Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 387 din data de 07.03.2017
Prin cererea formulată la data de 08.07.2016 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ……./207/2016, reclamantul V.D. a chemat în judecată Comisiile constituite conform legii fondului funciar pe lângă Primăria Redea, jud. Olt și Prefectura Olt solicitând instanței să constate nulitatea absolută parțială a T.P. nr. 22696/49 pentru suprafața de 4,22 ha teren arabil extravilan - ce urmează a fi înlăturată din acest titlu de proprietate și să dispună emiterea unui alt titlu de proprietate pentru această suprafață pentru autoarea V.T. cu moștenitor V.A., arătând că este fiul autorilor V.A. și V.V. și respectiv nepotul de fiu al autoarei V.T..
Autoarea V.T. a deținut în proprietate înainte de colectivizare suprafața de 4,22 ha și a avut doi copii: un fiu (tatăl său) și o fiică (soția lui S.M.), iar în anul 1960, la rolul bunicii, s-a conexat rolul ginerelui său S.M. (cu 6 ha teren arabil).
Aceste date rezultă din adresa nr.3891/1805.2016 anexată cererii.
La apariția Legii 18/1991, pentru terenul aflat la rolul autoarei, au făcut cereri de reconstituire mama sa V.A. și ginerele autoarei V.T., S.M., încă din anul 1991 și până în prezent , familia sa a lucrat terenul ce revenea de la bunica.
În tot acest timp titlul de proprietate a stat la unchiul și respectiv vărul său și nici mama sa și nici reclamantul nu au știut că de fapt titular este S.M. - unchiul său.
Reclamantul a menționat că de abia, după decesul vărului său S.J., a aflat de la soția acestuia că mama sa V.A. și implicit reclamantul, nu sunt beneficiarii acestei reconstituiri și că ea dorește să vândă întreaga suprafață de teren, negând orice drept al mamei sale și deci al său ca moștenitor al acesteia.
Reclamantul s-a adresat Primăriei Redea pentru a afla care este realitatea , și în mai 2016 a primit răspunsul pe care l-a anexat acestei cereri întemeindu-și cererea pe dispoz. art.III lit. a din Lg. 196/1997 , deoarece consideră că , reconstituirea din T.P. nr. 22696/49 pentru S.M., este lovită de nulitate pentru suprafața de 4,22 ha ce a aparținut bunicii sale, S.M. , nefiind persoană îndreptățită la reconstituire potrivit legii.
De altfel , cererea de reconstituire formulată de S.M. s-a făcut doar pentru suprafața pe care acesta a adus-o la rolul autoarei V.T., 6 ha teren , singura suprafață la care era îndreptățit, solicitând încuviințarea probei cu înscrisuri .
Reclamantul a depus la dosar adresa nr.3891/18.05.2016 emisă de Primăria com. Redea, adresa nr.27351/14.07.2016 emisă de Instituția prefectului Olt, adresa nr.5713/24.08.2016 emisă de Primăria com. Redea, actele care au stat la baza eliberării titlului de proprietate nr.22696/94/04.04.1996, certificat de moștenitor nr.91/02.03.2004 BNP - P.Cernat, C.S. Cernat, R.Mitru, certificat de moștenitor nr.17/18.03.2016 - BNP Saouma Cristina Simona,
La data de 06.09.2016 reclamantul a depus al dosar o cerere prin care a învederat instanței că solicită constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.22696/94/ 04.04.1996, emiterea unui alt titlu in care la rubrica moștenitori alături de Ș. I. M. să fie trecută și V.A., fie emiterea a două titluri de proprietate care să reflecte situația reală asupra celor 10,22 ha aflate al rolul autoarei V.T., respectiv un titlu de proprietate cu autori V.T. și moștenitor V.A. pentru suprafața de 4,22 ha și un titlu pentru Ș. I. M. cu suprafața de 6 ha.
La data de 05.09.2016 Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar de pe lângă Primăria Redea, Județul Olt, a formulat întâmpinare prin care a arătat următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de V.D., s-a solicitat constatarea nulității absolute parțial a titlului de proprietate nr. 22696/49 - pentru suprafața de 4,22 ha teren arabil extravilan și dispunerea de către instanța de judecată a emiterii unui nou titlu de proprietate pentru această suprafață pentru autor V.T. cu moștenitor V.A..
