Contestaţie la executare . Jurisprudență Contestaţie la executare

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul DOLJ Decizie nr. 1739 din data de 15.09.2017

Cod ECLI:RO:TBDLJ:2017:............

Dosar nr. 31578/215/2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1739/2017

Ședința publică de la 15 Septembrie 2017

Completul compus din:

PREȘEDINTE ...........

Judecător ............

Grefier .................

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta-contestatoare ............ împotriva sentinței civile nr. ............ pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul cu nr. .......... în contradictoriu cu intimata ............., având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:

- apelul este declarat și motivat în termen

- au fost comunicate motivele de apel

- s-a depus întâmpinare

- a fost comunicată întâmpinarea

- nu s-a depus răspuns la întâmpinare

- prin serviciul registratură la ......... apelanta-contestatoare a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de .......... lei.

- se solicită judecarea cauzei în lipsă.

Având în vedere că la apelul nominal nu au răspuns părțile, în temeiul art.121 pct.5 din ROI dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La a doua strigare nu au răspuns părțile.

Instanța, având în vedere că se solicită judecarea cauzei în lipsă, reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr........, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr.........., a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea .........., în contradictoriu cu intimata ...........

Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat că titlul executoriu este reprezentat de procesul-verbal de contravenție seria ........., în prezenta cauză fiind începută executarea silită pentru recuperarea tarifului de despăgubire, în sumă de 28 euro.

Insanța a reținut că susținerile contestatoarei în sensul că titlului executoriu nu-i sunt aplicabile prevederile art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001 sunt neîntemeiate. Astfel, conform acestor dispoziții legale, executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii.

Nefiind pusă în executare o sancțiune contravențională ci o despăgubire, nu se poate reține prescripția executării acesteia ca urmare a necomunicării procesului-verbal.

Contestatoarea a invocat și faptul că, prin necomunicarea procesului-verbal, nu i s-a dat posibilitatea de a-l contesta.

Înscrisul care se execută silit reprezintă un proces-verbal de contravenție, creanța constând în contravaloarea tarifului de despăgubire, astfel că cerințele privind punerea în executare a acestuia sunt prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. În acest sens, potrivit art. 37 din respectivul act normativ, pentru ca procesul-verbal de contravenție să constituie titlu executoriu trebuie ca acesta să nu fi fost atacat în termenul prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001. Termenul la care face trimitere textul citat este cel de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenție, în care contravenientul poate formula plângere contravențională. Prin urmare, procesul-verbal de contravenție constituie titlu executoriu dacă nu a fost atacat cu plângere contravențională în termen de 15 zile de la comunicare

Tocmai pentru a da posibilitatea celui sancționat contravențional să conteste procesul verbal, art. 27 din OG nr. 2/2001 stabilește modalitatea de comunicare a procesului verbal: prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.

Se observă astfel că legiuitorul a reglementat distinct două modalități de comunicare, fără a stabili nici explicit, nici implicit că modalitatea de comunicare prin afișare este subsidiară și/sau cumulativă cu modalitatea de comunicare cu aviz de primire.

Așadar, la data emiterii procesului-verbal și a afișării acestuia, modalitățile de comunicare erau alternative, respectiv prin poștă cu confirmare de primire sau prin afișare la domiciliul contravenientului, în speță, actul sancționator a fost comunicat în mod legal prin afișare la domiciliu, în conformitate cu dispozițiile legale menționate, deci, procedura de comunicare s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv.

Ulterior, însă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10/2013 privind recursul în interesul legii, s-a statuat că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.

În legătură cu efectele Deciziei nr.10/2013, trebuie reținut că deciziile pronunțate în interesul legii nu au caracter de acte normative, însă acestea au rolul de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești. Potrivit art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă, de la data publicării, instanțele naționale sunt obligate să interpreteze respectiva problemă de drept doar în sensul care a fost stabilit prin recursul în interesul legii. În speță, s-a constatat că intimata a depus dovada comunicării procesului verbal de contravenție prin afișare, la adresa din Craiova, str. Spania, nr. 4, bl. P6, sc. 1, ap. 7, jud. Dolj, adresă la care era la acea dată în evidența organelor de poliție domiciliul petentei.

Potrivit prevederilor art. 712 alin. 1 NCPC, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

Dispozițiile art. 713 alin. 2 stabilesc că, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.

Prin urmare, celelalte motive invocate de contestatoare, respectiv lipsa semnăturii olografe a agentului constatator de pe procesul-verbal, pot forma obiectul plângerii contravenționale și nu a contestației la executare.

