Pretentii. Jurisprudență Prejudicii, daune

Comentarii

0

Tribunalul DOLJ Decizie nr. 1697 din data de 11.09.2017

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:..........

Dosar nr. 1532/201/2015

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1697/2017

Ședința publică de la 11 Septembrie 2017

Completul compus din:

PREȘEDINTE ............

Judecător ..........

Grefier ..........

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul-reclamant ........ împotriva sentinței civile nr. ........., pronunțată de Judecătoria Calafat, în dosarul nr. ........, în contradictoriu cu intimatele-pârâte ........, având ca obiect pretenții.

La prima strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru apelantul-reclamant ......, reprezentant convențional, avocat .........., în baza împuternicirii nr..........., emisă de Baroul Dolj, pentru intimata-pârâtă ........., avocat ........., în baza delegației de substituire nr. ......, martorii ........... și ................., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței următoarele:

- cauza se află la termenul de administrare a probei testimoniale;

- intimata-pârâtă ............ a depus cerere de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.

Instanța pune în discuție cererea de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată formulată de intimata-pârâtă .........

Avocat ........., pentru apelantul-reclamant ........., arată că este de acord cu încuviințarea cererii.

Avocat ......, pentru intimata-pârâtă ........., arată că nu se opune lăsării cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.

În deliberare, având în vedere poziția procesuală a părților adverse, instanța va încuviința cererea de lăsare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată formulată de intimata-pârâtă ...........

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru apelantul-reclamant ......., reprezentant convențional, avocat .........., în baza împuternicirii nr. ........., emisă de Baroul Dolj, pentru intimata-pârâtă ......, avocat ......., în baza delegației de substituire nr. .........., pentru intimata-pârâtă ..........., avocat ........, în baza delegației de substituire din data de ........., martorii ........., lipsă fiind celelalte părți.

În temeiul dispozițiilor art. 321 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă instanța procedează la îndepărtarea din sală a martorului ......., după care, în conformitate cu dispozițiile 319 și următoarele Noul Cod de procedură civilă, procedează la audierea martorului ..........., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, după prealabila citire și semnare.

Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 319 și următoarele Noul Cod de procedură civilă, procedează la audierea martorului .........., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, după prealabila citire și semnare.

Părțile, prin reprezentanți, arată că nu au alte cereri de formulat.

Avocat ........, pentru intimata-pârâtă .......... depune la dosar factura fiscală nr. ........ privind cheltuielile de judecată în cuantum de ......... lei.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea procesului conform art. 244 Cod procedură civilă, considerându-se lămurită și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Avocat .........., pentru apelantul-reclamant .........., solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise. Solicită admiterea apelului, și reținând cauza spre rejudecare schimbarea hotărârii judecătorești atacate și obligarea în solidar a pârâtelor la plata sumei de ........ euro cu titlu de despăgubiri materiale, cât și obligarea la plata sumei de ....... euro cu titlu de daune morale suferite de apelant. Apelantul a garantat un credit luat de firma fratelui său, astfel cum rezultă și din actele depuse la dosar, în anul 2007 a început executarea silită, iar în anul 2009 apelantul și-a achitat debitul la executorul judecătoresc, conform solicitărilor băncii. Aceasta a radiat ipoteca, a dispus închiderea dosarului de executare, după care au înțeles să cesioneze creanța. Precizează că a făcut doar purga ipotecii, dar banca a înțeles să scoată bunul imobil de sub ipotecă, să nu garanteze întreaga sumă cu respectivul bun, a fost o divizare cu privire la valoarea creanței. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise în care să detalieze această situație. Precizează că a achitat suma pentru care a garantat cu apartamentul, iar banca a înțeles să renunțe la executarea silită astfel cum rezultă și din procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc ........... În anul 2012 intimatele ....... și ........... au început o nouă executare pentru aceeași sumă de bani, pentru un contract de ipotecă la care s-a renunțat. Ulterior apelantul a fost nevoit să formuleze contestație la executare, care a fost admisă. Consideră că prejudiciul material este dovedit prin diferența de preț din anul 2012, când apelantul a dorit să-și vândă apartamentul și prețul pe care a reușit să-l obțină în anul 2015. În ceea ce privește prejudiciile morale, precizează că acestea pot fi atât fizice, cât și psihice, suferite de victime ca urmare a unor încălcări a drepturilor acestora, drepturi nepatrimoniale, astfel apelantul a suferit o restrângere a posibilității de a avea o viață familiară normală pe perioada executării. În oraș apelantul a fost blamat pentru că nu și-a achitat ipoteca, că nu și-a răscumpărat apartamentul de la bancă, fapt ce i-au cauzat nenumărate prejudicii morale și suferințe. Soția apelantului a dorit chiar să divorțeze, pentru că nu-l mai credea de ce continuă banca să-l execute din moment ce acesta își executase datoria față de bancă. Există și o faptă ilicită a băncii, faptul că a încercat să-l execute pentru un contract care nu mai era valabil, pentru o creanță care fusese recuperată. Există și raport de cauzalitate și vinovăția acestora. Solicită admiterea apelului și amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise. Cu cheltuieli de judecată.

Avocat ........, pentru intimata-pârâtă ..........., solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea ca fiind legală și temeinică sentința pronunțată de Judecătoria Calafat. În mod corect a apreciat instanța de fond că nu poate fi reținută răspunderea civilă delictuală în speța de față, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Nu s-a făcut dovada unei fapte culpabile a intimatei în punerea în executare a unui titlu care rezultă dintr-un drept de creanță care a fost cumpărat de la un alt creditor. S-a mers pe principiile executării silite și intimata și-a folosit un drept consfințit de lege, acela de a pune în executare un astfel de titlu. Apelantul a avut la îndemână contestația la executare, care a fost admisă, au fost anulate formele de executare și nu vede care este culpa ilicită care i se poate imputa intimatei .......... Arată că nu s-a probat răspunderea civilă delictuală. S-a încercat probarea acesteia cu proba testimonială, din care să rezulte prejudiciul moral cauzat de această executare silită, însă martorii în mod indirect au perceput presupusele suferințe morale și traumele psihice. Prejudiciul material nu există câtă vreme din actele depuse la dosar rezultă acel preț mediu al apartamentelor scoase la vânzare, înscrisuri ce au fost luate chiar de la instituțiile abilitate în drept. Nu se poate vorbi despre o faptă ilicită, despre existența unui prejudiciu, un raport de cauzalitate între fapta intimatei ......... și prejudiciu. Contractul de garanție instituie o ipotecă indivizibilă. Solicită respingerea apelului și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de .............

