Beneficiar al pensiei pentru limită de vârstă. Efectuarea cu întârziere de către Casa Judeţeană de Pensii, a plăţii pensiei pentru 3 luni de la data stabilirii. Obligarea casei de pensii la plata dobânzii legale pentru neachitarea la termen a drepturilor
| Comentarii |
|
Plata cu întârziere, în contul bancar, a drepturilor de pensie, reprezintă o întârziere culpabilă a executării obligaţiei ce îi revine pârâtei, ceea ce i-a adus prejudicii reclamantei, îndreptăţită prin urmare la repararea lor.
Secţia I-a civilă, Decizia nr. 4579 din 5 noiembrie 2012
Prin sentința civilă nr. 7450 din 28.06.2012, pronunțată de Tribunalul Cluj a fost admisă acțiunea formulată si precizata de către reclamanta D.G.V. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj. A fost obligată pârâta sa achite reclamantei dobânda legala aferente fiecărei luni pentru perioada 21.01. 2011-30.04.2011 calculate de la data scadentei si pana la 17.07.2011.
A fost obligată parata sa achite reclamantei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta este beneficiara unei pensii pentru limita de vârstă în cuantum de 808 lei lunar, drepturile acesteia fiind stabilite prin decizia nr. 272792/31.03.2011 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, începând cu data de 21.01.2011.
Odată cu depunerea cererii de pensionare, reclamanta a depus la dosarul de pensionare și cererea prin care a solicitat ca sumele de bani reprezentând pensia lunară să îi fie achitate în contul deschis pe numele său la banca B., astfel cum rezultă din înscrisul depus la dosarul cauzei chiar de pârâtă.
Deși dreptul reclamantei la acordarea pensiei pentru limită de vârstă a fost stabilit începând cu datat de 21.01.2011, până la data de 12.07.2011 pârâta a achitat reclamantei pensia începând cu luna mai 2011, fără a achita acesteia sumele cuvenite pentru perioada 21.01.2011 - 30.04.2011.
Ulterior, la data de 18.07.2011, pârâta a virat reclamantei în contul deschis de aceasta în scopul arătat la banca B. suma de 2567 lei reprezentând pensia aferentă perioadei 21.01.2011-30.04.2011, astfel cum rezultă din extrasele de cont depuse de reclamantă și din recunoașterea expresă a pârâtei realizată în cuprinsul înscrisului prin care și-a exprimat poziția procesuală.
Instanța a constatat că reclamanta și-a precizat cererea, arătând că întrucât pârâta a înțeles să achite suma de 2567 lei reprezentând pensia aferentă perioadei 21.01.2011-30.04.2011 după data introducerii acțiunii, primul petit a rămas fără obiect, solicitând obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumei de 2.567 lei, calculată de la data scadenței și până la data de 17.07.2011 inclusiv.
Potrivit art. 108 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „în sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar”, art. 109 alin. (1) din același act normativ stabilind că plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, prin mandat poștal, în cont curent sau în cont de card.
Conform dispozițiilor art. 998 C.civ., lege în vigoare la momentul formulării acțiunii, cel ce cauzează altuia un prejudiciu este ținut să îl repare.
Tribunalul a reținut că prin fapta pârâtei constând în achitarea către reclamantă cu întârziere a sumei de 2567 lei reprezentând drepturi rezultate din pensie, reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu reprezentat de lipsa de folosință a sumei de bani menționată. De asemenea, pârâta se află în culpă cu privire la prejudiciul cauzat reclamantei, și nu s-a făcut dovada existenței unei cauze străine de voința pârâtei care să fi pus pe aceasta în imposibilitatea de a face plata sumelor cuvenite reclamantei cu titlu de pensie pentru perioada 21.01.2011 - 30.04.2011. De altfel, pârâta nu a făcut nicio referire la motivul pentru care a achitat sumele de bani restante abia după data introducerii acțiunii.