Potrivit disp. art. 632 alin. (1) N. C. proc. civ., executarea silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar potrivit alin. (2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

Conform art. 638 alin. (1) Cod proc. civ., sunt, de asemenea, titluri executorii și pot fi puse în executare silită, printre altele: înscrisurile autentice, titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaște puterea executorie.

Procesul-verbal fiind comunicat în mod legal la data comunicării lui și nefiind atacat în termen legal, a devenit titlu executoriu, care poate fi pus în executare.

În aceste condiții, intimata are dreptul legal de a solicita executarea silită a titlului executoriu proces-verbal de contravenție, pentru recuperarea debitului constând în contravaloarea tarifului de despăgubire, întrucât autovehiculul aparținând contestatoarei a fost depistat utilizând rețeaua de drumuri naționale fără a deține rovinieta valabilă.

Pentru aceste considerente instanța a respins contestația la executare, ca neîntemeiată și a menținut actele de executare întocmite în dos. nr.......... al BEJ ............, ca legale și temeinice.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea ............, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Arată că la data de .............., mi s-a comunicat de către executorul judecătoresc înștiințarea privind măsură popririi împreună cu încheierea de stabilire cheltuieli din .......... în dosarul de executare nr............. al BEJ ........ prin care mi se comunica ca as datora creditoarei- intimate suma totala de 28 EUR reprezentând tarif de despăgubire și 567,88 lei cheltuieli de executare silita conform titlului executoriu procesul verbal de constatare a contravenției seria ......... al .............

Adresa de înștiințare privind măsură popririi a fost comunicata la data de ............ si primita de către mama apelantei care locuiește in .......... care i-a comunicat că a primit aceste înscrisuri.

Deoarece nu știa de existenta vreunui dosar de executare întrucât era plecata din tara o perioada îndelungata de timp și efectiv locuiesc fără forme legale în ..........., s-a deplasat la ......... la BEJ ............. care i-a comunicat că, de fapt, are mai multe dosare de executare printre care și cel pentru care a primit înștiințarea privind măsură popririi.

Apelanta menționează că a formulat cerere pentru a mi se elibera copii din dosarul de executare pentru a putea intra și în posesia procesului verbal de contravenție.

Astfel, BEJ i-a comunicat o copie a dosarului de executare împreună cu procesul verbal ce constituie titlu executoriu, proces verbal care stabilește ca, la data de ......... vehiculul categoria A cu număr de înmatriculare .......... al cărei proprietar era ar fi circulat pe DN 7 Km 188+900m ........... fără a deține rovinieta valabila.

Apelanta susține că procesul verbal respectiv nu mi-a fost niciodată comunicat anterior, in termenul legal de la data constatării contravenției de către intimata și nu a avut posibilitatea de a formula plângere împotriva sa conform OG 2/2001.

Pentru aceste motive si in conformitate cu dispozițiile Codului de Procedura Civila, referitoare la contestația la executare, in condițiile in care titlul executoriu este un alt înscris decât o hotărâre judecătoreasca, acesta poate fi contestat in cursul contestației la executare, urmând ca instanța sa stabilească daca procesul verbal comunicat noua in condițiile menționate mai sus constituie sau nu un veritabil titlu executoriu.

Consideră că procesul verbal de contravenție este încheiat la peste 3 luni de la data săvârșirii pretinsei contravenții și că este lovit de nulitate absoluta vedere Decizia ICCJ nr. 6 din 16 februarie 2015, pronunțata in aplicării unitare a dispozițiilor legale cu privire la nulitatea proceselor verbale contravenție ce nu poarta semnătură olografă si originală a agentului constatator în condițiile in care procesul verbal este întocmit pe hârtie in forma electronică.

Apelanta menționează că in OG nr. 15/2002 nu exista prevederi referitoare la modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, aplicabile sunt dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001. Iar acestea stabilesc că, dacă este încheiat în lipsa contravenientului, actul se trimite prin poștă, cu aviz de primire sau se comunică prin afișare la domiciliul persoanei amendate.

Apelanta arată că a solicitat instanței de judecata sa observe ca este în situația reținută prin decizia ICCJ și ca procesul verbal contestat ce poarta semnătura electronica si nu olografa a agentului constatator comunicat acesteia este lovit de nulitate absoluta și solicită instanței să-l anuleze.

De asemenea, a solicitat instanței să constate ca in cauza sunt aplicabile dispozițiile art.26 alin.3 din OG2/2001 în sensul ca, deși a fost prezentă la momentul săvârșirii faptei contravenționale, nu i s-a prezentat vreun proces-verbal de contravenție deoarece aceasta fapta contravențională a fost constatată cu întrebuințarea camerelor video amplasate de intimata astfel că procesul-verbal a fost comunicat in afara termenelor legale si în condițiile în care apelanta nu și-a putut exercita dreptul de a refuza sau nu sa îl semneze.