Avocat ......., pentru intimata-pârâtă ..........., solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca fiind temeinică și legală hotărârea instanței de fond. Precizează că apelantul a garantat împrumutul și în calitate de fideiusor. În anul 2009 banca a dispus ridicarea ipotecii în urma înțelegerii pe care a avut-o. Precizează că la această firmă au garantat toți membrii familiei, adică părinții, frații, socrii. În anul 2009 a avut loc o înțelegere și s-a achitat parțial din credite, însă s-a început și procedura de insolvență împotriva societății și din această cauză s-a ridicat ipoteca. Nu sunt în prezența unui fapt ilicit. Când creditorul își exercită prerogativele în baza legii el încalcă legea este un non sens. Debitorul, în cadrul aceleiași proceduri are posibilitatea să se apere, ceea ce s-a și întâmplat în prezenta cauză. Nu se poate vorbi despre o faptă ilicită. În ceea ce privește vânzarea sau presupusa vânzare arată că prin acțiune s-a susținut inițial că nu s-a putut vinde apartamentul apelantului în 2012, întrucât a existat o executare silită și că acest lucru i-ar fi cauzat un prejudiciu. Arată că din 2009 și până în 2012 apelantul putea vinde apartamentul dacă dorea acest lucru, pentru că nu mai exista ipoteca, însă nu a existat niciodată intenția de a-l vinde. Au existat 2 potențiali cumpărători, dintre care unul nu a avut bani să achite prețul solicitat de apelant și anume unul din martorii audiați la acest termen de judecată și al doilea care voia să se mute în apartament fără să achite vreo sumă de bani. În ambele situații nu a existat un precontract de vânzare-cumpărare, nu a existat o eventuală înțelegere între un eventual promitent vânzător și un eventual promitent cumpărător. Dacă în anul 2012 ar fi existat intenția reală de înstrăinare nematerializarea acestei intenții nu s-a datorat procedurii de executare silită. Nu poate fi vorba de o faptă ilicită, nici de un prejudiciu și nici de legătură de cauzalitate între acestea. Prejudiciul moral nu a fost dovedit nici în faza de fond și nici în faza apelului față de mărturiile celor 2 martori audiați la acest termen de judecată. Toată mărturia s-a bazat pe "orașul știe, orașul vorbește", pe nimic concret, pe nimic direct. Solicită respingerea apelului ca nefondat.

Având cuvântul asupra cererii de amânare a pronunțării formulată de apărătorul apelantului-reclamant ........, avocat ........, pentru intimata-pârâtă ......... și avocat ..........., pentru intimata-pârâtă ..........., arată că nu se opun.

Instanța apreciază că nu este necesară amânarea pronunțării pentru a se depune concluzii scrise, întrucât motivele au fost pe larg detaliate în scris și rămâne în pronunțare asupra apelului dedus judecății.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr. .......... pronunțată de Judecătoria Calafat a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul ........., împotriva pârâților ..........

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

La ....... , prin contractul de credit nr. ........ a acordat o linie de credit către .......... reprezentată de ............ Linia de credit a fost de 3.200.000.000 lei Durata liniei de credit a fost 29.12.2004- 21.06.2005.

La 27.05.2005 s-a încheiat actul adițional nr. ......... la contractul de credit prin care părțile au convenit ca banca să acorde împrumutatului o linie de credit în sumă de 5.000.000.000 lei.

Ulterior s-au încheiat și alte acte adiționale, Contractul de credit, ca și actele adiționale ulterioare au fost încheiate atât cu împrumutatul ........... cât și cu ..........., ...........

Prin contractul de ipotecă nr. .......... reclamantul .........., în calitate de garant ipotecar s-a obligat să garanteze împrumutul în valoare de 700.000 lei plus dobânzile aferente și alte costuri și comisioane precum și alte cheltuieli legate de recuperarea sumelor datorate și cheltuieli de judecată , inclusiv cele legate de executarea silită ,, astfel cum acesta fost acordat împrumutatului ......... prin contractul de credit bancar ........... și actul adițional ........... la contract , menționând că este de acord cu executarea silită a prezentului contract de către bancă în cazul în care împrumutatul nu își îndeplinește obligațiile asumate în condițiile și la termenele stipulate în contractul de credit bancar.

Ipoteca privea imobilul apartament cu 2 camere și dependințe proprietatea reclamantului situat în .............

Prin contractul de ipotecă reclamantul se obliga să nu constituie a altă ipotecă asupra imobilului să nu înstrăineze imobilul sau să-l greveze de sarcini sau servituți.

Totodată se obliga să înștiințeze banca în legătură cu orice proiect de schimbare structurală sau alte măsuri ce ar putea reduce valoarea imobilului sau orice porțiuni a imobilului. Contractul a fost autentificat la nr. ......... la BNP din .............

La 23.10.2006 prin raportul de evaluare s-a stabilit că valoarea reală a apartamentului este de 21.200 euro ( 75.000 lei,) iar valoarea admisă în garanție este de 17.000 euro ( 60.000 lei).

Întrucât împrumutatul nu și-a achitat obligațiile asumate prin contractul de credit, împotriva reclamantului s-a pornit executarea silită conform dispoziției nr. .........., aflată la fila 25 din dosar.

Ca urmare s-a format dosarul .......... al Corpului executorilor bancari, executor ...........

A fost somat reclamantul în calitatea sa de garant ipotecar să achite suma de 776.255,17 lei către creditorul ........, aș cum rezultă din somația de la fila 28 din dosar.

La 28.01.2009 .......... a încasat suma de 60.000 lei stabilită ca preț de pornire a licitației , conform publicației de vânzare cumpărare și ca urmare .......... a solicitat oficiului da cadastru și Publicitate Imobiliară Dolj să radieze ipoteca de rangul 1 , precum și interdicțiile de înstrăinare, grevare și închiriere înscrise în cartea funciară în baza contractului de ipotecă autentificat sub nr. ............

La 05.02.2009 executorul bancar ...... a încheiat procesul verbal de închidere a dosarului de executare silită nr. ..........

Prin încheierea nr. .......... din ....... OCPI Dolj a admis cererea și a dispus radierea ipotecii și interdicțiilor înscrise la .... în favoarea lui .........

Aceste demersuri au fost făcute deși reclamantul în calitatea sa de garant ipotecar se obligase prin contractul de ipotecă să garanteze împrumutul în valoare de 700. 000 lei plus dobânzile aferente și alte costuri și comisiunea precum și orice alte cheltuieli legate de recuperarea tuturor sumelor datorate și cheltuieli de judecată, inclusiv cele legate de executarea silită.

Prin contractul de cesiune de creanță nr. .......... a cedat creanțele asupra debitoarei ......... și a garanților ipotecari către ...............

La 26.07.2012 în temeiului contractului de cesiune de creanță ........... a depus cerere de executare silită împotriva reclamantului la BEJ ........... Prin încheierea din ......... a Judecătoriei Calafat , pronunțată în dosarul nr. .......... s-a încuviințat executarea silită în dosarul nr. ...... al BEJ .........

La 25.10.2012 prin contractul de cesiune de creanță nr. .......... a cesionat creanța către ........ prin reprezentant convențional ........... care a continuat actele de executare silită în dosarul ..............

La 29 octombrie 2012 reclamantul a primit somația imobiliară însoțită de procesul verbal de situație din ........ prin care a fost somat să plătească suma totală de 1.021.910,53 lei. La 14 noiembrie 2012 OCPI Dolj a comunicat reclamantului încheierea nr. ........ prin care a fost admisă cererea înregistrată de BEJ ......... privind înscrierea somației imobiliare și s-a dispus notarea începerii executării silite asupra imobilului proprietatea reclamantului.

Împotriva acestei încheieri reclamantul a formulat cerere de reexaminare, iar OCPI Dolj, prin încheierea nr. .......... a dispus respingerea cererii de reexaminare.

La ......... reclamantul a primit publicația de vânzare a apartamentului său în care se menționa ca preț de pornire suma de 88.268 lei.

Împotriva executării silite reclamantul a formulat contestație la Judecătoria Calafat care a făcut obiectul dosarului nr. ........... , contestație purtată în contradictoriu cu ............ și ..............