Astfel, pârâta a avut cunoștință despre opțiunea reclamantei ca cu privire la modalitatea de plată a pensiei, acest aspect rezultând atât din cererea reclamantei depusă la dosarul cauzei chiar de către pârâtă, precum și din faptul achitării pensiei în luna mai în cont bancar.
în consecință, în temeiul dispozițiilor O.G. nr. 9/2000, lege în vigoare la momentul când au luat naștere și s-au derulat raporturile juridice dintre părți, tribunalul reține că pârâta datorează reclamantei dobânda legală aferentă sumei de 2567 lei reprezentând pensia pentru perioada 21.01.2011 - 30.04.2011, ce urmează a fi calculată de la data scadenței și până la data de 17.07.2011 inclusiv. Astfel că a admis acțiunea formulată și precizată.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 C.proc.civ., instanța a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat justificat cu chitanța nr. 46/30.06.2011. Tribunalul a reținut culpa procesuală a pârâtei, care a efectuat plata sumelor reprezentând debit principal după notificarea sa de către reclamantă și după introducerea prezentei acțiuni.
împotriva acestei hotărâri, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii cererii.
în motivarea recursului, pârâta a invocat că potrivit listingului din programul de plăți, a cuponului pe luna aprilie 2011 și din copia machetei SIR pe luna aprilie 2011, pretinsele restanțe au fost plătite la timp. în acest sens se arată că reclamanta nu a fost găsită la domiciliu de factorul poștal, astfel încât pensia a fost returnată, fiind ulterior virată în contul bancar al reclamantei.
Pârâta mai susține că dacă i-ar fi virat pensia în contul bancar, reclamanta ar fi primit efectiv pensia în luna mai 2011.
Reclamanta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului, apreciind că pârâta se prevalează de propria culpă prin apărarea privind plata pensiei prin factorul poștal, fără a respecta opțiunea reclamantei de a i se vira pensia prin contul bancar.
Examinând, hotărârea în raport de motivele invocate, C.A. va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Pârâta avea obligația legală de a respecta opțiunea reclamantei de a primi pensia prin virament bancar, conform art. 109 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, având în vedere cererea expresă a acesteia.
Cu toate acestea, pârâta i-a achitat drepturile de pensie aferente perioadei 21.02.2011 - 30.04.2011 doar la data de 18.07.2011 prin virament bancar, fără a prezenta un argument rezonabil pentru această întârziere.
Apărarea pârâtei conform căreia reclamanta nu a fost găsită de factorul poștal pentru plata efectivă și directă a pensiei constituie o ilustrare a inadmisibilității invocării propriei culpe, deoarece nu în favoarea acestei modalități a optat reclamanta pentru plata pensiei. De asemenea, susținerea că virarea sumei în contul bancar ar fi avut loc cu o întârziere mai mare este inacceptabilă în raport de obligația pârâtei de a-și organiza activitatea într-o manieră eficientă și suficient de promptă pentru a se încadra în termenele legale, fără să aducă prejudiciu persoanelor care au formulat cereri de pensionare prin soluționarea cu întârziere a acestor cereri sau prin întârzierea punerii în plată a deciziilor de pensionare, în concret prin nesocotirea opțiunii reclamantei pentru virarea pensiei în contul bancar.
Or, plata cu întârziere a drepturilor de pensiei reprezintă o întârziere culpabilă a executării obligației ce îi revine pârâtei, ceea ce a adus prejudicii reclamantei, îndreptățită prin urmare la repararea lor.
Pentru considerentele expuse anterior Curtea de Apel, în temeiul art. 312 alin. (1) C.proc.civ., va respinge ca nefondat recursul pârâtei, care în temeiul art. 274 C.proc.civ., fiind căzută în pretenții, va fi obligată la plata către reclamantă a sumei de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).
| ← Stabilirea domiciliului a doi fraţi la unul dintre părinţi.... | Legea nr. 10/2001. Absenţa notificării reglementate de Legea... → |
|---|
