Lipsa calităţii procesuale a apelantului. încălcarea principiului disponibilităţii părţilor,a limitelor cererii de chemare în judecată

Comentarii

0

Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 59 din data de 30.03.2017

DREPT PROCESUAL CIVIL, DREPT CIVIL

Lipsa calității procesuale a apelantului. Încălcarea principiului disponibilității părților,a limitelor cererii de chemare în judecată

- art. 261, art. l05 alin. 2, art. 304 alin. 1 punctul 5, art. 312 alin. 5 Cod de procedură civilă, art. 584 Cod civil

Acțiunea a fost îndreptată împotriva pârâților …, ori, apelul s-a declarat de către … senior, ce nu avea calitate procesuală, instanța de apel deși s-a invocat excepția lipsei calității procesuale a acestuia, nu s-a pronunțat asupra acesteia, admițând apelul cu motivarea că nu se poate stabili fără echivoc dacă pârât în cauză este seniorul sau juniorul …, precizând că acest aspect să fie lămurit cu ocazia rejudecării cauzei.

Din actele aflate la dosar rezulta cine avea calitate procesuală, mai mult, cu încălcarea principiului disponibilității s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare cu considerentul că era necesară împrocesarea tuturor comejdașilor aflați pe linia de hotar, în condițiile în care reclamanții au precizat clar că nu doresc împrocesarea altor persoane.

Decizia civilă nr. 59/30.03.2017

Prin sentința civilă nr. 2547/05.07.2016 pronunțată de Judecătoria ... a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții ..., în contradictoriu cu pârâții ... și în consecință:

A fost stabilită linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamanților înscris în CF nr. ... ... cu nr. cadastral ..., pe de o parte, și terenul proprietatea pârâtului ... înscris în CF nr. ... ... cu nr. cadastral ..., respectiv terenul proprietatea codevălmașă a pârâților ... înscris în CF nr. ... nedef. ..., nr. cadastral ..., pe de altă parte, conform raportului întocmit de cei trei experți în urma efectuării supraexpertizei și a completării acestui raport, adică pe punctele stabilite pe aliniamentul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 .

Cheltuielile avocațiale au fost compensate între ele.

Pârâții au fost obligați să achite reclamanților suma de 2.350 lei reprezentând cota de 1/2 din cheltuielile efectuate de reclamanți cu expertiza efectuată și avansul pentru cei trei experți.

Reclamanții au fost obligați ca în termen de cel mult 15 zile de la comunicarea hotărârii să achite pentru cei trei experți restul rămas neachitat din contravaloarea supraexpertizei astfel: 700 lei pentru expert ..., 650 lei pentru expert … și 780 lei pentru expert ….

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanții sunt proprietari tabulari asupra terenului înscris în CF nr. ... ... și care este învecinat cu terenul pârâților ... înscris în CF nr. ... nedef. ... și ... înscris în CF nr. ... .... Între părți existau discuții cu privire la linia de hotar dintre proprietăți.

În cauză s-a solicitat efectuarea de expertize topografice, cu care fie o parte, fie cealaltă nu au fost de acord. S-au solicitat completări, lămuriri, prezența chiar personală a expertului Șuba pentru a da lămuriri instanței și la care au participat și reprezentanții ambelor părți, dar în final s-a încuviințat și efectuarea unei supraexpertize care s-a efectuat de o comisie formată din 3 experți.

Din primul raport efectuat de expert ... s-a reținut că, identificarea parcelelor nu s-a efectuat în mod corect, nu corespunde hărților cadastrale și astfel nu corespunde nici realității. Din cea de a doua expertiză efectuată de expert …, s-a reținut că acesta ia în considerare contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată și cu privire la care se raportează în a face propuneri de stabilire a liniei de hotar. Acesta trebuia să facă verificările cuvenite dacă terenurile folosite de părți corespund cu documentația cadastrală și dacă linia de hotar corespunde cu aceste documentații.