Prin sentința civilă nr. .......... Judecătoria Calafat a respins contestația la executare ca tardiv introdusă Împotriva acestei sentințe formulat recurs reclamantul, iar Tribunalul Dolj prin Decizia civilă nr. ............. a admis recursul, a casat sentința Judecătoriei Calafat și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță.

S-a format dosarul ........... care a fost soluționat prin sentința civilă nr. ....... din .......... a Judecătoriei Calafat prin care s-a admis contestația la executare , s-a constatat intervenită prescripția executării silite în temeiul titlurilor executorii contract de credit ....... din .........., actul adițional ............, actul adițional ........., contractul de ipotecă autentificat sub nr. ......... și contractul de ipotecă autentificat sub nr. ...........,s -a dispus anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare silită ..........

Împotriva acestei sentințe ......... a formulat recurs , iar Tribunalul Dolj , prin decizia nr. ...... din ........ a respins recursul , decizia fiind irevocabilă.

Reclamantul a susținut că în momentul în care s-a achitat suma de 60.000 lei, iar executarea a încetat în dosarul ........., a intenționat să vândă apartamentul pentru a-și cumpăra casă întrucât la acea dată prețul de circulație al unui apartament ajunsese la suma de 25.000 euro.

Din adresa nr. ......., aflată la fila 299 din dosar instanța a reținut că în octombrie 2012, ca și în februarie 2015 prețul unui apartament cu 2 camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 46,69 m.p. a fost evaluat prin expertizele întocmite la cererea Camerei Notarilor Publici Craiova la prețul de 38.540 lei , adică 820 lei/m p. util.

Martorii audiați în cauză au susținut că reclamantul adusese o serie de îmbunătățiri imobilului , că efectuase publicații de vânzare în diferite spații publice și că i s-a oferit prețul de 1.000.000.000 lei vechi însă tranzacția nu s-a încheiat pentru că persoana care dorea să cumpere apartamentul nu a fost în posesia banilor.

Acest lucru rezultă din declarația martorului ........, aflată la fila 368 din dosar.

La 12.02.2015 , prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ......... la BIN .........., reclamantul a vândut apartamentul cu prețul de 40.000 lei, așa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare de la fila 142 din dosar.

Contractul de ipotecă fiind încheiat la ...... sub imperiul Codului civil vechi, legea care îi este aplicabilă este legea în vigoare la data încheierii sale.

Potrivit art. 1746 cod civil vechi, ipoteca este o garanție reală imobiliară , care nu comportă deposedarea celui ce o constituie , ea fiind un drept real asupra imobilelor afectate de plata unei obligații.

Privită ca un drept real, ipoteca are următoarele caractere juridice: este un drept real accesoriu și ca orice drept real ipoteca acordă titularului său un drept de urmărire a bunului în mâna oricui s-ar găsi și un drept de preferință, în privința satisfacerii creanței sale, față de ceilalți creditori. Ca drept accesoriu, ipoteca însoțește obligația pe care o are debitorul față de creditor, a cărei soartă o împărtășește integral; este o garanție imobiliară întrucât numai bunurile imobile pot fi ipotecate ( art. 1751 cod civil); ipoteca nu se poate constituii decât în cazurile și cu formele prevăzute de lege ( art. 1747 cod civil); ipoteca este supusă principiului specializării sub un dublu aspect și anume - ea trebuie să fie determinată atât asupra imobilului afectat de garanție ( art. 1774 cod civil ) cât și asupra valorii creanței garantate ( art. 1776 cod civil); ipoteca este indivizibilă ( art. 1746 alin. 2 cod civil ) în sensul că ea continuă să existe asupra întregului imobil chiar dacă a fost plătită o parte din datorie.

Dacă datoria a fost achitată în întregime, ipoteca rămâne fără obiect, iar înscrierea ei trebuie să fie ștearsă ( radiată ) din cartea funciară.

Dacă plata a fost numai parțială, inscripția urmează a fi restrânsă prin operațiunea denumită reducerea inscripției.

În speță reclamantul a garantat conform contractului de ipotecă împrumutul în valoare de 700.000 lei plus dobânzi aferente, alte costuri și comisioane.

Chiar dacă prin dosarul de executare silită nr. ......... s-a început executarea silită, fiind scos la vânzare apartamentul proprietatea reclamantului la suma de 60.000 lei, sumă care a fost achitată la 27.01.2009, ipoteca nu putea să fie radiată ci doar se putea reduce inscripția ipotecară.

Fiind un drept accesoriu, ipoteca însoțește obligația pe care o are debitorul față de creditor, a cărei soartă o împărtășește integral.

În consecință, atâta timp cât împrumutul nu a fost achitat de către debitor, ipoteca însoțește în continuare contractul de credit până la achitarea integrală sau până la stingerea acesteia.

Unul dintre modurile de stingere a ipotecii este prescripția care poate stinge ipoteca nu numai odată cu prescrierea obligației principale, dar și pe cale principală.

Întrucât sentința prin care s-a constatat intervenită prescripția executării silite a rămas definitivă la ......... , conform deciziei ........... a Tribunalului Dolj, până la această dată reclamantul nu poate susține că pârâtele în mod nelegal au pornit executarea silită împotriva sa, privându-l de dreptul de a-și exercita prerogativele dreptului de proprietate.

De la 05 noiembrie 2014 și până în februarie 2015 când reclamantul a înstrăinat apartamentul nu au fost fluctuații ale prețurilor apartamentelor în municipiul Calafat.

Față de considerentele expuse anterior, instanța a apreciat că nu există o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii a pârâtelor care să fi generat în patrimoniul reclamantului un prejudiciu material sau moral.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul ......, înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj - Secția I Civilă, sub nr. ........., a cărui soluționare a fost declinată prin decizia nr. 26568/11/2016, către Secția a II-a Civilă a Tribualului Dolj.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că apelantul-reclamant a învestit instanța cu o acțiune având ca obiect pretentii, respectiv obligarea pârâtelor la plata unor diferente de pret ca urmare a executării silite a unui imobil cu care fusese garantat un contract de credit si daune morale.

De asemenea, toate pârâtele intimate sunt profesioniști, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 2 din Noul Cod Civil "Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere", aflat in procedura de insolvență.

Tribunalul a reținut că pârâtele, societăți comerciale sunt profesionisti, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 2 din Noul Cod Civil "Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere".

La rândul său, art. 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 prevede că: "(1) Noțiunea "profesionist" prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil; (2) În toate actele normative în vigoare, expresiile "acte de comerț", respectiv "fapte de comerț" se înlocuiesc cu expresia "activități de producție, comerț sau prestări de servicii".

Așadar, potrivit noilor dispoziții legale, profesioniștii sunt o categorie mai largă, categorie care cuprinde și comerciantul, fără însă a se limita doar la aceasta categorie( spre deosebire de reglementarea anterioara, iar, în noua reglementare, litigiu cu profesioniști este orice litigiu în care una din părțile litigante se încadrează într-una din categoriile mai-sus prevăzute, fără avea vreo relevanță daca acestea desfășoară sau nu "acte de comerț", așa cum era anterior prevăzut, în fostul Cod Comercial.

Inclusiv din punct de vedere cantitativ, în NCC, normele care folosesc ca punct de legătura criteriul subiectiv sunt mult mai numeroase decât cele care folosesc drept punct de legătura criteriul obiectiv.