Comisia locală de aplicarea legilor fondului funciar a comunei Redea a solicitat respingerea cererii de chenare în judecată la toate capetele de cerere din următoarele motive:
- autoarea V.T. a fost înscrisă în Registrul Agricol 1959-1963 al comunei Redea cu suprafața de 10.22 ha., suprafață ce a făcut obiectul cererii de reconstituire nr.100/01.03 991 a numitului S.M. (calitate de ginere al autoarei):
- analizând Registrul agricol 1959-1963 volumul 11 fila 20, s-a constatat:
V.T., in calitate de autoare, avea în componența familiei pe S.I.M., in calitate de ginere S.G., fiică și S.C., nepot, figurând în anal 1959 cu suprafața de 4,22 ha, iar din anul 1960 și până la intrarea în C.A.P. figurează cu suprafața de 10.22 ha ca urmare a conexării rolului nr. 132 din Volumul VI. privind pe S.I.M., conform mențiunii existente pe fila de registru de la această poziție: numita V.A., mama reclamantului V.D. nu făcea parte din componenta familiei la intrarea in CAP.
Numita V.A., mama reclamantului V.D., în baza Legii nr. 18/1991, a depus cererea nr. 1646/20.03.1991, solicitând reconstituirea întregii suprafețe de 10,22 ha. având calitate de noră a autoarei V.T., cerere ce a fost respinsă de Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Redea de la acea vreme și împotriva căreia se putea face contestație la Comisia Județeană de aplicarea legilor fondului funciar Olt.
La nivelul comunei Redea, la reconstituirea terenurilor, s-a aplicat cota de reducere de 2%.
Autoarea V.T., cu moștenitorul Ș. I. M., au fost validați cu suprafața de 9,80 ha, fiind înscriși în Anexa 3 la poziția 155 la Legea nr. 18/1991.
Suprafața de teren de 9,80 ha a fost reconstituită și înscrisă în titlul de proprietate nr. 22696.94 având ca moștenitor pe Ș. I. M., titlu de proprietate ce a intrat în circuitul civil prin certificatul de moștenitor nr. 91/02.03.2004, precum și certificatul de moștenitor nr. 17/18.03.2016.
Reclamantul a avut posibilitatea în temeiul Legii nr. 169/1997, Legii nr. 1/2000, legii nr. 247/2005, Legii nr. 165/2013 să se adreseze Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Redea privind îndreptarea unor eventuale nemulțumiri pe care le avea.
Comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Redea solicită respingerea acțiunii formulată de către reclamantul V.D., anexând în copie xerox: filă Registru Agricol 1959-1963, cereri de reconstituire formulate in baza Legii nr.18/1991 cu nr. 100/1991 si 1646/1991: titlu de proprietate nr. 22696/94, Anexa 3 la Legea nr. 18/1991, certificate de moștenitor nr. 91/2004 și 17/2016.
La 25.11.2016 pârâtele S.D. și S.M. a-V., în calitate de moștenitoare ale autorului S.J., decedat la data de 06.01.2016, în termen legal au formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul V.D. în cauza având ca obiect "fond funciar" privind constatarea nulității absolute parțiale a T.P. nr. 22696/94 din 04.04.1996, față de care înțeleg să invoce lipsa calității procesual active a reclamantului, iar pe fond respingerea acțiunii și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată pentru următoarele motive:
Autorul acestora, S.J. ale cărei moștenitoare legale sunt - în acest sens fiind emis certificatul de moștenitor nr. 17/18.03.2016 (atașat la prezenta) - a fost la rândul său moștenitor al autorilor S.M. - decedat la data de 04.02.2003 și S.G. [fiica autoarei V.T. ] decedată la data de 07.04.2001.
În ceea ce privește excepția calității procesual active a reclamantului, este susținută de faptul că, autoarea reclamantului a fost cea care era îndreptățită să urmeze întreaga procedură instituită de Legea 18/1991 cu modificările ulterioare în termenele prevăzute de lege în cazul în care ar fi avut vocație la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate după soacra sa.