Prin supraexpertiza efectuată în cauză de cei trei specialiști s-au luat în seama extrasele de CF care sunt "dătătoare de ton";. Părțile pot încheia acte sub semnătură privată, însă ceea ce este menționat în coala CF este hotărâtor în stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți, chiar dacă contractul sub semnătură privată este anterior celui autentic. Experții au menționat că imobilele care fac obiectul prezentului litigiu sunt proprietăți tabulare înscrise în CF, au geometrii bine definite și avizate de către OCPI, iar linia de hotar trebuie să respect formele prevăzute de aceste planuri de amplasament. Experții au marcat în mod clar punctele pe unde trebuie să treacă linia de hotar dintre proprietăți, instanța de fond luând act de acest lucru și a pronunțat o hotărâre conform acestor puncte stabilite de cei trei specialiști în domeniul topografic.

Cât privește cheltuielile de judecată, acestea au fost compensate între ele, dar instanța de fond a omis anterior închiderii cercetării judecătorești de a obliga la plata integrală a onorariului pentru cei 3 experți, sens în care s-a pronunță tot prin dispozitivul sentinței, aceste dispoziții fiind executorii.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții ... ..., ... ... precum și numitul ... sen. solicitând, în principal, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, ca urmare a constatării lipsei calității procesuale pasive a pârâtului apelant ... sen. în fața instanței de fond și a necitării pentru niciunul din termenele de judecată a proprietarului tabular, ... jun., precum și pentru lipsa totală a motivării, în fapt și în drept, a hotărârii atacate. În subsidiar, s-a solicitat modificarea în tot a hotărârii atacate și stabilirea liniei de hotar între proprietăți ținând cont de înțelegerea între părți de la data vânzării terenului către reclamanți și de folosința până la această dată.

Prin decizia civilă nr. 688/Ap/5.12.2016, Tribunalul ... a admis apelul declarat de apelanții ..., ... ..., ... ..., în contradictoriu cu intimații-reclamanți ..., împotriva sentinței civile nr. 2547/05.07.2016 pronunțată de Judecătoria ..., ce a fost anulată, cauza fiind trimisă spre rejudecare primei instanțe, cheltuielile de judecată urmând a fi avute în vedere în rejudecare.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:

Intimații-reclamanți ... au investit instanța cu o acțiune în stabilirea liniei de hotar între terenul proprietatea lor și cel al apelanților-pârâți.

Prin întâmpinarea formulată la judecata în primă instanță, aceștia din urmă au arătat că se impune a fi citați în cauză și numiții ... și ... jun. întrucât ... sen., a parcelat terenul ce se învecinează cu proprietatea intimaților-reclamanți și l-a înstrăinat către persoanele mai sus indicate, persoane care au edificat pe teren case de locuit, această susținere a apelanților fiind confirmată prin actul de comasare, împărțire pe apartamente, lotizare și vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../05.03.2008 de către Biroul Notarilor Publici ..., act care a fost înscris și în cartea funciară.

Tribunalul a mai reținut că această operațiune juridică a fost înscrisă în cartea funciară.

S-a mai constatat de către instanța de apel că, în cauză au fost efectuate mai multe expertize care atestă că proprietatea intimaților-reclamanți se învecinează nu numai cu cea a apelanților-pârâți și față de care s-a solicitat stabilirea liniei de hotar, ci și cu cea a numiților ..., iar propunerile făcute vizează și proprietatea acestora. Mai mult, s-a reținut că unele dintre variantele propuse implică și modificări ale întinderii și configurației proprietății acestor persoane, inclusiv închiderea accesului la calea publică, prin crearea unui loc înfundat, ori aceste persoane nefiind împrocesuate, nici un act de procedură și niciuna dintre expertize nu le pot fi opuse. Pentru o soluționare corectă și judicioasă a cauzei, pentru a se pronunța o hotărâre temeinică și legală, cu luarea în considerare a tuturor elementelor de fapt și a vecinătăților, instanța de apel a apreciat că era necesară împrocesuarea tuturor comejdașilor aflați pe linia respectivă de hotar.

În consecință, s-a reținut de către Tribunal că se impune admiterea apelului cu anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea stabilirii corecte a cadrului procesual, cu luarea în considerare a celor mai sus constatate.