În concluzie, în prezent, pentru determinarea competenței materiale funcționale a Secției I Civilă sau a Secției a-II-a Civilă, ambele secții fiind civile și nu civil și comercial cum era in trecut, relevanță prezintă criteriul subiectiv, în principal calitatea persoanei, astfel că în situația în care devin aplicabile dispozițiile art. 3 alin. 2 si 3 din Noul Cod Civil, litigiul este unul cu profesioniști, fiind de competența secției specializate în această materie a instanței.

Mai mult, potrivit art. 39 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 Rep. privind organizarea judiciară: "În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înființa secții și complete specializate", iar, în același timp, conform art. 41 alin. 2 din același act normativ: "Componența secțiilor și a completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului".

Așadar, existența unor secții și complete specializate în cadrul unei instanțe de judecată are ca premise natura cauzelor și specializarea judecătorului în soluționarea litigiilor aparținând unei anumite ramuri de drept.

Cu valoare de principiu, raționamentul expus în considerentele deciziei nr. XV/5.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (prin care s-a tranșat problema competenței materiale a soluționării contestației la executare și a contestației la titlu sub imperiul Codului de procedură civilă de la 1865), în care s-a arătat că :"În considerarea principiului specializării, este firesc, ca atunci când contestația la executare propriu-zisă sau contestația la titlu vizează un titlu emis în materie comercială, acestea să se îndrepte la secția comercială - dacă aceasta există - a instanței competente. Sub acest aspect, nu poate fi primit punctul de vedere exprimat în unele hotărâri, conform căruia, atunci când este vorba despre o contestație la executare propriu-zisă, natura litigiului rămâne fără relevanță. Aceasta cu atât mai mult cu cât există posibilitatea ca, într-o atare contestație să se invoce și apărări de fond, a căror natură comercială să fie indiscutabilă", se poate aplica si in prezenta cauza care are alt obiect.

Pentru aceste considerente, instanța a admis excepția necompetenței materiale funcționale a Secției I civile și a declinat competența în favoarea Secției a II-a a Tribunalului Dolj.

După versionare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj - Secția a II-a Civilă sub nr. ..........

Prin decizia nr. ............ s-a admis excepția necompetenței materiale funcționale invocată din oficiu de instanță și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I Civile. Constatând ivit conflictul negativ de competență între Secția a II a Civilă și Secția I Civilă a Tribunalului Dolj, a dispus înaintarea dosarului Curții de Apel Craiova pentru soluționarea conflictului

Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere următoarele:

Verificarea competenței de către instanță, din oficiu, se face, potrivit art.131 alin.1 Cod procedură civilă, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe și vizează doar competența reglementată prin norme de ordine publică, respectiv competența generală, materială și teritorială exclusivă. Necompetența de ordine privată poate fi invocată, potrivit art.130 alin.3 Cod procedură civilă, doar de către pârât, prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

După dezînvestirea instanței prin pronunțarea uneia dintre hotărârile prevăzute de art.424 Cod procedură civilă, necompetența se poate invoca, în condițiile legii, doar prin intermediul căilor de atac deschise împotriva hotărârii.

În speță, s-a constatat că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Calafat, în materia juridică "Civil";, obiect principal al dosarului calificat expres fiind "contestație la executare ";.

Împotriva sentinței civile pronunțată în această cauză a fost declarat apel care a fost înaintat de către instanța de fond Tribunalului Dolj - Secția I Civilă.

Cum la prima instanță litigiul a fost înregistrat ca litigiu civil, iar pe parcursul judecății nu s-a invocat necompetența materială, în condițiile art. 130 alin.3 Cod procedură civilă și nu a intervenit o schimbare a calificării inițiale, dosarul fiind soluționat de un judecător specializat în materie civilă, competența de a soluționa calea de atac revine Secției I civile din cadrul Tribunalului Dolj.

Faptul că la prima instanță există sau nu complete specializate în soluționarea litigiilor cu profesioniști nu are nicio relevanță, relevant fiind aspectul că în programul ECRIS dosarul a fost întregistrat în materia "Civil" și nu în materia "litigii cu profesioniști".

În soluționarea conflictului negativ de competență, Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. ............. a stabilit competența de soluționare a apelului formulat de reclamantul-apelant ........... în favoarea Secției I Civilă a Tribunalului Dolj.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere faptul că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată, în materia juridică "civil";, iar pe parcursul judecății nu s-a invocat necompetența materială de către pârât, în condițiile art. 130 alin.3 Cod procedură civilă și nu a intervenit o schimbare a calificării inițiale, dosarul fiind soluționat de un judecător specializat în materie civilă.

Mai mult, prin intermediul apelului nu s-a invocat soluționarea greșită a excepției de necompetență, invocată în condițiile legii și, în consecință, Curtea, consideră că în această fază procesuală excepția necompetenței funcționale nu mai putea fi invocată din oficiu de către instanța de apel, respectiv Secția I a Tribunalului Dolj.

Constatând că instanța superioară specializată în materie este cea corespunzătoare celei care a pronunțat sentința de fond, respectiv Secția I Civilă a Tribunalului Dolj, Curtea a stabilit competența de soluționare a apelului în favoarea Secției I Civile a Tribunalului Dolj, instanță căreia i s-a trimis dosarul spre soluționare.

Urmare a soluționării conflictului negativ de competență, Secția I Civilă a înregistrat dosarul la data de .........

Prin apelul formulat împotriva sentinței civile nr. .........., pronunțată în dosarul civil nr. ......... al Judecătoriei Calafat, reclamantul .......... a solicitat reținerea cauzei spre rejudecare, schimbarea în tot a hotărârii judecatorești atacate și admiterea acțiunii astfel cum a fost modificată, în sensul obligării în solidar a pârâtelor la plata sumei de 16.000 euro (70.400 lei) cu titlu de despăgubiri morale, 25.000 euro (110.000 lei) cu titlu de daune morale și cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și onorariul avocațial.

În esență, apelantul a arătat că hotărârea judecătorească este netemeinică și nelegală, motivarea hotărârii nu este susținută de probele din dosar, administrarea probelor a fost limitată, probele nefiind coroborate, fiind apreciate eronat și interpretate greșit; de asemenea, motivele sunt contradictorii, situația de fapt stabilită nu concordă cu realitatea, hotărârea fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

În continuare, apelantul a arătat că situația de fapt și de drept este diferită față de cea reținută de prima instanță.

Astfel, apelantul a arătat că pentru creditul în sumă de 320.000 lei acordat ........, prin contractul de credit nr. .........., a acceptat constituirea unei garanții ipotecare de rangul I asupra imobilului apartament cu 2 camere și dependințe, situat în ........., proprietatea sa, cât și încheierea unui contract de fidejusiune. În anul 2006, prin actul adițional nr. ........, la contractul de credit nr. ..........., s-au efectuat modificări, însă ulterior nu s-a mai încheiat contract de ipotecă asupra apartamentului proprietatea sa, ci doar a acceptat prin contractul autentificat sub nr. ......... constituirea unei garanții ipotecare imobiliare de rang I asupra aceluiași apartament, fără încheierea unui contract de fidejusiune.

