Dreptul de acordare a compensațiilor pentru lipsa de folosinţă a terenurilor forestiere situate în zone de conservare totală din cadrul Reţelei Natura 2000.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 422 din data de 14.03.2016
Dreptul de acordare a compensațiilor pentru lipsa de folosință a terenurilor forestiere situate în zone de conservare totală din cadrul Rețelei Natura 2000.
3.1. Incidența Deciziei nr. 36/2015 a ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.( perioada 2010-2013).
Începând cu data de 01 ianuarie 2010 acordarea tuturor formelor de sprijin prevăzute de legislația națională se poate face după parcurgerea procedurii de notificare a schemelor de ajutor de stat și adoptarea cadrului normativ intern pentru punerea în aplicare a acestora.
Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că normele metodologice ce urmează a fi adoptate de către legiuitorul delegat au un rol determinant în individualizarea dreptului la compensații al beneficiarului, în condițiile în care au ca obiect de reglementare atât modul de calcul, cât și criteriile de eligibilitate, procedurile de supraveghere și control, că schema de ajutor de stat avizată favorabil prin decizia Comisiei Europene a avut ca temei legal proiectul de hotărâre a Guvernului de aprobare a normelor metodologice și că aceasta nu poate produce efecte juridice decât după adoptarea acestui act normativ intern.
Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 422/14 martie 2016.În același sens, decizia nr. 514/28 martie 2016.
Prin sentința administrativă nr…/CAF/2015 a Tribunalului Alba - Secția de contencios administrativ, fiscal și insolvență au fost respinse excepțiile inadmisibilității și insuficientei timbrări, invocate de pârâtul M.M.A.P.
A fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată și precizată de reclamantul C.U.A.Z. în contradictoriu cu pârâții COMISARIATUL DE REGIM SILVIC ȘI CINEGETIC C.N. (CRSC C.N.) și M.M.A.P.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat recurs reclamantul COMPOSESORATUL URBARIAL AMPELLUM Z., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună admiterea acțiunii.
În motivarea recursului, recurentul a arătat, în esență, că doar urmare a refuzului nejustificat al CRSC C.N., emis cu exces de putere și materializat în adresa nr…/2015 a formulat prezenta acțiune, în conformitate cu prevederile art. 8, alin.1 teza a II-a din Legea nr. 554/2004.
Condiția publicării hotărârii de guvern pentru aprobarea Normelor Metodologice de acordare, utilizare și control a ajutorului de stat pentru compensații, invocată de ambii pârâți și reținută de instanța de fond în motivarea soluției de respingere a acțiunii, nu există inserată nici în Decizia Comisiei Europene nr. C(2012)5166 final/19.07.2012 și nici în vreun alt act normativ în materie.
Astfel, potrivit art. 6, alin. 2 din H.G. nr. 861/2009 plata compensațiilor pentru lipsa de folosință a terenurilor forestiere situate în zone de conservare totală de tip T1 și T2 din cadrul Rețelei Natura 2000, a fost într-adevăr suspendată/sistată legal doar până la îndeplinirea unei singure condiții, respectiv de acordare/primire a unui aviz favorabil din partea Comisiei Europene.
Condiția a fost îndeplinită, deoarece, în data de 19.07.2012, Comisia a transmis Decizia nr. C(2012)5166 final, de acordare a schemei de ajutor de stat, solicitând totodată întreprinderea tuturor demersurilor necesare pentru punerea în aplicare a deciziei așa cum este formulată.
Neredactarea și neadoptarea în termen util a normelor metodologice privind calculul și modalitatea de plată a compensațiilor solicitate cu titlu de ajutor de stat este o omisiune culpabilă a M.M.A.P., iar acesta nu își poate invoca propria culpă pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor sale prevăzute de lege.
Se mai arată că restrângerea exercițiului dreptului de proprietate potrivit art. 53 din Constituția României, poate avea loc numai prin lege și numai dacă se impune pentru apărarea securității naționale, a ordinii, sănătății ori a moralei publice, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
O asemenea ingerință, poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului.
Astfel, în aprecierea acestuia, motivul invocat de prima instanță, respectiv acela al neadoptării de către M.M.A.P. a normelor metodologice privind calculul compensațiilor, nu se încadrează în niciuna din ipotezele prevăzute de art. 53 din Constituție care pot justifica restrângerea exercițiului dreptului de proprietate al reclamantului.
În aceste condiții, în opinia recurentului, refuzul de acordare a compensațiilor este unul nejustificat, fiind manifestat cu exces de putere, aducând atingere exercițiului menționat.
Pe de altă parte, s-a mai arătat în motivarea recursului, raportat la speța dată, există în cadrul legislativ național acte normative în vigoare care reglementează domeniul specific al acordării, utilizării și controlului sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
În acest sens, recurentul a menționat că prevederile H.G. nr.861/2009, împreună cu Normele Metodologice, coroborat cu prevederile art. 97, alin. 1, lit. b din Legea nr.46/2008 (Codul silvic), sunt în vigoare și își produc în totalitate efectele, hotărârea nefiind modificată sau abrogată de nici un alt act normativ, iar un nou proiect, în ipoteza în care ar fi adoptat, își va produce efectele numai pentru viitor.