Apelanta apreciază că în mod greșit instanța de fond a respins contestația, cu motivarea că i-ar fi fost comunicat procesul verbal de contravenție prin afișare la adresa de domiciliu care era la acea data in evidența organelor de poliție și nu a ținut cont de cele arătate prin contestația formulată.

Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței, în sensul admiterii contestației la executare.

Intimata ............ a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate.

Invocă excepția inadmisibilitatii si la executare, astfel potrivit art. 39, alin. (4) ai OG 2/2001 "Împotriva actelor de se poate face contestație la executare, in condițiile legii"; dar nu se poate cere anularea i verbal, deoarece acest lucru este reglementat de art. 31. alin. (1) al aceleiași legi a procesului-verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii se poate face n termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia";.

Totodată, titlul executoriu este emis de ..............., iar constatarea contravenției a fost efectuata cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - .............. iar ............... s-a încheiat pe baza datelor furnizate de .............., conform prevederilor art.9 alin.2 si 3 al OG 15/2002, cu modificările si completările re. Mai mult decât atât, apărările de fond invocate de către contestatoare ......... nu sunt admisibile daca pentru contestarea însuși a titlului, legea prevede o alta cale de atac, respectiv plângerea contravențională.

Astfel, fata de dispozițiile art. 14 alin 1 din OG 2. 2001 " Executarea sancțiunii contravenționale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contravenției nu a comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii", arată că procesul verbal a fost legal comunicat in termenul prevăzut de lege sub modalitatea impusa de lege la data emiterii procesului verbal, întrucât modalitățile de are erau alternative, respectiv prin poștă sau prin afișare la domiciliul contravenientului. Procesul verbal de constatare contravenției in cauza, a fost comunicat contravenientului in mod legal, prin afișare la domiciliu, in conformitate cu prevederile OG 2/2001 Art.27 - "Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravientului.

Potrivit prevederile art. 712 alin. 2 C.proc.civ , în cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca, se pot invoca în contestația la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legătură cu acel titlu executoriu o cale specifica pentru desființarea lui.

Pentru a se putea invoca pe calea contestației la executare apărări de fond titlului executoriu este necesara întrunirea cumulativa a doua condiții: in primul rând, titlul executoriu să nu fie o hotărâre judecătoreasca, iar in al doilea rând, legea să nu prevadă o alta pentru invocarea apărărilor de fond.

Dacă prima condiție este îndeplinita in cauza, referitor la cea de a doua condiție, se potrivit art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii se poate face plângere in termen de 15 zile de la data u comunicării acestuia, neputând fi invocate apărări de fond pe calea contestației la executare.

Pe calea contestației la executare se poate invoca nelegalitatea unor acte de sa nu prin invocarea unor apărări de fond împotriva titlului executoriu, ci prin invocarea unor eventuale încălcări ale normelor care reglementează executarea silita, astfel că prima instanță în mod corect nu s-a pronunțat in soluționarea contestației la executare asupra aspectelor ce țin de soluționarea plângerii contravenționale.

În ceea ce privește mențiunile contestatorului referitoare la semnătură agentului constatator m ca acesta interpretează in mod eronat legislația, atâta timp cat procesul verbal de constatare a contraventiei a fost generat si semnat electronic conform prevederilor legii 455/2001 si a HG "20011, astfel, potrivit art. 4 din Legea 455/2011 privind semnătură electronică, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar iar it art. 5 al aceleași legi. Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-au asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Nici o dispoziție legala nu interzice ca semnătura electronica sa poată fi aplicata pe înscrisuri autentice. Totodată, semnătură electronica a proceselor verbale de contravenție de către constatator valorează asumarea celor consemnate in acesta.

În plus, OG 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplica pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografa sau electronic, lăsând astfel posibilitatea aplicării si semnăturii electronice.

La data de ..........., intimata ........... a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Arată că la fond au invocat excepția inadmisibilității contestației la executare întrucât nu au fost invocate motive de nelegalitate ale actelor de executare, ci ale procesului verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu și pentru a cărui contestare este prevăzută o altă cale.

Examinând sentința apelată, conform art. 477, 478 N.C.proc.civ, prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce succed:

Prima critică vizează nulitatea procesului verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu.

Primul motiv de contestație vizează nelegalitatea titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contraventie seria ............... dată fiind lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Într-adevăr, potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 6 din 16 februarie 2015 pronunțată în recurs în interesul legii, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Procesul verbal de contravenție ce constituie titlul executoriu în baza căruia s-a pornit executarea silită contestată în prezenta cauză este nul pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Potrivit art. 713 alin. 2 Cod procedură civilă, pe calea contestației la executare nu pot fi invocate motive de fapt sau de drept privind fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, dacă pentru desființarea sa există o cale specifică.

În cauză, pentru desființarea proceselor-verbale de contravenție există calea specifică a plângerii contravenționale prevăzute de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001. Prin urmare, nu pot fi primite în cadrul contestației la executare susțineri privind anularea proceselor-verbale de contravenție nici pentru netemeinicie, nici pentru nelegalitate (cum ar fi lipsa semnăturii olografe a agentului constatator), reținerile instanței de fond în acest sens fiind corecte.

Un al doilea motiv de contestație îl constituie necomunicarea procesului verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu.

Critica ce vizează modul de soluționare a acestui motiv de contestație este fondată.

Astfel, în conformitate cu art.37 din OG nr.2/2001, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției necontestat în termenul legal constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. Tocmai pentru a da posibilitatea celui sancționat contravențional să conteste procesul verbal, art. 27 din OG nr. 2/2001 stabilește modalitatea de comunicare a procesului verbal: prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.

Însă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10/2013 privind recursul în interesul legii s-a statuat că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.

În speță se constată că intimata a făcut dovada comunicării procesului verbal de contravenție prin afișare la domiciliul contravenientului, fără a face dovada că acest proces verbal a fost comunicat anterior prin poștă.

Într-o atare situație se apreciază că modalitățile de comunicare ale procesului verbal nu sunt alternative, ci obligatorii, numai după comunicarea prin poștă, putându-se apela la procedura comunicării prin afișare, aspect reținut greșit de instanța de fond, care apreciat că procesul verbal a fost corect comunicat.

Nu poate fi reținută nici susținerea potrivit căreia decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este incidentă în speță, având în vedere că aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 23.07.2013, neputând fi astfel aplicată situațiilor trecute.

Față de acest aspect se reține că data publicării în Monitorul Oficial este cea de la care hotărârea dată în interesul legii devine obligatorie pentru instanță, ceea ce înseamnă că de la acest moment, în soluționarea cauzelor în care se ridică problema de drept rezolvată prin decizia în interesul legii, instanțele vor trebui să țină seama de dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție.Decizia este aplicabilă atât cauzelor pendinte, cât și celor care se introduc ulterior pe rolul instanțelor, decizia neproducând efecte asupra hotărârilor judecătorești care au fost examinate cu ocazia judecării recursului, hotărâri care în mod obligatoriu sunt definitive și asupra celor pronunțate în cauze similare sau identice.

Cum în prezenta cauză s-a pus în discuție nelegalitatea comunicării procesului verbal de contravenție, prin prisma celor mai sus expuse se constată că este incidentă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, intimata fiind în eroare atunci când a apreciat că nu se aplică în speță prin raportare la data emiterii procesului verbal de contravenție și nu la data când a fost invocat în instanță acest aspect al necomunicării.

Față de cele mai sus expuse se constată că nerespectarea ordinii modalității de comunicare a procesului verbal este similară cu necomunicarea acestuia, astfel că nu a curs termenul de formulare a plângerii contravenționale de 15 zile, prin urmare, acesta nu poate constitui titlu executoriu, in raport de dispoz. art. 37 din OG 2/2001 conform cărora numai procesul-verbal neatacat in termenul prevăzut la art. 31 și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. În aceste condiții, lipsa caracterului de titlu executoriu al procesului verbal de contravenție atrage nulitatea actelor de executare silită.

Față de aceste considerente mai sus expuse, tribunalul apreciază că aceste critici sunt fondate și în temeiul art.480 N.C.proc.civ. urmează să admită apelul, să schimbe în tot sentința atacată și în temeiul art. 720 alin.1 să admită contestația la executare și să anuleze actele contestate.

În temeiul art. 453 N.C.proc.civ., reținând existența culpei procesuale în sarcina intimatei, tribunalul o va obliga la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat, dovedit în condițiile art. 452 prin chitanța nr. ........

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul declarat de apelanta-contestatoare ........... împotriva sentinței civile nr. ............ pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul cu nr. .......... în contradictoriu cu intimata ..................

Schimbă sentința atacată în sensul că:

Admite contestația la executare.

Anulează actele de executare întocmite de BEJ ........... în dosarul nr. ............ împotriva contestatoarei debitoare.

Obligă pe intimată la plata către contestatoare a sumei de 300 lei onorariu de avocat. Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la ...........

← Contestaţie împotriva raportului şi planului de distribuire -...		Pretentii. Jurisprudență Prejudicii, daune →

Contestaţie la executare . Jurisprudență Contestaţie la executare

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contestaţie la executare . Jurisprudență Contestaţie la executare