În scopul constituirii acestei garanții ipotecare imobiliare de Rang I, creditoarea ........ prin raportul de evaluare întocmit la data de 2006 a stabilit că valoarea reală a apartamentului este de 21200 euro (75.000 lei) lei), iar valoarea admisă în garanție, este de 17000 euro (60000 lei), având în vedere o eventuală vânzare forțată, ceea ce a însemnat că apelantul a garantat cu imobilul proprietatea sa, în limita sumei de 17000 euro împrumutul în sumă de 693 000 lei acordat ............., creditoarea acceptând această garanție.

În condițiile în care împrumutatul ......... a fost în imposibilitatea restituirii creditului acordat prin actul adițional nr. ........., prin cererea de executare silită nr. ........ ..........., în temeiul titlului executoriu constând în contractul de credit nr. .......... - linie de credit și a actelor adiționale: ........, nr. .......... a solicitat declanșarea procedurii de executare silită a apelantului pentru debitul total de 776.255,17 lei din care 693.000 lei credit restant, 61.484,38 lei dobânzi restante, 17.931,38 lei creanțe atașate și 3.839,57 lei comisioane, debitul fiind calculat la data cererii de executare, urmând a fi adăugate dobânzile calculate de bancă până la achitarea întregului debit, precum și sumele care urmau a fi cheltuite de bancă în procedura de executare silită, motivată de faptul că ......... cu sediul în ..........., împrumutatul nu și-a respectat obligațiile rezultate din contractul de credit nr. ........ și actele adiționale aferente la acesta, și-a încetat plățile și a fost dizolvată prin hotărârea judecătorească pronunțată la data de .... în dosarul nr. .......... al Tribunalului Dolj.

Prin cererea menționată, în temeiul art. 373, art. 488 și urm. C.pr.civ. s-a solicitat executarea silită imobiliară asupra apartamentului cu două camere și dependințe, întabulat în .........., proprietatea apelantului, imobil evaluat la valoarea de 17000 euro (60.000 lei).

În baza Dispoziției nr. ........ a Șefului Corpului Executorilor Bancari al Băncii Comerciale Romane SA, s-a dispus autorizarea efectuării procedurii de executare silită imobiliară împotriva apelantului asupra imobilului apartament proprietatea sa, situat în .........., pentru recuperarea creanței în sumă de 776.255,17 lei, plus dobânzile ce urmau a fi calculate până la recuperarea integrală a debitului, inclusiv cheltuielile de executare, sumă ce urma a fi actualizată de către executorul bancar .............

În temeiul acestei dispoziții s-a constituit dosarul execuțional nr. ............. al executorului bancar, privind declanșarea procedurilor de executare silită imobiliară în vederea recuperării, prin intermediul corpului executorilor bancari, a creanței în sumă de 776.255,17 lei, plus dobânzile ce urmau a fi calculate în continuare până la recuperarea integrală a debitului și cheltuielile de executare către creditorul urmăritor cu privire la bunul imobil-apartament cu două camere, situat in .........., proprietatea apelantului.

În temeiul raportului de evaluare întocmit la data de ........., conform căruia valoarea apartamentului apelantului era de 21.161 euro, iar valoarea admisă în garanție pentru condiții de vânzare forțată era de 17.000 euro (60000 lei), s-a emis publicația de vânzare nr. .........., prețul de pornire a licitației fiind stabilit la suma de 60000 lei (17000 euro).

Întrucât nu a achitat debitul, la data de ...... s-a emis a doua publicație de vânzare, prețul de pornire a licitației fiind aceeași sumă de 60.000 lei, determinată prin raportul de evaluare.

La data de 27.01.2009 a fost achitată la .........., suma de 60.000 lei, reprezentând contravaloarea apartamentului proprietatea apelantului, determinată prin raportul de evaluare, fiind astfel valabil liberat de obligația asumată în raport de creditul acordat ............

Având în vedere încasarea sumei de 60.000 lei, sumă corespunzătoare limitei garanției imobiliare constituite și respectiv stingerea obligației apelantului, prin adresa nr. ........., emisă către OCPI Dolj, creditoarea .......... a solicitat radierea ipotecii de Rang I precum și a interdicțiilor de înstrăinare, grevare și închiriere, înscrise în Cartea Funciară, în baza contractului de ipotecă autentificat sub nr. ........ asupra apartamentului cu două camere și dependințe, situat în ........., stingându-se ipoteca și fidejusiunea (art. 1049, art 1050, art. 1654, art. 1656, art. 1660, art. 1668, art. 1683, art. 1800 alin. 1 pct. 2 vechiul C.civ.).

Apelantul a menționat de asemenea, că O.C.P.I Dolj, prin încheierea nr. ....... din data de ........, a admis cererea înregistrată sub nr. ............ cu privire la imobilul situat în ......... proprietatea sa și a dispus radierea ipotecii și interdicțiilor înscrise la .......... în favoarea lui ............ Ulterior, dosarul de executare silită nr. ........., conținând titlul executoriu cu mențiunea radiat și procesul verbal de închidere a dosarului de executare a fost remis creditoarei care a procedat la arhivarea dosarului de executare silită privind pe apelant, astfel cum a rezultat din inventarul, dosarelor închise și predate în anul 2009 la arhiva .........., de către executorul bancar .........

Procesul-verbal de terminare a executării nu a fost contestat. Efectul juridic al acestui act de executare este acela că nu se mai poate reveni asupra acestei executări, că debitorul nu mai poate fi executat.

În continuare, apelantul a arătat că ulterior terminării executării silite B........, prin contractul de cesiune nr. ......... a cedat creanțele asupra debitoarei ............. și a terților garanți ipotecari către ............, cesiune despre care nu a avut cunoștință.

Deși se terminase executarea silită și nu s-a mai încheiat o altă garanție ipotecară asupra apartamentului, la data de ........... a depus cerere de executare silită la ........... în baza căreia s-a constituit dosarul de executare silită nr. ..............

În baza contractului de cesiune de creanță nr. ............, cesiune despre care, de asemenea nu a avut cunoștință, .......... a cesionat către .......... toate drepturile sale prezente și viitoare și obligațiile împotriva debitoarei .......... și a garanților ipotecari, rezultate din contractul de credit și contractele de garanție, inclusiv drepturile aferente(I) rambursării principalului (II) rambursării dobânzilor, comisioanelor, costurilor de executare și altor costuri și cheltuieli, cum i-au fost cesionate prin contractul nr. ....... de către creditoarea ......... Ulterior cesiunii de creanță către ......., BEJ ........ a continuat efectuarea actelor de executare silită în dosarul nr. .........., astfel că, în data de ........ am primit somația imobiliară nr. ........., împreună cu procesul verbal de situație din 30 august 2012, procesul verbal privind cheltuielile de executare, etc., emise de BEJ ........., împrejurări în care a luat cunoștință de începerea unei noi executări silite pentru a doua oară, asupra aceluiași imobil, singura locuință proprietatea sa, în limitele aceleiași garanții, la același credit și pentru un drept prescris, motive pentru care actele emise în aceste condiții erau sancționate cu nulitatea, cât și de faptul că a fost pus în imposibilitatea continuării demersurilor pentru vânzarea apartamentului.

Conform somației imobiliare și actelor anexe la aceasta a fost somat să plătească suma de 1.002.005,53 RON (10 020 055 300 lei), dobânzile ce urmau a se calcula până la recuperarea integrală a debitului, suma de 19905 RO (199050000 lei) onorariul executorului judecătoresc, în total suma 1.021.910.53 RON(10219105300 lei).