Prin calitate procesuală se înțelege interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției, interes ce izvorăște din încălcarea unui drept propriu sau dintr-un raport (- recunoscut de lege -) de conexitate cu acel drept. Art.III din Legea nr.169/1997 care reprezintă sediul materiei" în privința nulității absolute a actelor emise cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.18/1991, la aliniatul 2 din acesta, precizează că "nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim..." De asemenea, potrivit art.36 teza I Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părțile din proces și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta a fost dedus judecății. Așadar, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitatea procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăți (calitate procesuală pasivă).
Acțiunea reclamantului ar fi fost justificată în situația în care, în termenul prevăzut de lege, autoarea acestuia ar fi formulat plângerea împotriva hotărârii comisiei locale și concomitent, s-ar fi adresat și cu acțiune în constatarea nulității. Prin persoană care justifică un interes legitim în accepțiunea art. III pct. 2 din Legea 18/1991 cu modificările ulterioare, se înțelege orice persoană care este în drept să i se reconstituie dreptul de proprietate; ori, autoarea reclamantului a pierdut orice drept de a i se reconstitui dreptul prin neatacarea în termen legal a hotărârii Comisiei Locale de Aplicare a Legii Fondului Funciar, ceea ce a determinat ca hotărârea să rămână definitivă. Chiar dacă s-ar fi adresat cu plângere împotriva hotărârii comisiei locale, la Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, această comisie avea obligația de a soluționa plângerea în termen de 30 de zile și în alte 30 de zile era îndreptățită autoarea reclamantului să atace soluția la instanță, în cazul în care nu era mulțumită de modul de soluționare.
Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei și din întâmpinarea depusă de pârâta Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar de pe lângă Primăria Redea, jud. Olt, reconstituirea s-a făcut potrivit art. 8 alin (4) membrilor familiei autoarei V.T. a cărei gospodărie era compusă în anul 1959 din următoarele persoane: Ștefan I Marin (ginere), S.G. (fiică ) și S.C. (nepot), aceștia fiind înscriși împreună la registrul agricol începând cu anul 1960 , până la intrarea în CAP cu suprafața totală de 10,22 ha din care 4,22 ha proveneau de la rolul autoarei V.T. comasat cu rolul nr. 132 din vol. VI în suprafață de 6 ha, privind pe Ș. I. M. (ginere).
Autoarea V.T. a decedat în anul 1978, iar pentru întreaga suprafața înscrisă în CAP, care a figurat la rolul agricol al acesteia, la care a fost conexat rolul agricol al ginerelui său din anul 1959 pânâ în anul agricol 1963, a făcut cerere de reconstituire S.M. , fiind validat cu suprafața de 9,80 ha și înscris în Anexa 3, poziția 155 la Legea 18/1991. Astfel, suprafața de 9,80 ha a fost reconstituită și înscrisă în T.P nr. 22696/94 din 04.04.1996 pe numele autorului Ș. I. M., intrând în circuitul civil și producând efecte juridice.
Pentru aceeași suprafață de 10,22 ha a făcut cerere de reconstituire mama reclamantului (soția unui alt fiu al autoarei V. G.) cererea fiind respinsă de Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar de pe lângă Primăria Redea, jud. Olt. Împotriva deciziei comisiei locale nu a fost formulată contestație la Comisia Județeană de Aplicare a Legilor fondului funciar. Prin urmare, așa cum s-a arătat anterior, aceasta a pierdut orice drept de a i se mai reconstitui ceea ce considera a fi dreptul său de proprietate, deoarece reconstituirea si constituirea dreptului de proprietate sunt faze prealabile emiterii actelor de proprietate si care incumba procedura speciala de soluționare, începând cu formularea cererii, contestarea masurilor stabilite de comisiile locale la comisiile județene, în măsura în care nu s-a făcut constituirea sau reconstituirea, contestarea hotărârii comisiilor județene, în instanța, daca au fost nefavorabile. Numai după soluționarea irevocabila a unei asemenea plângeri partea se poate adresa, ulterior, cu cerere instanței pentru emiterea unui titlului de proprietate fiind aplicabile art. 51-55 din Legea 18/1991 și art 29 din HG nr. 131/1991.