De asemenea, instanța a reținut că prin motivele de apel se invocă și împrejurarea că, la judecata în primă instanță a fost citat și, în consecință, actele de procedură au fost efectuate în contradictoriu cu ... sen., deși acesta nu mai deține nicio cotă de proprietate și, deci nu mai este comejdaș cu intimații - pârâți, în cartea funciară fiind înscris fiul acestuia, cu același nume, ... jun. Intimații-pârâți au contestat această susținere, afirmând că au promovat acțiunea în contradictoriu cu ... junior și nu senior și că apelanții doar încearcă să obțină anularea sentinței.

Din probele și lucrările dosarului, s-a apreciat că instanța de control judiciar nu poate reține, fără echivoc, dacă ..., pârât în cauză în fața primei instanțe este seniorul sau juniorul, întrucât nu se fac referiri și nu se aduc probe concrete în acest sens, fiind adevărat că, prin întâmpinarea formulată la judecata în primă instanță, s-a arătat că ... a vândut fiului acestuia, pe care îl cheamă tot ..., o parte din teren și o parte numiților ... dar, ulterior, nu se mai invocă lipsa calității procesuale pasive cu privire la această persoană. De aceea, pentru a se înlătura orice echivoc cu privire la identitatea acestui pârât, în rejudecare, s-a dispus ca prima instanță aibă în vedere și această situație, cu luarea în considerare a poziției neechivoce a părții reclamante cu privire la persoana acestui pârât.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții ..., solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate și menținerea soluției pronunțate de instanța de fond.

În motivarea recursului s-a arătat că, apelantul ... nu este una și aceeași persoană cu pârâtul ..., apelantul fiind tatăl pârâtului care are același nume. Apelantul ... nu a fost împrocesuat prin acțiunea de fond, deoarece nu avea nicio calitate în cauză, nu era proprietar tabular al imobilului învecinat, întrucât își înstrăinase illo tempore proprietatea, către recurenți, către pârâții ..., respectiv, către fiul său, care poartă același nume cu tatăl.

Recurenții au susținut că au intentat acțiunea în contradictoriu cu proprietarii tabulari, iar în atare condiții au invocat în apel, pe cale de excepție, lipsa calității procesuale în cauză a apelantului ..., dar Tribunalul ... nu a soluționat această excepție.

S-a arătat că, prevalându-se de similitudinea de nume cu fiul său, apelantul ... a susținut că el ar fi fost de fapt împrocesuat prin acțiunea reclamanților (el nefiind proprietar tabular al imobilului învecinat) și nu fiul său (care este proprietar tabular al imobilului).

Potrivit recurenților, aceste susțineri ale apelantului ... nu corespund realității, pentru următoarele motive: în acțiunea lor, reclamanții au solicitat stabilirea mejdiei dintre proprietatea acestora și aceea a numitului ..., și au indicat mai presus de orice îndoială că acest pârât este proprietarul tabular al imobilului înscris în CF nr. ... ..., nr. cad. .... Apelantul ... nu era la data promovării acțiunii proprietar tabular al imobilului cu nr. cad. ..., acesta doar poartă același nume cu proprietarul tabular, fiul său, față de care, în mod corect s-a intentat acțiunea.

Apelantul ... recunoaște faptul că nu era proprietarul tabular, întrucât își cedase o parte din proprietate recurenților, respectiv o altă parte din proprietate fiului său, care se numește tot ..., și pe care, în calitate de proprietar tabular reclamanții l-au împrocesuat în această cauză.

Pârâții, prin întâmpinarea de la fila 17 din dosarul de fond arată că "nu ne opunem stabilirii liniei de hotar între proprietățile subsemnaților și proprietatea reclamanților în prezenta cauză";, "suntem vecini, comejdași cu reclamanții din prezenta cauză, aceștia cumpărând de la ... sen. în anul 2005(...)";, "menționăm faptul că linia de hotar dintre proprietățile subsemnaților si proprietatea reclamanților (...)";.

Niciodată în fața instanței de fond, pe parcursul unei judecăți care s-a tărăgănat din anul 2011 până în anul 2016, nu s-a invocat vreodată faptul că ar fi avut calitate de parte în proces un neproprietar, în persoana numitului ..., întrucât acesta înstrăinase deja proprietatea, iar parte în cauză a fost fiul, proprietarul tabular, corect împrocesuat.

