de 500 MW și nu de 1000 de MW, că, cheltuielile cu implementarea proiectului sunt foarte mari și nu au justificare iar după implementarea proiectului, ……….. va avea pierderi și nu va câștiga profit care să justifice contribuția sa cu 2.000.000 euro la capitalul ……………...

Faptul că ………. a adoptat în ultimii ani cel puțin 4 memorandumuri nu dovedește lipsa de coerență a proiectului, așa cum susține reclamanta, prin Ordinul ……… nr. 1572/2.03.2007, s-a aprobat procedura de constituire a societăților de proiect de tipul producător independent de energie, prevăzându-se că ele vor fi constituite prin aport adus d e societățile din portofoliul MEC, și prin aport în numerar adus de un investitor privat, ce ar urma să dețină pachetul majoritar de acțiuni.

Memorandumul din 2013 a prevăzut înființarea ………….., lucru care s-a și realizat, având ca acționari 6 societăți cu capital integral sau majoritar de stat, care să contribuie fiecare cu câte 2.000.000 euro la capitalul noii societăți, acționarii fiind ……………….

Acționarii fondatori sunt …………….., între care s-a încheiat Acordul acționarilor ………….., prin care aceștia au hotărât înființarea societății, subscrierea a câte 575 acțiuni, în valoare de 57.500 lei, urmând ca majorarea de capital să se realizeze prin aportul de capital subscris și vărsat de cele două fondatoare la care se adaugă și ……………., astfel încât după prima subscriere ulterioară de acțiuni, capitalul total al societății să fie de 12.000.000 euro.

Proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj ……………, urmează să fie implementat de ………….., este un proiect de importanță națională, el face parte din strategia ……….., în Memorandumul din 2013 arătându-se că realizarea acestei investiții va conduce, în primul rând la îmbunătățirea regimului de funcționare al grupurilor mari din centrala Nuclearelectrica Cernavodă, din centralele termoelectrice cu funcționare în condensație pe combustibili fosili și din centralele termoelectrice cu funcționare în cogenerare; participarea la reglajul frecvență-putere; asigurarea rezervei terțiare rapide; asigurarea rezervei de avarie de scurtă durată; asigurarea de condiții optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2000 MW în centralele electrice eoliene ; furnizarea de putere reactivă și funcționarea în regim compensator asigurând respectarea standardelor de calitatea energiei electrice ; creșterea gradului de siguranță operațională a SEN ; obținerea de energie la un preț accesibil, fără a fi generate gaze cu efect de seră.

În Studiul de fezabilitate din 2008, elaborat de ………….., se arată că centrala CHEAP ………….. este deosebit de utilă, pentru că, în primul rând, îmbunătățește regimul de funcționare al grupurilor mari din ………. și centralele termoelectrice de condensație pe combustibili fosili și cogenerare prin transferul de energie electrică de la gol la vârf,participă la reglajul frecvență - putere, asigură rezerva terțiară rapidă, asigură rezerva de avarie de scurtă durată, asigură condiții optime pentru instalare unei puteri mai mari de 2000 MW în centralele eoliene, furnizează putere reactivă și funcționarea în regim compensator asigurând respectare a standardelor de calitate a energiei electrice, îmbunătățește participarea SEN la piața unică de energie electrică, mărind gradul de siguranță și posibilitatea exploatării acestuia în condiții tehnice și economice superioare.

Rezultă că este vorba despre un proiect energetic de talie națională, de interes public, de importanță majoră pentru SEN, este un obiectiv de investiții deosebit de important pentru …………., pentru perioada 2013-2020, nu favorizează anumite întreprinderi, nu se caracterizează prin selectivitate, efectele obiectivului de investiții se manifestă la nivelul SEN, îmbunătățind funcționarea acestuia, reglând raportul frecvență-putere, dar, în primul rând, îmbunătățește funcționarea Grupurilor de la Cernavodă, deci producerea de energie pe bază nucleară, în al doilea rând îmbunătățește funcționarea și producerea energiei în centralele termoelectrice cu funcționare în condensație pe combustibili fosili și cu funcționare în cogenerare și în al patrulea rând, contribuie la o putere instalată mai mare în centralele eoliene.

Reclamanta nu arată cum anume contribuie acest obiectiv la denaturarea concurenței și cum are el un efect negativ în raporturile economice dintre Statele membre EU, obiectivul este conceput ca să asigure o mai mare stabilitate și fiabilitate a SEN, să asigure producerea de energie electrică la parametri optimi, să micșoreze disfuncționalitățile sistemului, să reducă situațiile de avarie și lipsă a energiei în sistem dar și acele situații de supraîncărcare a sistemului.

Obiectivul contestat de reclamantă are o finalitate macroeconomică, sunt state în UE în care există astfel de obiective, ele nu sunt realizate pentru a produce discriminări între producătorii de energie electrică ci pentru a asigura un SEN modern, funcțional, care să răspundă nevoilor societății în privința energiei electrice, atât cu raportare la marii consumatori industriali cât și la populație.

De altfel, cu privire la centralele eoliene și la alte forme de energie neconvenționale, a și existat o implementare a unui ajutor de stat prin ORDONANȚA DE URGENȚA nr. 88 din 12 octombrie 2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Un alt motiv de nulitate absolută invocat de reclamantă este clauza ilicită a hotărârii, concretizat în încălcarea obligației societăților de a încheia doar acte lucrative, ce au ca scop obținerea de profit, sens în care aceasta menționează disp. art.1 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, potrivit căruia, În vederea desfășurării de activități cu scop lucrativ, persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia și pot constitui societăți cu personalitate juridică, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi.

În opinia reclamantei, o societate înființată în baza Legii 31/1990, nu poate să încheie decât acte cu scop lucrativ, scopul acestora fiind profitul.