Totodată, în data de ........., OCPI Dolj i-a comunicat încheierea nr. .............. prin care a fost admisă cererea înregistrată dje BEJ ............., privind înscrierea somației imobiliare nr. ............ și s-a dispus notarea începerii urmăririi silite asupra imobilului, singura locuință proprietatea sa pentru creanța de 1021910,53 RON, în favoarea ........... ceea ce a marcat momentul privării nelegale de proprietate.

În continuare, apelantul a arătat că, deși a atras atenția executorului asupra radierii ipotecii și închiderii executării, executarea a continuat prin înscrierea publicației de vânzare în registrul electronic de publicitate a vânzărilor bunurilor pentru o valoare de pornire la suma de 88.268 lei și comunicarea acesteia.

În atare condiții a formulat contestație la executare silită, înregistrată sub nr. .......... pe rolul Judecătoriei Calafat, motivând în esență că a fost supus executării silite pentru a doua oară, asupra aceluiași imobil, singura locuință proprietatea sa, în limitele aceleiași garanții, la același credit și pentru un drept prescris.

În rejudecare, prin decizia civilă nr. ........, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ........ a rămas irevocabilă sentința civilă nr. .......... prin care s-a admis contestația la executare, s-a constatat intervenită prescripția executării silite și s-a dispus anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. ....... al B.E.J. ..........

Urmare rămânerii definitive a sentinței civile nr. ........., pronunțată în dosarul civil nr. ........ al Judecătoriei Calafat, BEJ .........., prin adresa nr. ........... a solicitat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Dolj, să radieze comandamentul nr. .............. (dosar de executare nr. ........) asupra imobilului-apartament, situat în ...........

Prin încheierea nr. ........., OCPI, a admis cererea formulată de BEJ .......... și a dispus radierea somației imobiliare, acordând un termen de 15 zile pentru reexaminare.

În continuare, apelantul a arătat că în ceea ce privește daunele materiale, după 2 ani și jumătate de privare nelegală de dreptul de proprietate, prețul vânzărilor imobiliare au scăzut, a vândut apartamentul de 9.000 euro (40.000 lei), deci cu 16.000 euro (70.400 lei) mai puțin decât în prima jumătate a lunii octombrie 2012, când îi fusese oferit prețul de 25.000 euro (/110.000 lei), fiind astfel prejudiciat cu suma de 16. 000 euro (70.400 lei).

Referitor la daunele morale, apelantul a arătat că ofertele de cumpărare a apartamentului au fost blocate de începerea actelor de executare, întreaga familie simțindu-se într-o situație de nesiguranță ca urmare a pericolului de a rămâne fără locuința pe care o aevau. Timp de peste 2 ani și jumătate s-au emis publicații de vânzare afișare la ușa de acces în bloc, la ușa Judecătoriei Calafat, cât și la panoul din fața .........., ceea ce le-a știrbit imaginea, onoarea, demnitatea, reputația bună.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiiile art. 466 - 1482 C.civil.

În dovedirea apelului s-a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.

Apelul a fost timbrat cu taxă de timbru în cuantum de ............, achitată cu chitanța nr. .........

Intimata-pârâtă Suport ......... a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În esență, intimata a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile de antrenare a răspunderii civile delictuale întemeiate pe dispozițiile art. 1349 și 1357 C.civil.

Ipoteca instituie un drept de urmărire și de preferință în favoarea creditorului ipotecar, ce își poate îndestula creanța garantată, prin valorificarea garanției, în limita valorii bunului grevat de aceasta.

Împrejurarea că valoarea bunului adus în garanție este inferioară valorii creanței nu prezintă relevanță decât în contextul valorificării bunului. Cu alte cuvinte, dacă bunul este valorificat, iar valoarea obținută stinge parțial creanța garantată, creditorul ipotecar nu mai are dreptul să urmărească alte bunuri din patrimoniul debitorului ipotecar (în lipsa unei obligații personale precum fideiusiunea) și pentru diferența de creanță neacoperită.

Faptul că s-a constatat prescripția dreptului de a cere executarea silită nu are semnificația unei fapte ilicite culpabile, de vreme ce prescripția afectează doar dreptul la acțiune, în patrimoniul debitorului rămânând însă o obligație imperfectă. Este de principiu că exercitarea unui drept nu poate constitui o faptă ilicită, intimata neurmărind nimic altceva decât valorificarea creanței sale.

În acest context se impunea a fi menționat și că eventuala omisiune de a încunoștința debitorul despre cesiunile de creanță nu ar fi putut constitui nicidecum o faptă cauzatoare de prejudicii, nici măcar în ipoteza în care apelantul ar fi efectuat plăți către cedenți. Aceasta deoarece potrivit art. 1395 Cod Civil, plățile efectuate către cedent anterior notificării cesiunii sunt liberatoare pentru acesta. Prin urmare, nici măcar în această ipoteză apelantul nu ar fi suferit vreun prejudiciu de vreme ce legea însăși îl protejează în fața unor plăți duble. A fortiori nu poate alega acesta vreun prejudiciu în situația în care nu a efectuat nicio plată nici către cedenți și nici către cesionari.

În continuare, intimata a arătat că în condițiile în care nicio instanță nu a dispus invalidarea contractului de ipotecă, acesta consfințea în mod valabil o garanție ipotecară, astfel nu a săvârșit un abuz de drept prin urmărirea bunului ipotecat în scopul valorificării parțiale a creanței.

Nu există nici prejudiciul alegat de apelant, întrucât, deși reclamantul susține că ar fi dorit să vândă imobilul după demararea procedurilor de executare silită în cadrul dosarului de executare nr. ...... al BEJ ..........., nu a fost prezentată niciun fel de ofertă în acest sens, dovadă că ar fi putut și și-ar fi dorit să vândă imobilul supus procedurii de executare silită și nici dovada valorii de piață a imobilului în perioada respectivă. Prețul final al unei tranzacții nu este egal cu prețul oferit, ci rezultatul unei negocieri, care depinde în mod considerabil de puterea de negociere a părților.

În ceea ce privește prejudiciul moral pretins de reclamant, intimata a reținut că simplul fapt al inițierii procedurii de executare silit, fără ca acestea să fi fost concretizate în pierderea proprietății asupra imobilului nu au avut potențialul de a crea un prejudiciu moral, după cum nu au putut crea nici un prejudiciu material de 16.000 de euro.

Admiterea contestației la executare formulată de reclamant, împreună cu acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de litigiul în care au fost parte, sunt reparații suficiente pentru reclamantul care, astfel, nu a fost nevoit să valorifice imobilul la o valoare forțată, ci dimpotrivă l-a vândut de bunăvoie contra prețului agreat de acesta.

Daunele morale presupun o atingere adusă personalității omului: existența sa, integritatea sa și sănătatea, sensibilitatea fizică sau psihică, sentimentele sale, cinstea, onoarea, prestigiul profesional, elementele nepatrimoniale ce intră în conținutul dreptului de autor sau inventator etc.

Pentru acordarea daunelor morale intimatul a considert că se impunea ca reclamantul să facă dovada prejudiciului, legăturii de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta presupus ilicită, condiții ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1349 și 1357 Cod Civil.

Executarea silită a fost pornită în temeiul unui titlu executoriu valabil, care nu a fost invalidat de către instanța de executare. Anularea actelor de executare de către instanța de executare nu șterge calitatea de garant ipotecar a reclamantului din prezenta cauză, care a înțeles să gireze rambursarea de către împrumutat a unui credit bancar ce nu a mai fost onorat, împrejurare care a condus la demararea executării silite împotriva acestora, în calitate de garanți ipotecari.

Sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie să reprezinte o îmbogățire fără justă cauză, ci ele trebuie să aibă caracter compensatoriu pentru o suferință certă, rezultată din producerea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

În continuare, s- a făcut trimitere la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv decizia 6330/2011, decizia nr. 98/2012 și decizia nr. 2037/2005, potrivit cărora daunele morale morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorității, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta autorității.

Termenul de daune morale sau prejudiciu moral sugerează o lezare adusă drepturilor nepatrimoniale, neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusă acelor valori sau atribute ale individului care îi definesc personalitatea; dintre aceste valori au fost reținute, printre altele, integritatea corporală, sentimentele de afecțiune, cinstea, demnitatea, onoarea, prestigiul profesional, precum și alte valori similare. Niciunul din aceste atribute nu i-au fost lezate reclamantului din prezenta cauză.

Intimata a arătat de asemenea, că în demersul stabilire a întinderii dezdăunării pentru acoperirea prejudiciului moral nu se poate pretinde realizarea unei parități între întinderea dezdăunării și întinderea suferinței psihice, ci mai degrabă atenuarea suferinței cauzate fără însă a transforma instituția daunelor morale la amenzi excesive pentru una din părți și sursă de venit pentru cealaltă.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 471 alin. 5 N.C.P.C.

Prin răspunsul la întâmpinare, apelantul-reclamant a reluat situația de fapt prezentată în motivarea apelului, considerând că daunele morale solicitate sunt justificate, iar demersul judiciar promovat nu este manifestarea unui abuz de drept.

Intimata ............. a formulat note scrise, prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

Intimata a prezentat situația de fapt, arătând că pe parcursul derulării procedurii de executare silită a preluat creanța prin cesiune de ........... și că în sarcina sa nu poate fi reținută nicio faptă ilicită: la data încheierii contractului de cesiune i s-a asigurat valabilitatea titlului creditorului cedent cu privire la creanța transmisă, precum și faptul că nu a intervenit niciun caz care să facă imposibilă executarea contractului de credit și a contractelor de garanție în baza cărora s-a născut creanța împotriva reclamantului.

Referitor la prejudiciu ca element esențial al răspunderii civile delictuale, intimata că din probele administrate în cauză nu a rezultat faptul că reclamantul a avut intenția de a înstrăina apartamentul său la prețul de 25.000 Euro în vara anului 2012.

La dosarul cauzei nu a fost depus nici un act din care să rezulte oferta formulată de apelant în acest sens la nivelul anului 2012, precum și nici un act din care să rezulte că această ofertă a fost acceptată de un potențial cumpărător.

A mai arătat că în absența unui antecontract de vânzare-cumpărare, chiar și sub semnătură privată, care să prevadă obiectul unei vânzări viitoare, precum și prețul acesteia, în mod corect susținerile apelantului au fost respinse, ca nedovedite, conform art. 249 C.pr.c.

Nici unul dintre martorii audiați în cauză nu cunoaște că vreun potențial cumpărător să se fi prezentat în cursul anului 2012 să vizioneze apartamentul în vederea cumpărării acestuia, după cum nici unul dintre martorii audiați nu a asistat direct la discuțiile pe care apelantul le-a susținut că le-a avut cu un potențial cumpărător, care oricum ar fi irelevante, față de faptul că presupusul cumpărător nu a fost de acord cu prețul solicitat de apelant (cca. 100.000 RON). Mai mult, ambii martori au declarat că apelantul a avut intenția de a înstrăina apartamentul pentru a se sustrage urmăririi silite, întrucât în toamna anului 2012 ........... a demarat procedura de executare silită împotriva acestuia, iar nu datorită faptului că și-ar fi dorit să își cumpere o altă locuință. (Declarațiile martorilor au fost în sensul că reclamantul dorea să scape de problemele cu banca";.)

Intimata a arătat, de asemenea, că nu există un raport de cauzalitate între presupusa faptă ilicită și presupusul prejudiciu suferit de către apelant.

A solicitat respingerea cererii de acordare de despăgubiri morale, întrucât apelantul nu a menționat care sunt valorile care i-au fost lezate, care au fost consecințele acestor leziuni, precum și modul în care i-a fost afectată sau nu situația familială. Apelantul nu a indicat modalitatea prin care a determinat cuantumul sumei solicitate cu titlul de daune interese și care au fost criteriile avute în vedere pentru stabilirea acestora.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 205 și următoarele N.C.P.C., art. 1349 și următoarele C.civil.

S-a solicitat proba cu înscrisuri.

Deliberând asupra apelului, Tribunalul reține următoarele:

În esență, prima instanță a respins acțiunea formulată de reclamant, apreciind că nu există o faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu din partea pârâtelor de vreme ce executarea silită începută împotriva sa a fost legală până în momentul constatării cu titlu irevocabil prin dec. ............... a Tribunalului Dolj a intervenirii prescripției.

S-a reținut că atâta timp cât împrumutul nu a fost achitat de către debitor, ipoteca a însoțit în continuare contractul de credit până la achitarea integrală.

Considerentele primei instanțe nu pot fi primite, acestea constituind o interpretare greșită a contractului accesoriu de ipotecă și a dispozițiilor legale incidente cauzei.

Răspunderea garantului ipotecar al unui credit bancar comercial, așa cum este cazul în speță, se limitează la valoarea bunului imobil ipotecat înscrisă în contractul de ipotecă, deoarece, prin contractul menționat, garantul nu și-a asumat o obligație solidară, iar prezumția de solidaritate instituită prin art. 42 alin (2) C. com., aplicabil la momentul încheierii contractului, operează doar în cazul fidejusorului, care este un garant personal al debitorului comercial.

În speță, așa cum rezultă din referatul de aprobare a declanșării executării silite asupra ........... și a garanților ipotecari de către creditoarea ..........., ipoteca de rang I asupra imobilului aparținând apelantului-reclamant ............ a fost admisă în garanție la valoarea de 60.000 lei.

Potrivit art. 523 alin.1 Vechiul cod de procedură civilă, aplicabil în cauză, în tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau altă persoană interesată poate obține desființarea măsurilor asiguratorii sau de executare, consemnând la dispoziția creditorului urmăritor întreaga valoare a creanței, cu toate accesoriile și cheltuielile de executare.

Este exact ceea ce a făcut reclamantul, care în calitate de proprietar al apartamentului supus executării și-a răscumpărat garanția, plătind exact suma de bani pentru care banca inițiase executarea silită, conform OP aflat la fila 39 din dosarul de fond.

Ca urmare a acestui fapt, banca a stopat executarea silită și a cerut OCPI Dolj radierea ipotecii și a tuturor interdicțiilor de înstrăinare, grevare și închiriere, astfel că orice altă executare silită inițiată în temeiul aceluiași contract de ipotecă, garantând același credit ar fi fost nelegală.

De altfel, chiar instanța de judecată, prin decizia nr. ........... a tranșat în mod irevocabil caracterul noii executări silite începute, menținând soluției primei instanțe privind anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. ............

Așadar, declanșarea unei noi executări silite în baza unei ipoteci radiate, deci inexistentă este de natură să fie calificată drept un fapt ilicit în sensul art. 998-999 Cod Civil, respectiv art. 1349 NCC, în speță, culpa aparținând atât creditorului inițial - ............ care nu a prezentat cesionarilor situația juridică reală a garanțiilor ce însoțeau contractul de credit cesionat la data de ........... dar și a urmăritorilor ulteriori care nu au ținut cont de avertizarea proprietarului, ba mai mult, au stăruit în executarea silită inclusiv pe perioada cât aceasta era deja contestată la instanța de judecată.

Tribunalul consideră că în mod corect, apelantul- reclamant a înțeles să se prevaleze de o răspundere civilă delictuală a băncii și a cesionarilor succesivi, invocând reaua-credință a acestora prin demararea repetată a unei proceduri de executare silită împotriva sa, fără temei legal.

Astfel, pretențiile sale privind acordarea unor daune materiale și morale sunt justificate.

În ceea ce privește cuantumul solicitat, Tribunalul consideră că se impune admiterea acțiunii doar în parte.

Astfel, referitor la cererea apelantului- reclamant de obligare a pârâților la plata sumei de 16.000 Euro (70.400 lei) cu titlu de daune materiale, Tribunalul apreciază că reperul în stabilirea prejudiciului suferit de acesta la momentul vânzării apartamentului nu îl reprezintă presupusa ofertă de 25.000 Euro primită la jumătatea lunii octombrie 2012, întrucât nu a fost dovedită prin probele propuse și administrate atât la prima instanță cât și în apel. Apelantul-reclamant nu a depus în dovedirea acestei susțineri niciun înscris, deși într-o asemenea ipoteză, încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare sau cel puțin a unei promisiuni unilaterale de vânzare ar fi fost de natură să ateste în mod veridic prețul oferit; martorii audiați nu pot înlocui lipsa înscrisurilor, cu atât mai mult cu cât au relatat aspecte despre care au luat la cunostință de la apelant, deci în mod indirect.

În aceste condiții, un termen concret de comparație a modului de fluctuație a valorii apartamentului până la momentul vânzării sale efective nu poate fi decât raportul de evaluare întocmit tot în cursul anului 2012 de către expert în cadrul celei de-a doua proceduri de executare silită, potrivit căruia apartamentul a fost evaluat la data de 07.12.2012, la 88.268 lei, adică 19.445 euro.

Așadar, diferența dintre această valoare și prețul efectiv încasat de apelantul-reclamant cu prilejul vânzării de la data de 12.02.2015 - 40.000 lei, conform contractului autentificat sub nr. .........., reprezintă prejudiciul material efectiv încercat, respectiv suma de 48.268 lei.

În ceea ce privește cererea apelantului - reclamant de acordare a daunelor morale, în sumă de 25.000 Euro, Tribunalul reține că acestea se stabilesc prin apreciere, având în vedere consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare.

Repararea integrală a prejudiciului presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, patrimonial sau nepatrimonial în scopul repunerii în situația anterioară.

În jurisprudența sa, ÎCCJ a statuat că despăgubirile acordate trebuie să constituie o justă și integrală reparare a pagubei cauzate prin fapta ilicită a autorului, sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie să reprezinte o îmbogățire fără justă cauză, ci să aibă un caracter compensatoriu pentru o suferință certă, rezultată din producerea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.

Daunele morale reprezintă atingerea adusă existenței fizice a persoanei, a integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional dar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei, ci trebuie dovedite ca fiind suferite.

În speță, este de presupus că inițierea unei proceduri de executare silită asupra apartamentului - locuință a apelantului cu toate etapele specifice, somație, proces-verbal de situație, publicații de vânzare, afectează în mod cert liniștea și siguranța locativă a proprietarului și familiei sale.

Deși se cunoștea de către toate părțile implicate situația juridică a apartamentului supus executării, fiind încunoștințat executorul judecătoresc, fiind promovată contestație la executare, existând posibilitatea consultării la cartea funciară a sarcinilor ce ar fi grevat apartamentul, s-a reluat în anul 2012 procedura execuțională, de natură a afecta realmente viața de familie și socială a apelantului - reclamant, a produce o stare de disconfort, stres și îngrijorare.

Prejudiciul constă în atingerea adusă imaginii sale, a soției, a întregii familii prin publicitatea procedurii de executare silită, prin posibilitatea de a se afla despre aceasta în instituțiile în care își desfășurau activitatea profesională, putând da naștere unei suspiciuni de neîncredere sau instabilitate emoțională. De altfel, martorii au făcut trimitere în declarațiile lor la anumite certuri care s-au creat între reclamant și soția sa pe fondul acestei noi executări.

Cuantumul daunelor morale solicitat prin acțiune este însă exagerat în raport de importanța consecințelor negative suferite în plan fizic și psihic, astfel că Tribunalul va admite doar în parte cererea reclamantului de acordare a daunelor morale stabilind un cuantum rezonabil al acestora de 20.000 lei, sumă suficientă pentru a acoperi prejudiciul efectiv suferit, neputându-se transforma într-o modalitate de îmbogățire fără justă cauză.

Așadar, având în vedere considerentele mai sus menționate, în baza art. 480 alin.2 NCPC, Tribunalul va admite apelul declarat de apelantul-reclamant împotriva sentinței civile nr. 680/14.04.2016 pe care o va schimba în sensul admiterii în parte a acțiunii și a obligării pârâtelor în solidar la plata sumei de 48268 lei reprezentând daune materiale și la plata sumei de 20000 lei reprezentând daune morale.

Proporțional pretențiilor admise, ținând cont de prevederile art. 453 alin.2 și urm. NCPC și de taxele de timbru necesar a fi fost achitate la fond, respectiv, 2513 lei plus 3305 lei, din care reclamantul a achitat efectiv, 2605 lei, Tribunalul va obliga pârâtele în solidar la plata sumei de 2322 lei reprezentând cheltuieli de judecată - taxă timbru și va dispune potrivit art. 38 din OUG nr. 80/2013 darea în debit a reclamantului cu suma de 3215 lei reprezentând taxă de timbru neachitată la fond. Va obliga intimatele în solidar la plata sumei de 2910 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel constând în taxă de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de apelantul-reclamant ............., împotriva sentinței civile nr. ..........., pronunțată de Judecătoria Calafat, în dosarul nr. ............, în contradictoriu cu intimații-pârâți .............

Schimbă sentința civilă, în sensul că:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamant.

Obligă pârâtele în solidar la plata sumei de 48268 lei reprezentând daune materiale și la plata sumei de 20000 lei reprezentând daune morale.

Obligă pârâtele în solidar la plata sumei de 2322 lei reprezentând cheltuieli de judecată - taxă timbru, corespunzător pretentiilor admise.

Dispune darea în debit a reclamantului cu suma de 3215 lei reprezentând taxă de timbru neachitată la fond.

Obligă intimatele în solidar la plata sumei de 2910 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel - taxă timbru.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la .........

..........

Red.jud............

.........

Tehn. .............

Jud.fond-............

← Contestaţie la executare . Jurisprudență Contestaţie la executare		Ordonanţă preşedinţială - respinge cererea. Jurisprudență... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Contestaţie împotriva raportului şi planului de distribuire - admite în parte contestaţia Contestaţie la executare . Jurisprudență Contestaţie la executare