Au considerat recurenții că, profitând de similitudinea de nume cu fiul său, apelantul ..., persoană străină de cauză, încearcă să le zădărnicească eforturile privind clarificarea mejdiei.

Totodată s-a arătat că, instanța de apel nu a reținut nici conținutul acțiunii reclamanților și nici conținutul corect și complet al întâmpinării de la fila 17 din dosarul de fond, unde pârâții proprietari tabulari își exprimau punctul de vedere privitor la proces.

De asemenea, faptul că în expertize se reține că mai există și alți vecini, comejdași (fam. ...) nu este de natură a impune rejudecarea cauzei, deoarece, în virtutea principiului disponibilității, reclamanții sunt în măsură să promoveze acțiunea în contradictoriu cu cine cred de cuviință, respectiv cu persoanele cu care au neînțelegeri.

Recurenții au precizat că, nu au avut niciodată neînțelegeri, legate de linia de hotar cu familia ..., cu care sunt comejdași, astfel încât nu a fost necesar a fi chemați în judecată. Reținerea în expertize a tuturor vecinătăților (inclusiv a acesteia) nu creează nicio obligație în sarcina vecinilor (în speță a familiei ...), cărora, sentința nu le este opozabilă, iar instanța nu a dispus în dispozitiv stabilirea mejdei și între proprietatea recurenților și a fam. ....

În atare condiții, potrivit recurenților, argumentarea instanței de apel a soluției privind rejudecarea cauzei și pe considerentul necitării familiei ... nu este viabilă.

Instanța de apel a aplicat greșit prevederile art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, procesul fiind în contradictoriu cu pârâții cărora în mod legal le revenea această calitate și, pe de altă parte, nu se impunea împrocesuarea în cauză a altor persoane. În consecință, reținând faptul că una dintre persoanele care a declarat apel, ..., este străină de proces, se impune reținerea lipsei calității procesuale a acestuia în cauză și anularea apelului său.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare, intimații ... ..., ... ... și ... sen. au solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

S-a arătat că, intimatul ... sen. este una și aceeași persoană cu ... împrocesuat în cauză în fața instanței de fond. De altfel, prin întâmpinarea formulată în cauză, au arătat: "Suntem vecini, comejdasi cu reclamanții din prezenta cauza, aceștia cumpărând de la subsemnatul ..., în anul 2005, suprafața de 1400 mp. teren arabil extravilan, înscris în CF ... ned. ..., sub nr. top 546/15", așadar, parte în cauză era ... sen. cel de la care s-a precizat că au cumpărat reclamanții terenul.

Totodată s-a arătat în aceeași întâmpinare, faptul că "subsemnatul pârât ... am înstrăinat către copiii mei, ... …, căs. cu ... ..., ... ... căs. și ... jun., câte o parcelă de teren";. Acesta era unul din momentele procesuale propice pentru ca reclamanții să arate instanței cu cine înțeleg de fapt să se judece.

Reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual, pârâții au arătat clar cine sunt în întâmpinare si au descris exact situația juridica a terenurilor pe care le dețin sau le-au deținut în vecinătatea reclamanților, drept urmare, dacă ar fi lecturat cu atenție întâmpinarea, ar fi constatat faptul că pârâtul ... a înstrăinat către copiii săi câte o parcela de teren.

S-a susținut că, soluția instanței de fond este adusă în contradictoriu cu ... sen., persoană fără calitate procesuală pasivă în cauză, comejdasul proprietar ... jun. nu a fost niciodată citat în cauză, pârâtul-intimat ..., citat și prezent la unele din actele procesuale, nu are nicio calitate în prezenta cauză, fiind doar fost proprietar al terenurilor actualmente proprietatea reclamanților, a pârâților ... și a comejdasilor ... si ... jun. Acesta din urmă, deși are domiciliul în ..., lucrează în străinătate, nici în prezent nu se află în țară.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 si urm. Cod procedură civilă.

Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel a constatat următoarele:

Motivul de recurs referitor la omisiunea instanței de apel de a analiza excepția lipsei calității procesuale în cauză a apelantului ... sen. invocată de către apelanți prin întâmpinarea depusă în apel este fondat, pentru argumentele ce succed.