Ulterior, emiterii T.P nr. 22696/94 din 04.04.1996 pe numele autorului Ș. I. M., în anul 2004 a fost emis Certificatul de moștenitor nr. 91, prin care, soțul său, S.J. moștenea de la tatăl său și fratele său (printr-o succesiune succesivă) întreaga suprafață de teren de 95.000 mp, teren arabil amplasat conform titlului menționat anterior.
Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat la nr. 2213/26.03.2004, soțul său a înstrăinat suprafața de 3000 mp teren intravilan care făcea parte din T.P nr. 22696/94 din 04.04.1996.
În anul 2011, soțul său a înstrăinat și suprafața de 2,24 ha teren extravilan care făcea parte din titlu de proprietate, potrivit sentinței comerciale nr. 174/18.02.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ……./207/2011.
La data de 06.01.2016 a decedat soțul său S.J., fiind dezbătută succesiunea la data de 18.03.2016 (certificat de moștenitor nr. 17/18.03.2016), având calitatea de moștenitoare ale autorului , S.D. și fiica sa Stefan Marina-Valentina. Din bunurile succesorale a făcut parte inclusiv terenul în suprafață de 72.600 mp înscris în T.P nr. 22696/94 din 04.04.1996.
La data de 18.03.2016 a încheiat o "Promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare" autentificată la nr. 714/18.03.2016 prin care a înstrăinat cumpărătorului B. A. suprafața de 40.300 mp teren extravilan situată în T 23. P 2, amplasată conform T.P nr. 22696/94 din 04.04.1996.
Este adevărat faptul ca, între soțul său, autorul S.J. și reclamantul V.D. a existat o înțelegere verbală conform căreia, acesta avea drept să folosească suprafața (neindividualizată) de 2,94 ha înscrisă în T.P nr 22696/94 - deoarece suprafața nu era arendată, iar aceștia locuiau efectiv în jud. Călărași și nu se puteam ocupa de cultivarea terenului , reclamantul având permisiunea să-și însușească fructele, iar în schimb se obliga să achite impozitul pe terenul folosit de acesta.
Folosința pe termen de 4 ani (așa cum rezultă din chitanțele atașate la dosarul cauzei) ca urmare a unei înțelegeri verbale între soțul său și reclamant nu constituie un drept de proprietate al acestuia, în condițiile în care avea cunoștință că terenul este proprietatea soțului său plătind taxele pe numele S.J., prin V.D..
Având în vedere cele menționate anterior, pârâtele au înțeles să invoce lipsa calității procesual active a reclamantului, iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondată și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată, în dovedire solicitând proba cu înscrisuri și alte probe care se vor dovedi utile soluționării cauzei în urma a dezbaterilor.
In drept au invocat disp. art. 205 C.p.civ.
În dovedirea întâmpinării pârâtele au depus la dosar copii certificate de pe : CI, certificat de deces - S.M., certificat de deces - V. T., certificat de căsătorie și de deces pentru autoarea S.G., certificat de moștenitor nr. 91/02.03.2004, s.com. nr 174/18.02.2011, contract de vânzare-cumpărare nr. 2213/25.03.2004, certificat de deces-Stefan Jane, certificat de moștenitor nr. 17/18.03.2016, act de lichidare a regimului comunității legale nr. 713/18.03.2016, promisiune bilaterala de vânzare-cumpărare nr. 714/18.03.2016.
La data de 10.01.2017 Comisia Locala De Aplicare A Legii Fondului Funciar De Pe Lângă Primăria Redea, a formulat întâmpinare in contradictoriu cu reclamantul V.D., solicitând respingerea acțiunii ținând cont de faptul că V.A. nu a formulat plângere împotriva hotărârii Comisia Locale De Aplicare A Legii Fondului Funciar, in termen legal, hotărârea a rămas definitivă, iar aceasta a pierdut orice drept de ai se reconstitui dreptul de proprietate.