Pârâtul Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic C.N., în prezent, în temeiul OUG nr.32/2015, Garda Forestieră C. (continuatorul în drepturi și obligații al fostului CRSC C.N.) a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.
În susținerea poziției sale procesuale, pârâtul menționat a arătat că instanța de fond a reținut întemeiat neîndeplinirea condiției impusă de Decizia Comisiei Europene nr. C(2012) 5166 final/19.07.2012, referitoare la posibilitatea acordării ajutoarelor de stat, deoarece nu s-au aprobat și publicat normele metodologice de acordare, utilizare și control a acestora, pentru compensațiile solicitate de reclamant.
Astfel, s-a arătat în întâmpinare, temeiul juridic al schemei este proiectul de hotărâre a guvernului, de aprobare a normelor metodologice de acordare, utilizare și control a ajutoarelor de stat pentru compensații.
În consecință, invocarea H.G. nr.861/2009, ca temei juridic pentru formulele de calcul utilizate, este neîntemeiată, sens în care documentația a fost restituită pentru motivul că nu există temei legal valabil pentru a se putea purcede la verificarea corectitudinii calculelor elaborate de reclamant, chiar în condițiile în care metodologia de calcul aprobată de actul normativ menționat nu a fost abrogată, pentru că din Decizia Comisiei Europene rezultă că este vorba despre o nouă metodologie aflată în faza de proiect de hotărâre de guvern, care a constituit însuși temeiul juridic al schemei de ajutor de stat.
Pârâtul a mai menționat că nefinalizarea procedurilor de aprobare a Normelor Metodologice nu este culpabilă acestuia, neavând nicio atribuție conferită de lege în acest sens.
În drept au fost invocate prevederile art.205 Cod procedură civilă, Legea nr.46/2008, H.G. nr.861/2009, Decizia Comisiei Europene C(2012)5166 final/19.07.2012
În recurs, nu au fost administrate probe noi.
Recursul este nefondat având în vedere următoarele:
Suplimentar față de cele reținute de instanța de fond Curtea amintește că în data de 23.11.2015 a fost pronunțată decizia nr.36 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care s-a stabilit că "pentru acordarea compensațiilor prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată, și de art. 4 lit. s) pct. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.74/2010, cu modificările și completările ulterioare, după data de 1 ianuarie 2010, trebuie să existe decizia favorabilă a Comisiei Europene privind ajutorul de stat și să fie adoptate normele metodologice ulterioare, în condițiile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2010";.
În considerentele acestei decizii s-a arătat că normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.861/2009 se înscriu în cadrul de reglementare al "ajutoarelor de stat existente" până la sfârșitul anului 2009.
Începând cu data de 01 ianuarie 2010 acordarea tuturor formelor de sprijin prevăzute de legislația națională se poate face după parcurgerea procedurii de notificare a schemelor de ajutor de stat și adoptarea cadrului normativ intern pentru punerea în aplicare a acestora.
S-a mai arătat că prin Ordonanța Guvernului nr.14/2010 a fost stabilit cadrul juridic privind condițiile generale pentru acordarea ajutoarelor de stat în agricultură, în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier 2007-2013, în art. 5 menționându-se faptul că "normele metodologice privind modul de acordare a ajutoarelor de stat prevăzute la art.4 se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, cu respectarea prevederilor comunitare și naționale în domeniul ajutorului de stat, și reglementează scopul, obiectivul, durata, cuantumul ajutorului exprimat ca procent din cheltuiala eligibilă și valoare în lei, fluxurile financiare pentru acordarea ajutoarelor de stat, criteriile de eligibilitate, procedurile de implementare, supraveghere și control."
Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că normele metodologice ce urmează a fi adoptate de către legiuitorul delegat au un rol determinant în individualizarea dreptului la compensații al beneficiarului, în condițiile în care au ca obiect de reglementare atât modul de calcul, cât și criteriile de eligibilitate, procedurile de supraveghere și control, că schema de ajutor de stat avizată favorabil prin decizia Comisiei Europene a avut ca temei legal proiectul de hotărâre a Guvernului de aprobare a normelor metodologice și că aceasta nu poate produce efecte juridice decât după adoptarea acestui act normativ intern.
În raport cu cele anterior prezentate nu a fost primită teza potrivit căreia, după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.14/2010, Normele metodologice adoptate prin Hotărârea Guvernului nr.861/2009 continuă să producă efecte juridice, reglementând metodologia de calcul al compensațiilor cuvenite proprietarilor de suprafețe forestiere cu funcție de protecție de tip T1 sau T2 și care nu pot recolta masa lemnoasă de pe acestea.
Ca atare, în prezent nu există baza legală pentru acordarea compensațiilor, în lipsa hotărârii Guvernului cu obiectul de reglementare mai sus arătat.
Instanța de recurs mai reține că, potrivit dispozițiilor art.521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, decizia mai sus menționată este obligatorie, astfel că în temeiul art. 496, alin.1 Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul declarat de reclamant, ca nefondat.
| ← Legea nr. 85/2006 . Cerere substituire substituirea creditorului... | Compensații aferente anului 2014. Incidența Orientărilor ... → |
|---|