Astfel, reclamanții ... au învestit Judecătoria ... cu o acțiune ce are ca obiect stabilirea liniei de graniță între imobilul lor înscris în CF nr. ... ..., nr. cadastral ... pe de o parte și terenul proprietatea pârâtului ... înscris în CF nr. ... ..., nr. cadastral ..., respectiv terenul proprietatea codevălmașă a pârâților ... înscris în CF nr. ... nedef. ..., nr. cadastral ..., pe de altă parte.

În motivarea cererii lor, reclamanții au arătat că sunt proprietarii terenului înscris în CF nr. ... ..., nr. cadastral ..., teren care se învecinează cu terenul pârâților ... (înscris în CF nr. ... ..., nr. cadastral ...), respectiv cu terenul proprietatea codevălmașă a pârâților ... (înscris în CF nr. ... nedef. ..., nr. cadastral ...), între părți existând probleme legate de linia de hotar.

Reclamanții au justificat atât calitatea lor procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a pârâților, prin depunerea la dosar a colilor de carte funciară care atestă dreptul de proprietate al părților asupra imobilelor ce se solicită a fi grănițuite.

Astfel, potrivit copiei colii CF nr. ... ... (fila 6 dosar fond) pârâtul chemat în judecată ... este proprietar al imobilului cu nr. cadastral ..., în natură casă și teren, dobândit cu titlu de cumpărare, în baza actului notarial nr. 5702/10.11.2009 emis de BNP ... ..., încheiat cu numitul ....

Conform copiei colii CF nr. ... nedef. ... (fila 8 dosar fond) pârâții chemați în judecată ... sunt proprietarii imobilului cu nr. cadastral ..., terenul fiind dobândit cu titlu de cumpărare, în baza actului notarial nr. .../2007, de la numitul ....

Rezultă așadar că, reclamanții au intentat acțiunea în contradictoriu cu proprietarii tabulari ai imobilelor cu nr. cad. ... ... (pârâtul ...), respectiv nr. cadastral ... (pârâții ...).

Pârâții ..., prin întâmpinarea depusă la judecătorie au arătat că "nu ne opunem stabilirii liniei de hotar între proprietățile subsemnaților și proprietatea reclamanților în prezenta cauză";, respectiv că "se impune a fi citați în cauză, în calitate de proprietari tabulari, comejdași cu reclamanții și pe aceeași linie de hotar cu subsemnații, a numiților ... ... ... căs. cu ... ....";

În motivarea poziției lor pârâții au precizat următoarele aspecte: "suntem vecini, comejdași cu reclamanții din prezenta cauză, aceștia cumpărând de la ... sen. în anul 2005";, "ulterior, terenul învecinat, rămas în proprietatea lui ... a fost parcelat, fiind înstrăinat către copii acestuia, ... ... căs., ... căs. și ... jun., câte o parcelă de teren, pe care aceștia și-au edificat case de locuit";, "menționăm faptul că linia de hotar dintre proprietățile subsemnaților si proprietatea reclamanților a rămas neschimbată, la limita dintre acestea existând un drum de acces spre proprietățile înfundate, fără acces direct de la stradă, drum de care s-a ținut cont la eliberarea autorizațiilor de construcție (...)";.

Așadar în cuprinsul întâmpinării depusă la instanța de fond nu s-a arătat că: "Suntem vecini, comejdasi cu reclamanții din prezenta cauza, aceștia cumpărând de la subsemnatul ..., în anul 2005, suprafața de 1400 mp. teren arabil extravilan, înscris în CF ... ned. ..., sub nr. top 546/15", respectiv faptul că "subsemnatul pârât ... am înstrăinat către copiii mei, ... ..., căs. cu ... ..., ... ... căs. și ... jun., câte o parcelă de teren"; cum au indicat intimații în întâmpinarea depusă în recurs, încercând să denatureze sensul celor precizate la fond.

Rezultă din întâmpinarea depusă în primă instanță, că pârâții confirmă calitatea lor de proprietari tabulari ai imobilelor pe care le-au dobândit cu titlu de cumpărare de ... sen., în același mod dobândind proprietatea și reclamanții, la fel ca și numiții ... ... ... și ... ..., persoane care nu au fost chemate în judecată.