Reclamantul V.D., a formulat răspuns la întâmpinarea depusa in acest dosar de numitele S.D. si S.M. a Valentina solicitând respingerea excepției lipsei calității procesual active a acestuia, motivat de următoarele:
Asa cum a arătat in acțiunea ce constituie obiectul acestui dosar, este moștenitor legal ( descendent gradul I) al autoarei V.A., V.V., tatăl său, a fost fiul autoarei V.T., titular de rol pentru terenul ce a constituit obiectul reconstituirii dreptului de proprietate in TITLUL DE PROPIETATE NR. 22696/94 din 04.04.1996.
Întrucât la data apariției legii 18/1991, tatăl său era decedat, soția supraviețuitoare a acestuia, respectiv mama sa, V.A., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul înscris la rolul autoarei V.T..
A dobândit acest drept ca urmare a efectelor juridice pe care le produc succesiunile succesive.
Prin adresarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru rolul bunicii sale, mama acestuia V.A. a dobândit toate drepturile ce decurg din legea 18/1991 astfel cum a fost modificata si completata, inclusiv cel prevăzut de dispoziția articolului III din legea 196/1997.
Dreptul de a invoca acest articol - respectiv de a solicita constatarea nulității absolute a reconstituirii făcute pentru autoarea V.T. s-a transmis către acesta, ca urmare a acceptării succesiunii autoarei V.A..
Deci, ca urmare a trei succesiuni succesive anume - V.T. - V.V. - V.A., a dobândit toate drepturile pe care acești autori le-au avut cu privire la terenul înscris in T.P. NR. 22696/94 din 04.04.1996, inclusiv acela de a sta in judecata, in instanța pentru apărarea acestor drepturi.
Dreptul respectiv decurge din relația de rudenie dintre părți, relație din care decurge calitatea de moștenitor legal si care constituie fundamentul succesiunii legale.
De aceea, motivarea "pro causa", potrivit căreia cererea lui V.A., ar fi fost respinsa pentru ca in anul 1960 - 1963, V.V. nu ar fi făcut parte din familia autoarei V.T., trebuie înlăturata. Componenta familiei menționata la rolul agricol arata doar care sunt persoanele ce locuiesc împreuna in acel moment fara a indica daca fiecare persoana din acea familie mai are sau nu si alte rude.
Oricum in anii 1960 - 1963 titulara de rol trăia, deci nu se poate face o asociere intre persoanele din familie si eventualii moștenitori ai titularei de rol.
Pornind de la faptul ca prin calitate procesuala se înțelege "interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției, ce izvorăște din incalcarea unui drept propriu sau dintr-un raport recunoscut de lege, de conexitate cu acel drept ", consideră ca a dovedit cu înscrisurile depuse in cauza ca justifică calitatea procesual activa. S-a stabilit cu caracter de principiu ca, in categoria persoanelor care "justifica un interes legitim" prin prisma dispozițiilor articolului III din legea 169/1997, intra acele persoane cărora prin titlul de proprietate presupus nul, le-a fost incalcat un drept recunoscut de lege.
Calitatea sa de moștenitor legal al celor 3 autori care au un drept cu privire la terenul inscris in titlu de proprietate contestat, justifica "interesul legitim" si calitatea procesual activa a reclamantului in aceasta cauza.
Susținerea că nu poate sta ca reclamant in aceasta cauza deoarece mama sa nu a folosit procedura legii 18/1991 trebuie înlăturata pentru următoarele argumente:
In speța, este vorba de o cerere privind constatarea nulității absolute care poate fi invocata de orice persoana care "justifica un interes legitim". Legea nu condiționează invocarea nulității de către autoarea sa in timpul vieții sale. Fiind o nulitate absoluta, poate fi invocata "oricând". Aceasta putere in timp a nulității i-a fost transmisa odată cu dreptul la moștenirea mamei sale. Ceea ce este însa cel mai important este faptul ca legea 18/1991 in articolul 63 se menționează expres ca " in toate cazurile in care legea prevede nulitatea unor operațiuni sau acte juridice, litigiul se judeca potrivit dreptului comun si nu conform procedurii speciale prevăzute in prezentul capitol"
"Prezentul capitol" înseamnă exact procedura pe care intervenientele pretind ca trebuia sa o folosească autoarea sa.