În baza acestui raționament, reclamanta susține că adoptarea Hotărârii AGEA nr.2/25.02.2014, contravine acestui scop, pentru că nu se cunoaște dacă societatea va obține sau nu profit, prin aportul de 2.000.000 euro la capitalul ……….., studiile de fezabilitate nu sunt convingătoare, ar fi posibil ca societatea ……….. să nu obțină profit din acest obiectiv.

Că, proiectul se bazează pe un studiu de fezabilitate din 2008, realizat de …………… dar, tot în 2008, alt studiu contrazice concluziile acestuia,respectiv Studiul realizat de consorțiul ………….., finanțat de banca …………., acesta concluzionând, susține reclamanta, că proiectul nu este necesar pentru Sistemul Energetic Național.

Și, chiar dacă ar fi necesar, nu există date despre profitul pe care l-ar putea obține societatea, astfel că, fondurile investite în …………….., ar fi putut fi folosite pentru alte proiecte, mai profitabile.

Raționamentul nu este corect pentru că, ………….. nu este o societate privată care să țină cont doar de maximizarea profitului, ignorând problemele sistemului, societatea are capital majoritar de stat și acesta este obligat să implementeze o viziune cu caracter general, care să țină cont de interesul public, de interesul societății, nu putem susține că singurul aspect care guvernează activitatea …………., este profitul, sunt și alte direcții ce trebuie urmărite de conducerea societății, de acționari, direcții care țin de caracteristicile sistemului energetic național.>………….. nu poate face abstracție de cerințele acestui sistem, din moment ce este parte a acestuia iar SEN este guvernat de principii trasate la nivel macroeconomic.

În acest context, ………….. este concepută pentru îmbunătățirea funcționării SEN, această cerință are caracter public, și are la bază interesul general, al întregii societăți.

……….., parte a SEN, nu poate funcționa decât cu respectarea parametrilor optimi ai sistemului, primează interesul general exprimat prin îmbunătățirea funcționării acestuia, SEN fiind sub autoritatea ANRE.

Construcția centralei de la ………….. înseamnă o investiție green-field estimată la aproximativ 1 miliard Euro (fără TVA), ceea ce va contribui semnificativ la dezvoltarea economica a țării, dar si a zonei situate in apropierea orașului ……….., in jur de 1 miliard euro - investiția totală estimată, 1000 MW - capacitate instalata, 4 hidroagregate turbine-pompa de cate 250 MW/ fiecare - varianta de echipare, între 5 si 7 ani - durata estimata a construcției. CHEAP ……….. este un obiectiv de interes național, având in vedere rolul esențial pe care îl va avea in participarea la reglajul frecventa-putere necesar odată cu intrarea in funcțiune a grupurilor 3 si 4 de la CNE …………...

Proiectul este esențial in contextul creșterii producției, necontrolabilă, care impune instalarea de capacități de echilibrare suplimentare, ce vor fi retribuite pe piețe de servicii tehnologice de sistem, piețe de capacități, dar și pe piața de echilibrare. In prezent, există pe glob în exploatare 600 de centrale cu acumulare prin pompaj și alte 60 sunt in curs de construcție sau in faza de proiect.

În acest context, construcția hidrocentralei cu acumulare prin pompaj CHEAP ……….. reprezintă o prioritate a strategiei pe termen scurt si mediu de dezvoltare a sectorului energetic romanesc in perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/ 2007, act normativ în care sunt prezentate obiectivele acestei strategii, respectiv siguranța energetică, dezvoltarea durabilă, competitivitate.

Sunt prezentate și principalele direcții ale politicii energetice ale Uniunii Europene: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, în comparație cu cele din anul 1990; creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în totalul mixului energetic, de la mai puțin de 7% în anul 2006 la 20% din totalul consumului de energie al UE până în 2020; creșterea ponderii biocarburanților la cel puțin 10% din totalul conținutului energetic al carburanților utilizați în transport în anul 2020; reducerea consumului global de energie primară cu 20% până în anul 2020.

Se arată în HG nr. 1069/2007 că la data de 19 octombrie 2006, CE a adoptat Planul de acțiune privind eficiența energetică, aferent Directivei 2006/32/CE privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice, care cuprinde măsuri datorită cărora UE ar putea face progrese vizibile în direcția îndeplinirii principalului său obiectiv, și anume reducerea consumului său global de energie primară cu 20% până în 2020 și că implementarea acestui plan s-ar materializa la nivelul UE într-o reducere a consumului energetic în anul 2020 cu circa 13% față de 2007 dar, pentru aceasta, sunt necesare eforturi deosebite în schimbări de mentalități și comportament și mai ales investiții suplimentare.

În această hotărâre de guvern se face o analiză a situației sectorului energetic, arătându-se că zăcămintele de hidrocarburi sunt limitate, pe fondul unui declin al producției interne și în condițiile în care nu au mai fost identificate noi zăcăminte cu potențial important, arătându-se că, esențială este îmbunătățirea eficienței energetice, că, trebuie implementate directivele europene în domeniu, Directiva 2001/80/CE privind instalațiile mari de ardere, Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor, UE a început procesul de liberalizare a piețelor de electricitate în anul 1996 prin Directiva 96/92/CE și a celei de gaze naturale prin Directiva 98/30/CE din 1998. Prin Regulamentul nr. 1.407/2002/CE s-au pus bazele funcționării sectorului extractiv a huilei, în condițiile pieței libere după anul 2011.

Că, în 2003 au fost adoptate două noi directive care înlocuiesc vechile directive și accelerează procesul liberalizării și formării unei piețe interne europene de energie, Directiva 2003/54/CE pentru energie electrică și Directiva 2003/55/CE pentru gaze naturale și s-a urmărit, de asemenea, transpunerea prevederilor Directivei 2003/54/CE privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și ale Directivei 2003/55/CE privind regulile comune ale pieței interne a gazului natural și aplicarea Regulamentului nr. 1.407/2002/CE privind funcționarea producătorilor de huilă pe piața liberă a UE.

S-a arătat, de asemenea, că, deschiderea pieței de energie electrică a început în anul 2000, iar din anul 2005 toți consumatorii, cu excepția celor casnici, au devenit eligibili, ceea ce corespunde unui grad de deschidere a pieței de energie electrică de 83,5%, liberalizarea integrală a pieței de energie electrică, inclusiv pentru consumatorii casnici, a avut loc la data de 1 iulie 2007.

Se menționează faptul că România a optat pentru modelul de piață descentralizată de energie electrică, în care participanții sunt liberi să încheie tranzacții de vânzare-cumpărare a energiei electrice, piața de energie electrică compunându-se din două secțiuni, piața angro, în care energia electrică este cumpărată în vederea revânzării, iar tranzacțiile se desfășoară între producători și furnizori licențiați și piața cu amănuntul, în care energia electrică este cumpărată în vederea consumului propriu, iar tranzacțiile se desfășoară între furnizori și consumatorii de energie.

Se face o analiză a sectorului energetic cu precizarea deficiențelor sistemului, instalații de producere, transport și distribuție a energiei sunt parțial învechite și depășite tehnologic, cu consumuri și costuri de exploatare mari, instalații și echipamente utilizate pentru exploatarea lignitului uzate moral și fizic, cu costuri mari de exploatare și performanțe scăzute, lipsa unor măsuri financiare de susținere a proiectelor și programelor de creștere a eficienței energetice și de utilizare a surselor regenerabile de energie, efort financiar major pentru conformarea cu reglementările de mediu și pentru dezafectarea unităților termoenergetice și nucleare, ecologizarea terenurilor eliberate de instalații, precum și pentru depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive, cea mai mare parte din unitățile de producere energie electrică nu respectă normele de emisii pentru anumiți poluanți în aer din Uniunea Europeană, alinierea la aceste cerințe necesită fonduri importante și se realizează treptat, conform calendarului de conformare negociat.

Se menționează necesitatea unor noi capacități de producție, în conformitate cu studiile realizate sub coordonarea MEF, este necesar să fie retehnologizate în perioada 2008 - 2010 centrale hidro cu o putere instalată de aproximativ 1.135 MW, sunt posibil de retehnologizat, în perioada 2010 - 2020, centrale hidro cu o putere instalată de aproximativ 2.417 MW, la care se adaugă proiecte noi în centrale hidro, stabilite pentru perioada 2008 - 2020, cu o putere instalată de 759 MW, și alte proiecte posibil de realizat în aceeași perioadă, cu o putere instalată de 895 MW, la aceste proiecte hidro se adaugă încă două proiecte care vor fi realizate în următorii ani, și anume CHEAP ……….., cu putere instalată de 1.000 MW, și AHE ………., de 30 MW.

Referitor la grupurile termoelectrice, sunt prognozate a se realiza în perioada 2008 - 2020, grupuri cu o putere instalată de circa 3.000 MW și vor fi casate în aceeași perioadă grupuri cu o putere instalată de circa 2.900 MW iar în domeniul nuclear urmează a se realiza încă două unități nucleare, unitățile 3 și 4 …….., cu o putere instalată de 706 MW fiecare (600 MW disponibili comercial).

Este subliniată importanța promovării utilizării resurselor regenerabile de energie, pentru susținerea producerii energiei electrice din resurse energetice regenerabile, din anul 2005 a fost stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii achiziționează certificate în cote obligatorii, proporțional cu volumul de energie electrică vândută consumatorilor iar ca măsuri pentru promovarea surselor regenerabile de energie sunt amintite creșterea gradului de valorificare, în condiții de eficiență economică, a resurselor energetice regenerabile pentru producția de energie electrică și termică, prin facilități în etapa investițională, inclusiv prin facilitarea accesului la rețeaua electrică; perfecționarea pieței de certificate verzi, în vederea atragerii capitalului privat în investițiile din domeniul surselor regenerabile; promovarea unor mecanisme de susținere a utilizării resurselor energetice regenerabile în producerea de energie termică și a apei calde menajere; utilizarea de fonduri structurale.

Se precizează că, cele mai convenabile resurse regenerabile (în funcție de costurile de utilizare și volumul de resurse) și tehnologii utilizate pentru producerea energiei electrice sunt centralele hidroelectrice, inclusiv microhidrocentralele, turbinele eoliene și centralele cu cogenerare care utilizează biomasă, iar pentru producerea de energie termică sunt biomasa și energia solară.

Că, pentru asigurarea unui mix energetic echilibrat, prioritate se va acorda investițiilor în unități de producere a energiei electrice ce utilizează: surse regenerabile de energie; cărbune prin tehnologii curate; energia nucleară prin tehnologii sigure și cu impact redus asupra mediului.

Cu privire la producerea energiei electrice, se preconizează următoarele direcții :

- promovarea realizării de proiecte green field, cu atragere de capital și investitori specializați în domeniul producției de energie pe bază de cărbune, gaze naturale, resurse hidro, precum și prin cogenerare eficientă.

- reorganizarea sectorului de producere a energiei electrice folosind mecanisme de piață și de privatizare pe piața de capital sau cu investitori strategici care să asigure un climat concurențial real între entități echilibrate ca structură de producție.

- valorificarea cărbunelui cu eficiență ridicată în grupuri reabilitate și în grupuri noi cu tehnologii performante, cu respectarea standardelor de mediu.

- privatizarea unor termocentrale cu costuri de producție relativ mari, în vederea retehnologizării și eficientizării acestora de către producători privați de energie electrică. În cazul în care nu se realizează privatizarea acestor capacități nerentabile, ele vor fi închise.

- asigurarea finanțării proiectelor de investiții de mediu și reabilitări/modernizări din cadrul complexurilor energetice …………… prin privatizare sau alte soluții alternative.

- realizarea de societăți mixte pentru construirea de noi capacități în cadrul unor proiecte green/brown field în termocentrale aparținând …………..

- continuarea programului de privatizare a microhidrocentralelor.

- continuarea programului de retehnologizare a grupurilor hidroenergetice prin reabilitarea până în anul 2020 a unor capacități de producție cu o putere totală de 2.328 MW, sporul de putere fiind de 69 MW.

- valorificarea eficientă a potențialului hidroenergetic, prin realizarea de noi capacități de producție, inclusiv prin atragerea de capital privat.

- realizarea centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj ………, pentru satisfacerea cererii de servicii de sistem pe piața de energie internă și regională și optimizarea regimurilor de funcționare ale Sistemului energetic național. Finanțarea se va putea asigura și prin aport de capital privat.

- continuarea programului de energetică nucleară prin finalizarea până în anul 2015 (începerea exploatării comerciale) a unităților 3 și 4 …….., prin atragerea de capital privat. Elaborarea unui studiu privind valorificarea lucrărilor efectuate la Unitatea 5.

- finalizarea urgentă de către ……….. a proiectelor de amenajare a Dunării în vederea asigurării apei de răcire la CNE …………. și începerea execuției lucrărilor.

- continuarea producției de apă grea la RAAN …………., la prețuri de cost competitive, pentru acoperirea necesarului Unităților 3 și 4 ………...

- managementul în siguranță al deșeurilor radioactive, inclusiv constituirea resurselor financiare necesare pentru depozitarea finală și dezafectarea unităților nuclearoelectrice.

- implementarea mecanismului de tranzacționare a permiselor de emisii, conform cerințelor Uniunii Europene privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Se menționează că Strategia energetică are implicații majore asupra securității naționale și un rol esențial în acest domeniu revine asigurării securității energetice prin: asigurarea unei balanțe echilibrate între cerere și producția națională de energie, optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare și creșterea eficienței energetice, se va acționa cu prioritate pentru diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare și limitarea dependenței de aprovizionare cu resurse energetice din import.

Rezultă din această prezentare a sistemului energetic național, a neajunsurilor acestuia și a direcțiilor de acțiune pentru alinierea la cerințele Uniuni Europene, că Guvernul a elaborat încă din anul 2007 principalele elemente ale strategiei de dezvoltare a sistemului energetic național în care un rol important îl ocupă dezvoltarea resurselor de energie regenerabilă, necesitatea reglementării pieței energetice, a asigurării funcționalității sale, pentru că securitatea energetică este o parte importantă a securității naționale, în acest sens s-a hotărât realizarea investiției Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) …………….

Prin Ordinul nr. 1572/2.03.2007, emis de ……….., s-a aprobat Procedura cu privire la atragerea de investiții pentru realizarea Proiectelor de tip Green/Brown Field, prin constituirea de societăți comerciale de tip IPP - producător independent de energie, având ca aport în natură bunuri ale societăților comerciale din portofoliul MEC și aport în numerar al unui potențial investitor, la care pachetul majoritar de acțiuni să fie deținut de investitor, potrivit anexei ce face parte din Ordin.

…………. a aprobat prin Memorandum, în anul 2014, realizarea investiției necesare realizării Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ……………., la capitalul căreia vor participa companii din domeniul energiei, având capital integral sau majoritar deținut de stat și investitori selectați, în conformitate cu prevederile legale referitoare la constituirea de societăți mixte.

În Memorandumul din 2014, depus în copie la dosar de …………., cu adresa 14.500/21.10.2014, se arată că realizarea CENTRALEI Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj …………….. reprezintă un obiectiv prioritar al strategiei pe termen scurt și mediu de dezvoltare a sectorului energetic, prevăzut în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 și în programul de guvernare pentru perioada 2013-2016.

În realizarea acestui obiectiv, societatea de proiect ....................SA, va identifica soluția optimă de finanțare a centralei și va organiza licitația internațională de selecție a investitorilor, va negocia aranjamentele financiare și comerciale cu investitorul selectat, va superviza construcția, va asigura operarea comercială și mentenanța pentru CHEAP …………..

Întrucât ……………. a intrat în procedura de divizare în vederea listării la bursă, responsabilitatea privind administrarea participației la proiect trece la ………….. a reintrat în procedura insolvenței, …………. nu a primit mandat de la acționarul majoritar pentru aprobarea în AGA a subscrierii participației, …………….. au aprobat în AGA subscrierea.

Se menționează de asemenea că a fost aprobat la 12.02.2014, proiectul caietului de sarcini, că, de proiect se ocupă Comisia de negociere și Implementare și că …………… au renunțat la participarea la subscriere, deci la proiect, aprobându-se la 30.06.2014 un nou model de derulare a procedurii de selecție a investitorilor, că, au rămas în proiect, ………………...

Pe site-ul ....................SA, respectiv pe pagina web …………. , a fost publicat la data de 7.08.2014, Anunțul privind initierea procedurii de selectie de INVESTITORI, in vederea implementarii proiectului strategic de interes national, CENTRALA HIDROELECTRICA CU ACUMULARE PRIN POMPAJ (CHEAP) ........... cu o capacitate de 1.000 MW, arătându-se că, Societatea …………..., persoana juridica de nationalitate romana, cu sediul in Bucuresti, …………………, societate de proiect, infiintata in scopul dezvoltarii, finantarii, proiectarii, constructiei, detinerii, exploatarii si mentenantei obiectivului de investitii Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP……………, obiectiv strategic de interes national ("Proiectul";), ANUNTA initierea procedurii de selectie de investitori, in vederea implementarii Proiectului ("Procedura de Selectie";). Scopul Procedurii de Selectie este identificarea/selectarea unui investitor care sa participe la Proiect, prin cooptarea acestuia in calitate de actionar al Societatii.

Într-un comunicat de presă din 30.01.2015, se arată că, cinci companii au depus oferte preliminare și neangajante în cadrul acestei etape de precalificare pentru dezvoltarea CHEAP …………., primindu-se scrisori de intenție din partea unor instituții financiare internaționale, procedura de selectare a investitorilor fiind în derulare.

Ca motiv de nulitate absolută a Hotărârii AGEA nr.2/25.02.2014, este invocată și ingerința autorității tutelare în conducerea activității societății.

Reclamanta invocă un alt motiv de nulitate a Hotărârii nr. 2/25.02.2014 și anume încălcarea art. 4 din OUG 109/2011 - ingerința autorității tutelare în conducerea ………….., care prevede că (1) Autoritatea publică tutelară și …………… nu pot interveni în activitatea de administrare și conducere a întreprinderii publice. (2) Competența luării deciziilor de administrare și a deciziilor de conducere a întreprinderii publice și răspunderea, în condițiile legii, pentru efectele acestora revine consiliului de administrație și directorilor, dacă le-au fost delegate atribuțiile de conducere, sau, după caz, consiliului de supraveghere și directoratului.

Aceasta susține că acționarul majoritar a solicitat aprobarea participării într-o companie de proiect și bugetarea sumelor corespunzătoare necesare, fără să fi existat o solicitare în acest sens și din partea conducerii administrative și executive și fără ca aceasta să fi prezentat anterior solicitării acționarului majoritar, respectivul punct de vedere.

Potrivit art. 132 alin.1 din Legea 31/1990, (1)Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acționarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra iar conform alin.2,

(2)Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței. Atunci când se invocă motive de nulitate absolută, acțiunea este imprescriptibilă, așa cum precizează alin. 3 al acestui articol.

…………., este o societate pe acțiuni administrată în sistem dualist, potrivit art.153 alin.1, din Legea 31/1990, Prin actul constitutiv se poate stipula că societatea pe acțiuni este administrată de un directorat și de un consiliu de supraveghere, în conformitate cu prevederile prezentei subsecțiuni.

Potrivit art. 117 alin.1, adunarea generală este convocată de consiliul de administrație, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar.

În art. 3 alin.1 pct. 2, din OUG 109/2011, se arată că autoritatea publică tutelară are următoarele competențe la societățile comerciale prevăzute la art. 2. pct. 2 lit. b, respectiv la societățile unde este singur acționar sau acționar majoritar, : a) să numească reprezentanții statului sau, după caz, ai unității administrativ-teritoriale în adunarea generală a acționarilor și să aprobe mandatul acestora; b) să propună în numele statului/unității administrativ-teritoriale acționar, candidați pentru funcțiile de membri ai consiliului de administrație sau, după caz, de supraveghere, cu respectarea condițiilor de calificare și experiență profesională și selecție prevăzute de prezenta ordonanță de urgență; c) să evalueze periodic, prin reprezentanții săi în adunarea generală a acționarilor, activitatea consiliului de administrație, pentru a se asigura, în numele statului/unității administrativ-teritoriale acționar, că sunt respectate principiile de eficiență economică și profitabilitate în funcționarea societății comerciale; d) să asigure transparența politicii de acționariat a statului în cadrul societăților față de care exercită competențele de autoritate publică tutelară; e) alte atribuții prevăzute de lege;

Astfel, societățile comerciale la care statul este singur acționar sau acționar majoritar, organizarea și funcționarea acestor întreprinderi publice, sunt reglementate de OUG 109/20011 și unde aceasta nu dispune, de dispozițiile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, așa cum se menționează în art. 25 din OUG 109/20011.

Întreprinderea publică - societate comercială poate fi administrată în sistem unitar sau dualist, în speță, societatea ……….. este administrată în sistem dualist, adică de un consiliu de supraveghere și un directorat.

Potrivit art. 58 alin. 1, autoritatea publică tutelară trebuie să elaboreze în fiecare an un raport privitor la activitatea regiilor autonome și societăților comerciale aflate sub tutela sa, este publicat pe pagina de internet a autorității publice tutelare, acest raport va cuprinde informații privind: politica de acționariat a autorității publice tutelare; modificări strategice în funcționarea întreprinderilor publice, evoluția performanței economice a întreprinderilor publice aflate sub coordonarea autorității publice tutelare, alte elemente stabilite prin decizie sau ordin ale autorității publice tutelare.

Potrivit art. 61 alin. 9, din OUG 109/2011, autoritatea publică tutelară, prin reprezentanții săi în adunarea generală, poate propune candidați pentru poziția de membru al consiliului de administrație.

Tribunalul nu poate reține susținerea reclamantei în sensul că, statul roman a intervenit în activitatea de administrare și conducere a ....................și a impus cu ignorarea totală a drepturilor acționarului minoritar și a interesului social, anumite direcții strategice societății.

Nu se poate reține o încălcare a prevederilor OUG 109/2011 și nici a Legii 31/1990, cu modificările ulterioare, în ceea ce privește convocarea și desfășurarea AGEA din 25.02.2014, ……………, în calitate de acționar majoritar, a solicitat convocarea AGEA, printr-o adresă înaintată directoratului …………., convocarea s-a realizat conform dispozițiilor legale, ordinea de zi a fost publicată, în adunare s-a votat conform numărului de acțiuni de ținute de acționari, evident că acționarul majoritar și-a impus voința, votând într-un anume fel, respectiv pentru aprobarea participării ………….. la majorarea capitalului social al Societății ....................S.A. prin subscrierea unui nr. de 89.000 acțiuni nou emise de Societatea ....................S.A.

Faptul că acționarul majoritar a votat în acest fel nu poate fi interpretat ca o ingerință a autorității tutelare în afacerile societății, hotărârea a fost luată de acționari și nu de autoritatea tutelară, reclamanta de fapt nu s-a prezentat în adunare și nu și-a exercitat dreptul de vot, dreptul de a adresa întrebări și de a cere lămuriri de la membrii organelor de conducere și supraveghere.

În art. 1172 din Legea 31/1990, se arată că, Fiecare acționar poate adresa consiliului de administrație, respectiv directoratului, întrebări în scris referitoare la activitatea societății, înaintea datei de desfășurare a adunării generale, urmând a i se răspunde în cadrul adunării. În cazul în care societatea deține o pagină de internet proprie, în lipsa unei dispoziții contrare în actul constitutiv, răspunsul se consideră dat dacă informația solicitată este publicată pe pagina de internet a societății, la secțiunea «Întrebări frecvente».

Potrivit art. 142 din Legea 31/1990, Consiliul de administrație este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare și utile pentru realizarea obiectului de activitate al societății, cu excepția celor rezervate de lege pentru adunarea generală a acționarilor, el are ca o competență de bază, care nu poate fi delegată directorilor, stabilirea direcțiilor principale de activitate și de dezvoltare ale societății.

Din considerentele expuse, Tribunalul reține că nu sunt motive de nulitate absolută a Hotărârii AGEA nr.2/25.02.2014 și nici motive care să conducă la anularea acesteia, nu există motive de formă și nici de fond, cu privire la convocarea, informarea, asigurarea dreptului de vot, desfășurarea AGEA de la ……………, din acea dată, au fost respectate dispozițiile prevăzute de Legea 31/1990 și cele ale OUG 109/2011, reclamanta nu a fost prejudiciată în drepturile sale de acționar.

Au fost respectate dispozițiile legale în sensul că nu a existat o ingerință a autorității tutelare în desfășurarea și coordonarea activității …………., ca o întreprindere publică - societate comercială la care statul este acționar majoritar, nu a existat o cauză ilicită a hotărârii.

De asemenea, prin adoptarea hotărârii de a participa la capitalul …………………, de a subscrie pentru un număr de acțiuni, cu suma de 2.000.000 euro, nu s-a concretizat un ajutor de stat ilegal, așa cum acesta este reglementat în actele normative comunitare, această măsură nu constituie un ajutor de stat ilegal pentru că nu îndeplinește condițiile stabilite de normele comunitare, nu presupune avantajarea unui producător sau a unui produs în detrimentul altora, nu este o măsură selectivă, ea vizează realizarea unui obiectiv de interes național, public.

Pentru că nu reprezintă un ajutor ilegal de stat, nu exista nici obligația de a notifica Comisia Europeană, nu există producători dezavantajați și astfel, prejudiciați în drepturile lor, măsura nu afectează concurența pe piața internă și nici piața unică a energiei.

Partea care contestă măsura, susținând că este vorba de un ajutor de stat ilegal, este unul din acționarii societății care urmează să asigure fondurile bănești pentru implementarea ei, aceasta nu este parte vătămată în sensul normelor comunitare în domeniul ajutorului de stat, nu este un terț care a fost afectat de măsură, nu a suferit nici un prejudiciu.

În speță, nefiind un ajutor de stat ilegal, instanța națională nu poate dispune oprirea proiectului și acoperirea unui eventual prejudiciu al unui terț care să fi solicitat acest lucru.

De asemenea, nu s-a impus solicitarea de la Comisia Europeană a unor lămuriri sau informații în cauză, fiind vorba despre un obiectiv strategic al programului național de dezvoltare energetică pentru perioada 2013-2020.

Tribunalul, adică instanța națională s-a limitat în a analiza dacă măsura îndeplinește condițiile ajutorului de stat ilegal, în repetate rânduri atât comisia europeană cât și CJUE, au stabilit că instanțele naționale au competența de a interpreta noțiunea de ajutor de stat, care nu se limitează la subvenții ci are în vedere și alte modalități în care acesta se poate concretiza, cum ar fi facilitățile fiscale sau investițiile realizate din fonduri publice în condițiile în care un investitor privat ar fi refuzat să participe.

Este adevărat că instanțele naționale pot cere un aviz Comisiei, în temeiul Comunicării Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de către instanțele naționale, dar în situația în care există îndoieli.

Instanțele naționale intervin în cazurile în care o autoritate a unui stat a acordat ajutor încălcând obligația de a nu pune în aplicare măsurile preconizate, respectiv în situațiile în care fie nu s-a notificat ajutorul , fie a fost acordat fără aprobarea comisiei, ele intervin și pentru a stopa acordarea lui sau atunci când a fost acordat, pentru obligarea la restituirea acestuia și la acoperirea prejudiciilor suferite de terți prin acordarea lui.

În speța de față, instanța a avut rolul de a stabili dacă măsura invocată a îndeplinit condițiile ajutorului de stat ilegal, concluzia fiind aceea că ea nu este un ajutor de stat ilegal, pentru că vizează interesul public, interesul național și nu un interes privat, al unui anume producător sau legat de un anume produs, instanța aplicând în mod direct disp. art. 107 și 108 din TFUE, Regulamentul ……… de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul CE, …………… de modificare al Regulamentului (CE) nr. 659/1999 de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul CE,.

Relevante în materie sunt și COMUNICARE A COMISIEI - Orientări privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020, Bruxelles, 28.6.2013 C(2013) 3769 final, OUG nr. 77 din 3.12.2014, publicată în M.Of. nr.954/29.12.2014, în preambulul cărei se arată că se impune luarea unor măsuri urgente în vederea creării unui cadru legislativ la nivel național care să răspundă solicitărilor Comisiei Europene atât în domeniul ajutorului de stat, cât și în domeniul fondurilor europene, este necesară adoptarea prezentei ordonanțe de urgență care să reglementeze modul în care fondurile publice (naționale și europene), destinate mediului de afaceri, sunt folosite.

În art. 1 din OUG 77/2014, se menționează că Prezenta ordonanță de urgență are ca scop reglementarea procedurilor naționale în materia ajutorului de stat, în vederea aplicării prevederilor art. 106 - 109 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, denumit în continuare TFUE, și a legislației secundare adoptate în baza acestora. iar în art.2 la pct. f, ajutorul de stat ilegal este definit ca ajutorul acordat fără respectarea procedurilor naționale și ale Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat;

În OUG 77 din 3 decembrie 2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, se arată că Prin reforma europeană în domeniul ajutorului de stat se intenționează ca marea majoritate a facilităților de natura ajutorului de stat să fie verificată, cu preponderență, la nivel național, Comisia Europeană urmând să realizeze doar un control ex-post al modului în care sunt respectate condițiile impuse de normele Uniunii Europene în domeniu.

Astfel, se prevede în art.3 alin.1, obligația autorității naționale de a notifica Comisia Europeană cu privire la orice intenție de instituire a unui ajutor de stat nou iar în alin.2 al acestui articol se menționează că Ajutorul de stat nou, supus obligației de notificare, poate fi adoptat și acordat numai după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

Consiliul Concurenței este autoritatea națională de contact în raporturile dintre Comisia Europeană și autoritățile și instituțiile publice și beneficiarii de ajutor de stat, implicați în procedurile din domeniul ajutorului de stat.

Orice proiect de măsură susceptibilă de a reprezenta un ajutor de stat sau ajutor de minimis, trebuie însoțit de un memorandum aprobat de guvern, iar dacă este vorba de un proiect inițiat de autoritățile publice locale, trebuie însoțit de dovada informării instituției prefectului și a consiliului județean.

OUG nr. 77/2014 reglementează consultările prealabile, procedura de avizare, de notificare și informare, procedura în cazul ajutoarelor de minimis, procedura națională de reprezentare în fața Comisiei Europene, aici trebuie să precizăm că România este reprezentată de Consiliul Concurenței, este menționată procedura de monitorizare a ajutoarelor de stat și de minimis, acest act normativ reglementează și procedurile de rambursare, suspendare, recuperare provizorie a ajutorului de stat ilegal și a ajutorului de stat utilizat abuziv, dispusă de Comisia Europeană sau de furnizori.

Rolul instanței naționale în domeniul ajutorului de stat este analizat pe larg în Comunicarea Comisiei din 2009, Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de către instanțele naționale, (2009/C 85/01), este de precizat că instanțele naționale aplică direct regulamentele emise de instituțiile comunitare, prevederile din TFUE, relative la ajutorul de stat, aplică deciziile CJUE în domeniu.

Astfel, în cauza C-672/13, OTP Bank Nyrt c. Magyar Allam, Magyar Allamkicstar, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Camera a VI a, a pronunțat hotărârea din 19 martie 2015, publicată pe site-ul Uniunii Europene EUR-Lex, cauza având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul art. 267 TFUE de Fovarosi Torvenyszek - Ungaria (Curtea de Apel Budapesta), prin decizia din 30 iunie, primită de Curte la 17 decembrie 2013.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea art. 107 și 108 din TFUE, ea a fost formulată în litigiul dintre OTP Bank Nyrt, instituție de credit maghiară și Magyar Allam (statul maghiar), Magyar Allamkicstar (Trezoreria Statului Maghiar).

Se menționează la pct. 31 al hotărârii că instanțele naționale pot fi învestite cu soluționarea unor litigii cu privire la interpretarea și la aplicarea noțiunii de ajutor, prevăzută la articolul 107 alineatul (1) TFUE, în special în scopul de a stabili dacă o măsură de stat ar fi trebuit sau nu ar fi trebuit să fie supusă procedurii de control prealabil prevăzute la articolul 108 alineatul (3) TFUE și, dacă este cazul, de a verifica dacă statul membru în cauză a respectat această obligație (a se vedea în acest sens Hotărârea P, C 6/12, EU:C:2013:525, punctul 38 și jurisprudența citată).

Curtea arată că art.108 TFUE, instituie proceduri diferite, raportat la tipul de ajutoare, dacă sunt existente sau sunt noi, astfel că, Comisia și instanțele au responsabilități și puteri diferite, în cazul în care instanțele menționate ajung la constatarea că măsura în cauză ar fi trebuit să fie efectiv notificată în prealabil Comisiei, ele trebuie să o declare ilegală. În schimb, aceste instanțe nu sunt competente pentru a se pronunța asupra compatibilității unui ajutor de stat cu piața internă, acest control fiind de competența exclusivă a Comisiei (a se vedea în acest sens Hotărârea P, EU:C:2013:525, punctul 38 și jurisprudența citată).

Cu privire la condiția referitoare la finanțarea măsurii de către stat sau prin intermediul resurselor de stat, la pct. 40 al hotărârii se arată că , așa cum în mod constant a stabilit Curtea, noțiunea de ajutor este mai generală decât cea de subvenție, ea include și intervenții care, sub diferite forme, reduc sarcinile care grevează în mod normal bugetul unei întreprinderi și care, din acest motiv, fără să fie subvenții în sensul strict al termenului, au aceeași natură și efecte identice (a se vedea printre altele Hotărârea Cassa di Risparmio di Firenze și alții, C 222/04, EU:C:2006:8, punctul 131 și jurisprudența citată).

În baza acestui raționament s-a stabilit că garanția de stat constituie un ajutor de stat sau prin intermediul resurselor de stat și în ce privește caracterul selectiv al măsurii, ea poate fi considerată ca fiind de natură selectivă, la pct. 49 prevăzându-se că, potrivit jurisprudenței Curții, un ajutor poate fi selectiv în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE chiar și atunci când privește un întreg sector economic (a se vedea printre altele în acest sens Hotărârea Belgia/Comisia, C 75/97, EU:C:1999:311, punctul 33, precum și Hotărârea Paint Graphos și alții, EU:C:2011:550, punctul 53).

În speța dedusă judecății, Curtea, în ce privește condițiile ce vizează incidența măsurii asupra schimburilor comerciale dintre statele membre și la denaturarea concurenței ce poate rezulta din această măsură, stabilește că, În vederea calificării unei măsuri naționale ca ajutor de stat, nu este necesar să se stabilească un efect real al ajutorului în cauză asupra schimburilor comerciale dintre statele membre și o denaturare efectivă a concurenței, ci doar să se examineze dacă ajutorul respectiv este susceptibil să afecteze aceste schimburi și să denatureze concurența (Hotărârea Italia/Comisia, C 372/97, EU:C:2004:234, punctul 44, și Hotărârea Unicredito Italiano, C 148/04, EU:C:2005:774, punctul 54).

Curtea a stabilit astfel că garanția de stat întărește poziția instituțiilor de credit naționale și astfel îngreunează posibilitatea instituțiilor de credit din statele membre să pătrundă pe această piață, deci, garanția acordată instituției financiare în 2001, este susceptibilă de a afecta concurența, de unde rezultă că ea este un ajutor de stat.

Următorul pas ce trebuie făcut de instanța națională este de a stabili dacă este vorba despre un ajutor existent sau este un ajutor nou, la pct. 61 se arată că, Din articolul 1 litera (b) punctul (i) din Regulamentul nr. 659/1999 reiese că constituie un ajutor existent, fără a aduce atingere anexei IV punctul 3 din Actul de aderare, orice ajutor care a existat înainte de intrarea în vigoare a Tratatului FUE în aceste state membre, respectiv schemele de ajutor și ajutoarele individuale puse în aplicare anterior și care se aplică și ulterior intrării în vigoare a tratatului.

Curtea a stabilit în speță că, deși acordată garanția din 1994, ea nu a fost notificată Comisiei Europene și astfel este un ajutor nou ori, potrivit articolului 108 alineatul (3) TFUE, ajutoarele noi trebuie să fie notificate în prealabil Comisiei și nu pot fi puse în aplicare înainte ca procedura să conducă la o decizie finală.

Din considerentele expuse rezultă că Ungaria nu a notificat ajutorul nou, astfel că este vorba despre un ajutor ilegal, așa cum a arătat Curtea și în Hotărârea Distribution Casino France și alții, C 266/04-C 270/04, C 276/04 și C 321/04-C 325/04, EU:C:2005:657 La pct. 69 din hotărâre se menționează că, Curtea a statuat în mod repetat că revine instanțelor naționale sarcina să aibă în vedere, conform dreptului lor național, consecințele care rezultă din încălcarea articolului 108 alineatul (3) TFUE, referitor atât la validitatea actelor de punere în aplicare a măsurilor de ajutor, cât și la recuperarea ajutoarelor financiare acordate fără a ține seama de această dispoziție (a se vedea în acest sens Hotărârea van Calster și alții, C 261/01 și C 262/01, EU:C:2003:571, punctul 64, Hotărârea Xunta de Galicia, C 71/04, EU:C:2005:493, punctul 49, precum și Hotărârea CELF și ministre de la Culture et de la Communication, C 199/06, EU:C:2008:79, punctul 41).

În ce privește compatibilitatea garanției cu piața internă, se arată în hotărâre că numai Comisia are competența de a stabili acest lucru, instanțele naționale nu fac decât să apere, până la decizia finală a Comisiei, drepturile justițiabililor în raport cu o încălcare eventuală de către autoritățile de stat a acestei interdicții (a se vedea în acest sens Hotărârea CELF și ministre de la Culture et de la Communication, EU:C:2008:79, punctul 38 și jurisprudența citată.

O altă concluzie a Curții este aceea că, beneficiarii unei garanții de stat precum cea în discuție în litigiul principal, acordată cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) TFUE și care este prin urmare, ilegală, nu dispun de căi de atac în conformitate cu dreptul Uniunii.

Această hotărâre a CJUE se impune ca obligatorie pentru instanțele naționale, ea transpune dispozițiile comunitare în domeniul ajutorului de stat, rolul instanțelor naționale în acest domeniu. Acestea, pentru a aprecia asupra caracterului de ajutor de stat ilegal al unei măsuri luată de o autoritate într-un stat membru UE, fac aplicarea art.106-109 din TFUE, a regulamentelor referitoare la ajutorul de stat și la ajutorul de minimis, a celorlalte acte normative comunitare, a actelor normative interne în măsura în care acestea transpun normele comunitare, directivele, precum și a hotărârilor CJUE.

Pentru toate aceste considerente, Tribunalul va respinge acțiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamantul ………., cu sediul social în ….., reprezentată convențional prin ……. în contradictoriu cu pârâtul ………, cu sediul social în ……., pentru constatarea nulității absolute/anularea Hotărârii AGEA din ……….2014.

Cu apel.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2015.

PREȘEDINTE,

L.S

GREFIER,

L.S

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acţiunea în anulare - Hotărâre AGEA