În fața instanței de fond, pe parcursul soluționării cauzei, nu s-a invocat faptul că ar fi avut calitate de parte în proces numitul ... sen., cel care a înstrăinat imobilele către părțile în litigiu, hotărârea primei instanțe fiind pronunțată în contradictoriu cu pârâtul ..., proprietarul tabular al imobilului cu nr. cadastral ... ....

Împotriva sentinței dată de Judecătoria ... au declarat apel pârâții ... ..., ... ... precum și numitul ... sen.

Prin întâmpinarea depusă în apel, reclamanții ... au invocat excepția lipsei calității procesuale a apelantului ... sen., arătând că au promovat acțiunea în prezentul dosar în contradictoriu cu pârâții - proprietarii tabulari ai imobilelor învecinate cu proprietatea lor, respectiv ... proprietarul imobilului cu nr. cad. ... ..., ... proprietarii imobilului cu nr. cad. ... ... și că apelantul ... sen. a profitat de coincidența de nume cu cea a fiului său - pârât în cauză.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestei excepții, însă a admis apelul declarat de apelantul ... sen. (ceea ce ar fi presupus logic respingerea excepției lipsei calității procesuale a apelantului, pentru că admiterea acestei excepții ar fi dus la respingerea apelului ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală în cauză), reținând în considerentele hotărârii că nu poate stabili, fără echivoc, dacă ..., pârât în cauză în fața primei instanțe este seniorul sau juniorul, urmând ca acest aspect să fie lămurit de instanța de fond în rejudecare.

Dispozițiile art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă reglementează în mod imperativ obligația instanței de judecată de a arăta în cadrul hotărârii motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, precum și motivele pentru care au fost înlăturate cererile părților, nerespectarea acestora ducând la nulitatea hotărârii astfel pronunțate, conform art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, cu consecința casării acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, situație ce se circumscrie sferei de aplicabilitate a motivului de casare reglementat de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.

În speță, soluționarea cu prioritate a excepției lipsei calității procesuale a apelantului ... sen., prezenta o importanță deosebită, întrucât admiterea acestei excepții ar fi dus la respingerea apelului acestuia ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală în cauză, impunându-se și citarea în apel a pârâtului chemat în judecată ... jun.

Totodată, respingerea excepției lipsei calității procesuale a apelantului ... sen. presupunea implicit că acesta a fost pârâtul chemat în judecată de către reclamanți, știut fiind că părțile care s-au judecat în fața primei instanțe, sunt de regulă, singurele care pot exercita apelul, terții care nu au fost părți în proces neavând dreptul de a face apel, chiar dacă ar fi interesați în cauza respectivă.

Așadar, instanța de apel, trebuia să stabilească, în privința calității procesuale a părților, dacă acestea au participat la judecata în primă instanță.

Ori, instanța de apel nu s-a pronunțat și nu a analizat excepția lipsei calității procesuale a apelantului ... sen. prin raportare la conținutul acțiunii reclamanților din care rezultă cine sunt pârâții chemați în judecată, a înscrisurilor depuse în probațiune (coli de CF) pentru justificarea calității procesuale pasive și a întâmpinării pârâților, în consecință este imposibil de exercitat controlul judiciar asupra acestei chestiuni, așa încât prin raportare la disp. art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă se impune casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

De asemenea, Curtea a apreciat ca fiind întemeiată și critica recurenților - reclamanți referitoare la argumentarea instanței de apel a soluției de trimitere spre rejudecare pe considerentul că era necesară împrocesuarea tuturor comejdașilor aflați pe linia respectivă de hotar, respectiv a fam. ....

Astfel, având în vedere principiul disponibilității, limitele cererii de chemare în judecată, ale cadrului procesual în care se va desfășura judecata cu privire la obiect și la părți sunt fixate de către reclamant. Instanța este ținută să se pronunțe în limitele investirii, numai cu privire la persoanele care au fost chemate în judecată de reclamant, deoarece nici o dispoziție legală nu prevede posibilitatea de a se introduce în proces din oficiu alte persoane neindicate de părți. În exercițiul rolului activ, judecătorul poate, cel mult, să atragă atenția părților asupra necesității introducerii în proces și a altor persoane.