Legiuitorul a subliniat prin articolul 63 din legea 18/1991 faptul ca o reconstituire lovita de nulitate absoluta atrage o alta procedura decât cea prevăzuta pentru incidente legale ivite in procesul de reconstituire si care pot fi rezolvate pe cale administrativa.
Pentru aceste motive, a solicitat respingerea excepției invocate de interveniente.
Examinând probele administrate in cauză instanța reține că : reclamantul V.D. a chemat în judecată Comisiile constituite conform legii fondului funciar pe lângă Primăria Redea, jud. Olt și Prefectura Olt solicitând instanței să constate nulitatea absolută parțial a T.P. nr. 22696/49 pentru suprafața de 4,22 ha teren arabil extravilan - ce urmează a fi înlăturată din acest titlu de proprietate și să dispună emiterea unui alt titlu de proprietate pentru această suprafață pentru autoarea V.T. cu moștenitor V.A., arătând că este fiul autorilor V.A. și V.V. și respectiv nepotul de fiu al autoarei V.T..
Reclamantul a menționat că autoarea V.T. a deținut în proprietate înainte de colectivizare suprafața de 4,22 ha și a avut doi copii: un fiu (tatăl său) și o fiică (soția lui S.M.), iar în anul 1960, la rolul bunicii, s-a conexat rolul ginerelui său S.M. (cu 6 ha teren arabil) aceste date rezultând din adresa nr.3891/1805.2016.
La apariția Lg. 18/1991, pentru terenul aflat la rolul autoarei, au făcut cereri de reconstituire mama sa V.A. și ginerele autoarei V.T., S.M. și încă din anul 1991 și până în prezent , familia sa a lucrat terenul ce revenea de la bunica lui, iar în tot acest timp titlul de proprietate a stat la unchiul și respectiv vărul său și nici mama sa și nici reclamantul nu au știut că de fapt titular este S.M. - unchiul său. Abia, după decesul vărului său S.J., a aflat de la soția acestuia că nu sunt beneficiarii acestei reconstituiri și că ea dorește să vândă întreaga suprafață de teren, negând orice drept al mamei sale și deci al său ca moștenitor al acesteia.
Instanța potrivit legii și practicii judiciare în materie , în situația în care într-o cauză dedusă judecății se inovă de către una din părți, excepții de procedură sau excepții de fond care pot face inutilă judecarea fondului cauzei, trebuie să se pronunțe întâi asupra excepțiilor invocate.
Față de aceste dispoziții legale, instanța urmează să analizeze în primul rând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului V.D., invocată de pârâtele Ștefan Doinița și S.M. a-Valentina.
Având în vedere probele administrate în cauză precum și dispozițiile legale respectiv art.III din Legea nr.169/1997, cu referire la nulitatea absolută a titlului de proprietate emis în baza Legii fondului funciar, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut persoanelor fizice sau juridice înainte de colectivizare, instanța constată că excepția este întemeiată, urmează să o admită, și pe fond să respingă acțiunea reclamantului având în vedere următoarele argumente de fapt și de drept:
Potrivit art.8 din Lg.nr.18/1991, pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate , persoanele îndreptățite la aceste constituiri sau reconstituiri, trebuiau să formuleze o cerere la Comisia locală de fond funciar.
Tot potrivit dispozițiilor acestui articol, persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, erau persoanele care au adus teren în cooperativele agricole de producție sau le-a fost luat teren sub orice formă de către stat în perioada regimului comunist, sau moștenitorii acestor persoane.
Față de aceste dispoziții legale, instanța constată că autoarea reclamantului V.A. avea posibilitatea legală de a formula cerere de reconstituire asupra terenului care a aparținut soacrei sale V.T. - decedată în anul 1978, cerere pe care, de altfel, aceasta a și făcut-o.
Instanța reține faptul că cererea respectivă a fost respinsă de Comisia locală de fond funciar care a reținut că, autoarea reclamantului - defuncta V.A., nu ar avea dreptul la reconstituirea terenului ce a aparținut soacrei sale.
Potrivit Legii nr.18/1991, autoarea reclamantului avea posibilitatea ca în termen de 30 de zile de la data respingerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate să formuleze plângere la Comisia județeană Olt pentru reconstituirea dreptului de proprietate, plângere pe care nu a formulat-o în termenul sus menționat, așa încât aceasta potrivit legii este decăzută din dreptul de a mai formula plângerii sau cererii de reconstituirea dreptului de proprietate.
Legat de acest aspect instanța reține și faptul că autoarea reclamantului V.A. a decedat la data de 2.11.2014, situație în care ar fi putut, în cazul în care se considera neîndreptățită de modul de rezolvare a cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut soacrei sale V.T., să formuleze cereri în termenele prevăzute de legile funciare ulterioare, respectiv Lg.169/1997, legea nr.1/2000, Legea nr.247/2005 sau Legea nr.165/2013, dar reclamantul nu a făcut dovada că autoarea să fie formulat asemenea cereri.
Față de această situație, precum și față de dispozițiile legilor fondului funciar care au instituit o procedură specială privind constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor , procedură obligatorie pentru orice persoană îndreptățită potrivit acestor legi la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor , procedură de care autoarea reclamantului nu a înțeles să uzeze, fiind decăzută astfel din dreptul de a mai solicita un eventual drept de reconstituire asupra terenului ce a aparținut soacrei sale defuncta V.T. , instanța urmează să constate lipsa calității procesuale active a reclamantului în a promova prezenta acțiune de constatare a nulității absolute parțiale a T.P nr. 22696/94/ din 04.04.1996, emis pe numele autorului S. I. M., în nume propriu și în calitate de moștenitor al def.V. M. T., tatăl autorului S.J., autor al pârâtelor Ștefan Doinița - soție supraviețuitoare și S.M. a Valentina - fiică, dat fiind faptul că reclamantul nu are un interes legal în promovarea unei asemenea acțiuni, interesul fiind unul din componentele calității procesuale active a reclamantului.
În acest sens, instanța amintește faptul că pentru a avea calitate procesuală activă , reclamantul trebuie să aibă un interes care să fie legal, personal, născut și actual, în momentul promovării acțiunii.
Referitor la condiția interesului, de a fi născut și actual și de a fi personal al reclamantului, instanța reține faptul că acesta nu justifică nici un interes în promovarea acțiunii deoarece, pe de o parte nu face parte din categoria persoanelor prev.de Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, care puteau să facă cereri de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate deoarece nu aparținea categoriei persoanelor care au avut teren în proprietate înainte de colectivizare , iar atâta timp cât la data apariției legilor fondului funciar autoarea sa V.A. , era în viață, el nu putea să formuleze o asemenea cerere, fiind înlăturat de aceasta, în ceea ce privește eventualele drepturi ce au ar fi aparținut acestei autoare, iar în ceea ce privește un eventual drept de proprietate ce ar fi putut fi reconstituit în baza legilor fondului funciar în numele tatălui său V.V. decedat în anul 1978, fiul autoarei V.T., instanța constată faptul că reclamantul nu a formulat în această calitate și în termenul prevăzut de legile fondului funciar vreo cerere de reconstituire, fiind astfel decăzut astfel din dreptul de a mai formula asemenea cereri.
Față de cele ce preced, instanța reține faptul că reclamantul nu are un interes personal în promovarea acestei acțiuni, dat fiind faptul că și în situația în care în urma probatoriului administrat s-ar constata faptul că numitul Ș. I. M. nu ar fi fost îndreptățit la reconstituirea întregii suprafețe de teren înscris în T.P emis pe numele său, respectiva suprafață de teren nelegal reconstituită , nu ar putea să-i profite în vreun fel reclamantului deoarece așa cum s-a menționat mai sus constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor făcută în baza legilor fondului funciar, nu poate avea loc decât în cadrul procedurii speciale prevăzute de aceste legi și care are ca punct de plecare formularea unei cereri în acest sens în termenele de fipte de lege.
Publicat 03.04.2016
| ← Acord de mediere. lipsa discernământului inculpatului. soluţii | Exercitarea autoritatii parintesti. Jurisprudență Minori → |
|---|
