Condiţii de plată a primei de vacanţă personalului din învăţământul preuniversitar pentru perioada 2009-2010
| Comentarii |
|
Art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997
Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învăţământ pe anii 2007-2010
Art.1 alin.6 din Legea nr.63/2011
Art.6 alin.6 din Noul Cod Civil
Potrivit art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, a fost prevăzut în favoarea personalului didactic din învăţământul de stat dreptul la premii, reglementate de lege şi Contractul Colectiv de Muncă.
În Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învăţământ pe anii 2007-2010 s-a prevăzut dreptul personalului didactic la plata unei prime de vacanţă, acordată odată cu indemnizaţia de concediu.
Legea nr.330/2009, care a abrogat art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, nu a mai cuprins o reglementare expresă cu privire la dreptul personalului didactic la plata de premii, în general, în care să fie inclusă şi plata primei de vacanţă, noua reglementare fiind de natură să pună în discuţie valabilitatea acestor drepturi pentru perioada 2009/2010 prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă unic la nivel ramură învăţământ, în raport de dispoziţiile art.30 alin.1 din Legea nr.130/1996 privind Contractul colectiv de muncă, aflată în vigoare la data negocierilor.
Valabilitatea unei clauze contractuale depinde nu numai de legea aflată în vigoare la data încheierii convenţiei, dar şi de normele ulterioare sub care îşi produce efectele.
Potrivit art.1 alin.6 din Legea nr.63/2011, privindîncadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, prin Contractele Colective de Muncă, şi Contractele Individuale de Muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi băneşti care excedează prevederilor legii.
Dispoziţiile legii noi sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare, derivate din cazurile la care se referă în mod expres art.6 alin.6 din Noul Cod Civil.
Faţă de principiul că, prin Contracte Colective de Muncă nu pot fi negociate drepturi care nu sunt prevăzute în lege, efectele contractului privitor la prima de vacanţă nu se mai pot produce după abrogarea art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, privind statutul personalului didactic.
(Decizia civilă nr.2231 din 14 mai 2013)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la data de22.05.2012, reclamanţii: G.E., C.N., P.S., C.G., R.G., C.S., D.D., M.A., C.A., C.R., D.E., M.S., M.L., I.D., S.M., R.D., D.M., O.G., D.E., B.S., F.E.C., N.E., P.M.R., T.G., Z.F., R.C., A.M., B.M., B.V., C.M., C.I., D.E. (P.), I.E., B.J., B.G., O.E., C.A., M.I.Z., B.R., G.C., M.M., C.V., I.C., M.M., O.I., B.D., N.C., S.E., D.R., P.D., D.I., D.L., B.L., C.M., D.S., L.G., M.R., P.A., P.E., R.I., M.L., S.D., M.L., P.L., T.B., Z.F., S.C., C.M., N.M., O.M., S.A. şi I.A.C., reprezentaţi de Sindicatul Invatamant Preuniversitar A. M.a, au chemat în judecată pe pârâţii Şcoala Nr.15 „A.P.” P., Municipiul P. - prin primar, solicitând obligarea primei pârâte să calculeze şi să acorde prima de vacanţă pentru perioada 2009-2011 şi pe viitor, actualizată cu indicele de inflaţie, şi să facă rectificările corespunzătoare în programul Revisal, iar pârâtul să asigure fondurile necesare plăţii drepturilor salariale, pârâţii urmând a fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că primele au fost prevăzute de art.50(12) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic. Legea nr.330/2009 a prevăzut la art.43 alin.2 că prevederile din actele normative referitoare la prima de vacanţă rămân în vigoare. Aceste legi sunt completate prin contractele colective de muncă la nivel de ramură învăţământ, care constituie izvor de drept.
În drept, s-au invocat dispoziţiile art.112 C.pr.civ., art.43 alin.2 din Legea nr. 330/2009, art.283 alin.1 lit.c C.muncii, art.67 din Legea nr.168/1999, art.28, 133, 148 din Legea nr.62/2011, art.5 alin.1, 14, 37 lit.g din CCMUNR Învăţământ, art.2, 3, 59 din CCMUNN, art.11, 30 din Legea nr.130/1996, art.1 alin.5, 41 alin.5 din Constituţia României.
Prin sentinţa civilă nr.394 din 14 ianuarie 2013, Tribunalul A. a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Potrivit adeverinţei depuse la dosar, reclamanţii sunt angajaţii primei pârâte, în calitate de personalul plătit din fonduri publice.
Astfel, în cursul anului 2009, salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar se realiza potrivit anexelor Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, iar salarizarea personalului nedidactic cu respectarea OUG nr. 24/2000, aprobată prin Legea nr.383/2001.
La data de 1.01.2010, a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, lege înlocuită începând cu 1.01.2011 cu Legea nr.284/2010, pentru ca din 13.05.2011 să intre în vigoare din nou o lege specială de reglementare a salarizării personalului din învăţământ, respectiv Legea nr.63/2011.
A rezultat deci că salarizarea reclamanţilor este reglementată prin lege.
Sub acest aspect, tribunalul a reţinut că potrivit art.162 alin.3 (fost 157 alin.2) C.muncii, sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative.
Prin urmare, chiar dacă reclamanţilor le sunt aplicabile prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional sau ale celui de la nivel de ramură de Învăţământ, sub aspectul salarizării acestora li se aplică doar dispoziţiile de natură legală, potrivit articolului citat, precum şi în temeiul art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996, conform căruia contracte colective de muncă se pot încheia şi pentru salariaţii instituţiilor bugetare, însă prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare şi cuantum sunt stabilite prin dispoziţii legale. La rândul său, Legea nr.62/2011, în vigoare din 14.05.2011, prevede la art.138 alin.1 că prin contractele colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal.
Împotriva sentinţei au formulat recurs, în termen legal, reclamanţii reprezentaţi de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean „M.”, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie în sensul că în mod greşit instanţa de fond a considerat că actele normative constituind temei al pretenţiilor sunt contrare prevederilor art.162 alin.3 din Codul muncii şi art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996.
Argumentând critica, reclamanţii arată că primele, în totalitate au fost prevăzute de art.50(12) din legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, potrivit căruia această categorie de personal poate beneficia de premii şi alte drepturi băneşti, prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă.
Deşi a abrogat acest act normativ, Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a prevăzut la art.43(2) menţinerea în vigoare a prevederilor din actele normative referitoare la detaşare, delegare şi mutare, acordarea concediilor şi a primei de vacanţă.
Actele normative ulterioare, Legea nr.284/2010 şi Legea nr.63/2011 nu fac trimitere la prima de vacanţă, acestea se completează cu contractele colective de muncă unice la nivel de ramură învăţământ.
Inopozabilitatea acestor convenţii nu poate fi invocată de Guvernul României aşa cum a statuat Î.C.C.J., prin decizia nr.3201, pronunţată în dosarul nr.10678/2/2006. Chiar dacă s-ar primi ipoteza calităţii de terţ în raport cu convenţia încheiată, orice terţ are obligaţia respectării convenţiilor încheiate între alte persoane cu respectarea legii.
În concluziile scrise depuse la dosar în data de 14.05.2003, reclamanţii reprezentaţi de sindicat, au arătat că în Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Ramură Învăţământ pe anii 2000-2001, s-a convenit la art.30 lit.d) ca personalul din învăţământ să beneficieze de o primă de concediu de odihnă în valoarea unui salariu de bază al ultimei luni lucrate care se acordă numai în condiţiile existenţei fondurilor, M.E.N. făcând demersurile necesare în acest sens.
Negocierea de la acelaşi nivel pe anii 2003-2004 a prevăzut la art.37 lit.g) o primă de vacanţă în condiţiile legii, ce se acordă o dată cu indemnizaţia de concediu. În Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Ramură Învăţământ pe anii 2007-2010 s-a stabilit la art.59(3) că prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca pe lângă indemnizaţia de concedii să se plătească şi o primă de concediu. Acestea se plătesc înainte de plecarea în concediu.
Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Ramură Învăţământ pe anii 2007-2008 prevede la art.37 lit.g) că părţile contractante convin ca personalul din învăţământ să beneficieze de o primă de vacanţă în condiţiile legii, ce se acordă o dată cu indemnizaţia de concediu şi înainte de plecarea în concediu.
În baza acestor acte normative, arată reclamanţii, instanţele de judecată au obligat prin hotărâri unităţile de învăţământ la plata către membrii de sindicat a primei de vacanţă pentru perioada 2005-2008.
Pentru o parte din membrii de sindicat,plata acestei prime s-a dispus prin hotărâre judecătorească şi pentru anul 2009.
Susţin că legislaţia în vigoare pentru anii 2009-2010 este aceeaşi cu cea din perioada 2005-2008.
Referitor la acordarea primei de vacanţă pe anul 2010, se precizează că în data de 10 martie 2010, în cadrul Comisiei de unificare a practicii judiciare în materie civilă, Consiliul Superior al Magistraturii s-a stabilit într-o opinie majoritară că se admite plata către cadrele didactice a contravalorii primelor de vacanţă, cu motivarea că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la plata acesteia nu în baza unor legi speciale, ci în baza contractului colectiv de muncă, obligatoriu potrivit art.30 din Legea nr.130/1996.
În fine, se restrânge obiectul pretenţiilor la perioada 2009-2010, precizându-se că prin apariţia Legii Educaţiei Naţionale, din data de 09.02.2011, temeiul legal al cererii pretenţiilor de plată a primei de concediu pentru anul 2011 a fost abrogat.
Recursul nu este fondat.
Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice este aplicabilă în materia salarizării şi a celorlalte drepturi băneşti ale personalului din învăţământ din data de 01.01.2010.
În anul 2009 a fost în vigoare Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic care a prevăzut la art.50 alin.(12) că personalul didactic beneficiază de premii şi de alte drepturi băneşti prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă.
În Capitolul I, Titlul IV Drepturile şi obligaţiile personalului didactic, referitor la concediul anual sau la premii, Statutul cadrelor didactice nu prevede dreptul acestei categorii de personal la prima de concediu de odihnă.
Nici în cadrul Capitolului IV, Secţiunea a 2-a Condiţii de salarizare nu este reglementat expres dreptul la prima de concediu de odihnă. Prin urmare, prin legea menţionată se recunoaşte numai posibilitatea negocierii colective a acestei prime.
Aceeaşi posibilitate a negocierii primei de vacanţă la nivelurile inferioare este prevăzută şi de Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional pe anii 2007-2010.
În anul 2009 însă, nu s-a realizat o astfel de negociere la nivel de ramură învăţământ sau la nivel inferior acesteia, prin care să se convină dreptul personalului didactic la prima de concediu de odihnă şi să se stabilească în ce cuantum se acordă ori cel puţin criteriile necesare determinării cuantumului.
Aceasta înseamnă că deşi legea prevede posibilitatea negocierii premiilor în general, lipsa unei astfel de negocieri prin care să se individualizeze prima stabilindu-se pentru ce anume se acordă şi cuantumul acesteia echivalează cu lipsa temeiului respectivei pretenţii.
Art.50 alin.(12) din Legea nr.128/1997 a fost abrogat prin Legea nr.330/2009 ceea ce înseamnă înlăturarea posibilităţii negocierii.
Pentru perioada următoare, Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 reglementând concediul anual cu plată, nu a recunoscut la art.267 dreptul cadrelor didactice la prima de concediu.
Iar negocierea colectivă a acestui drept bănesc este în continuare interzisă prin prevederile art.1 alin.(6) din Legea nr.63/2011 privind acordarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, care stabilesc că prin contracte colective de muncă sau acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi băneşti sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi.
Aceasta demonstrează netemeinicia pretenţiilor şi pentru anul în discuţie, asupra căruia instanţa procedează la examinarea criticii câtă vreme reclamanţii nu au declarat că restrâng obiectul acesteia după durata pretenţiilor.
La întâlnirea Comisiei de unificare a practicii judiciare în materie civilă, dreptul familiei şi conflicte de muncă şi asigurări sociale din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ce a avut loc în data de 10.03.2010, la pct.29 discuţiile au vizat primele de vacanţă solicitate de cadrele didactice pentru perioada 2001-2006, nu pentru cea începând cu anul 2009.
Pe de altă parte, membrii comisiei au considerat ca fiind corectă opinia minoritară în care s-a arătat, în sinteze, că din reglementările cuprinse în contractele colective de muncă la nivel naţional pe anii 2001, 2002-2003 şi 2005-2006 rezultă că numai în anul 2003 este prevăzută prima de vacanţă ca adaos la salariu, însă nu ca drept, ci ca vocaţie.
Concluzia nu vizează însă obiectul prezentei judecăţi.
Întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în care se încadrează critica formulată, în baza art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul formulat de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar A. „M.” în numele şi pentru membrii săi de sindicat.
<
| ← Contestaţie în anulare - semnificaţia noţiunii de greşeală... | Dreptul creditorului de a solicita concomitent cu actualizarea... → |
|---|