În speță, reclamanții prin cererea formulată au solicitat să se dispună stabilirea liniei de hotar care desparte proprietatea lor cu nr. cad. ... ... de proprietatea pârâților cu nr. cadastral ... si nr. cadastral ... ... și au arătat clar (conform încheierii de ședință din data de 31.05.2011) că nu înțeleg să se judece cu numiții ... ... ... și ... ..., proprietari tabulari ai imobilului cu nr. cad. ... ..., solicitând ca aceștia să nu mai fie citați în cauză în calitate de pârâți. O asemenea solicitare a fost făcută și de către pârâții chemați in judecată.

În condițiile în care instanța de fond a pus în discuție introducerea în cauză a numiților ... ... ... și ... ..., părțile arătând că nu înțeleg să solicite lărgirea sferei subiective a procesului, instanța este ținută să se pronunțe numai cu privire la persoanele care au fost chemate în judecată de reclamant, în limitele obiectului fixate de reclamant.

În consecință, în mod greșit cauza a fost trimisă spre rejudecare la instanța de fond în vederea stabilirii corecte a cadrului procesual, respectiv pentru citarea în cauză a numiților ... ... ... și ... ..., persoane pe care niciuna din părțile în litigiu nu a înțeles să le cheme în judecată.

Totodată s-a reținut că, raportat la principiul disponibilității, instanța nu poate să acorde mai mult decât s-a solicitat, altceva decât s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut.

Astfel, ceea ce s-a solicitat în cauză a fost grănițuirea nr. cad ... ..., pe de o parte, respectiv nr. cad. ... si ... ..., pe de altă parte. Cu toate acestea, prin stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, conform raportului de supraexpertiză topografică, a completării la acest raport și a planului de situație anexată, instanța de fond a realizat și grănițuirea dintre nr. cad. ... și nr. cad. ... (aliniamentul 2, 3, 4, 5, 6, 7), proprietatea numiților ... ... ... și ... ..., deși reclamanții nu au cerut trasarea liniei de hotar dintre cele două proprietăți.

În consecință, acest aspect se impune a fi avut în vedere de instanța de apel în rejudecare, după stabilirea cadrului procesual al litigiului.

De asemenea, în speță, în dezlegarea cauzei, urmează a se avea în vedere și faptul că din perspectiva acțiunii întemeiate pe dispozițiile art. 584 cod civil este irelevant dacă suprafețele efectiv deținute de proprietari respectă sau nu întinderea titlului; ceea ce este determinant este să se stabilească dacă prin efectul actelor de proprietate s-au generat raporturi de vecinătate și care este limita de demarcație între proprietățile învecinate, în acord cu cea existentă faptic la momentul dobândirii proprietății de către părți.

Trasarea conturului liniei de hotar dintre proprietățile limitrofe în acțiunea în grănițuire are ca premisă verificarea identității hotarului actual cu cel primordial, existent la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare și nu are ca finalitate decât restabilirea, dacă este cazul, a situației de fapt existente la data generării situației de vecinătate dintre reclamanți și pârâți. În consecință, trebuie stabilit care era forma terenului dobândit de părți prin acte de vânzare cumpărare.

Grănițuirea constituie o operațiune de determinare, prin semne exterioare și vizibile, a limitelor dintre două proprietăți limitrofe, pentru a se cunoaște limitele fondului asupra căruia poartă dreptul de folosință al proprietarilor celor două fonduri. O asemenea operațiune poate avea loc atât în situația în care nu există semne vizibile ale liniei de hotar, cât și în situația în care astfel de semne există, dar sunt contestate de părți. În acest ultim caz, însă, este necesar a se face dovada că linia de hotar a suferit modificări în timp, astfel încât să se impună readucerea ei la forma inițială.

Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, a fost admis recursul declarat și casată decizia atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul ..., ținând seama de considerentele prezentei decizii, cheltuielile de judecată urmând a fi avute în vedere la rejudecarea cauzei în fond.

← Recurs. despăgubiri. obligarea c.a.s. la plata contravalorii...		Reintegrare spaţiu, art.339 ncc, art.480 cod civil de la 1864,... →

Vezi şi alte speţe de drept civil: