Netemeinicia hotărârii primei instanţe sub aspectul individualizării pedepsei, precum şi a modalităţii de individualizare a executării  pedepsei

Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 778 din data de 04.12.2015

DREPT PENAL

Netemeinicia hotărârii primei instanțe sub aspectul individualizării pedepsei, precum și a modalității de individualizare a executării pedepsei

Art. 338 alin. 1 Cod penal

În apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș a fost desființată hotărârea apelată și rejudecând:

În baza art. 336 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală a fost condamnat inculpatul G.V. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 5400 lei [135 zile - amendă X 40 lei (cuantumul unei zile - amendă)] pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

În baza art. 338 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală a fost condamnat inculpatul G.V. la pedeapsa de 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului.

În baza art. 38 alin. (1) Cod penal și art. 39 alin. (1) lit. d) Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul G.V.] urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare și pedeapsa amenzii în cuantum de 5400 lei [135 zile - amendă X 40 lei (cuantumul unei zile - amendă)].

În baza art.91 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare.

În baza art. 92 Cod penal s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani.

Curtea a considerat că faptele inculpatului G.V. sunt tipice fiind întrunite atât sub aspect obiectiv, cât și sub aspect subiectiv elementele constitutive atât ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având o alcoolemie peste limita legală, prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal, cât și ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție prevăzute de art. 338 alin. (1) Cod penal.

Curtea a reținut gravitatea faptelor săvârșite constând în aceea că inculpatul G.V. deși consumase o cantitate semnificativă de băuturi alcoolice a decis să conducă autovehiculul pe drumurile publice constituind astfel un pericol direct ?i imediat la adresa sănătă?ii ?i integrită?ii corporale a pietonilor și a celorlal?i participan?i la trafic. În privința cuantumului pedepsei amenzii penale, Curtea a constatat că față de limitele de pedeapsă prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal, limitele speciale ale zilelor - amendă sunt prevăzute de art. 61 alin. (4) lit. c) Cod penal, respectiv 180 - 300 zile - amendă. Având în vedere, că prima instanța a procedat la judecarea cauzei potrivit procedurii abreviate a recunoașterii învinuirii, conform art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală raportat la art. 61 alin. (6) Cod penal, limitele speciale ale zilelor - amendă au fost reduse cu o pătrime, instanța efectuând individualizarea judiciară între 135 zile - 225 zile.

Având în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, Curtea a apreciat că stabilirea unui număr de zile amendă în minimul special, de 135 de zile - amendă constituie o proporțională individualizare a pedepsei.

Curtea de Apel Oradea, Secția penală

Decizia penală nr. 778/A/4.12.2015; Dosar nr. 533/187/2015

Prin sentința penală nr. 127 din 11 iunie 2015 a Judecătoriei Beiuș, în baza art. 336 alin. (1) Cod penal a fost stabilită pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârșirea de către inculpatul G. V. a infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

În baza art. 338 alin. (1) Cod penal a fost stabilită pedeapsa de 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea de către inculpatul G. V. a infracțiunii de părăsirea locului accidentului.

În baza art. 38, alin. (2) și art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal s-au contopit pedepsele stabilite inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare care a fost sporită cu 3 (luni) luni reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă, astfel că pedeapsa aplicată inculpatului este de 1 (unu) an și 7 (șapte) luni închisoare.

În baza art. 83 Cod penal s-a dispus amânarea aplicării pedepsei și s-a stabilit un termen de supraveghere pe o durată de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: se va prezenta la serviciul de probațiune la datele fixate de acest serviciu; va primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; va anunța, în prealabil, consilierul de probațiune schimbarea locuinței si orice deplasare ce depășește 5 zile; va comunica schimbarea locului de muncă; va comunica orice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existentă.

În baza art. 85 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere acesta să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 40 de zile la Primăria V.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 Cod penal, referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei.

În baza art. 274 Cod de procedură penală. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.

În motivarea soluției pronunțate prima instanță a reținut că fapta inculpatului G. V., de a conduce în data de 18.02.2014, în jurul orei 21:45 autoturismul Ford Focus cu numărul de înmatriculare XX-XX-XXX, pe strada Unirii din orașul V. unde a produs un accident de circulație, având o alcoolemie de 1,90 grame la mie la proba de sânge recoltată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal. De asemenea, s-a reținut că fapta aceluiași inculpat de a conduce în data de 18.02.2014, în jurul orei 21,45 autoturismul Ford Focus cu numărul de înmatriculare XX-XX-XXX, pe strada Unirii din orașul V., împrejurare în care a produs un accident rutier cu victimă, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție prevăzută de art. 338 alin. (1) Cod penal.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată și a solicitat ca judecata să aibă loc după procedura prevăzută de art. 375 Cod de procedură penală.

La individualizarea pedepselor ce i-au fost aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor comise de către acesta, consecințele produse care nu au fost grave, dar și atitudinea inculpatului care a recunoscut faptele săvârșite, nu are antecedente penale și a fost cooperant cu organele judiciare, dar și alcoolemia mare respectiv, având o alcoolemie de 1,90 grame la mie la proba de sânge recoltată, iar partea vătămată a suferit leziuni ce necesita 50 zile de îngrijiri medicale, inculpatul părăsind locul accidentului.

În baza textelor de lege mai sus arătate, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și la o pedeapsă de 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului și fiindcă ele se află în concurs ideal, în baza art. 38 alin. (2) și art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal s-au contopit pedepsele stabilite inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare care a fost sporită cu 3 (luni) luni reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă, astfel că pedeapsa aplicată inculpatului este de 1 (unu) an și 7 (șapte) luni închisoare.

La stabilirea acestor pedepse instanța de fond a ținut seama și de dispozițiile art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală care prevăd reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă în cazul închisorii, în cazul inculpaților judecați după procedura recunoașterii de vinovăție.

În legătură cu individualizarea pedepsei sub aspectul executării acesteia, s-a apreciat că în raport de situația de fapt și de dispozițiile art. 83 Cod penal în cazul inculpatului se poate dispune amânarea aplicării pedepsei, nefiind necesară aplicarea imediată a acestei pedepse stabilite inculpatului, impunându-se supravegherea conduitei sale pe o perioadă de timp.

S-a reținut că sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile prevăzute de către lege, respectiv pedeapsa rezultantă stabilită este închisoare de 1 an și 7 luni, deci mai puțin de 2 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar, a avut o conduită bună anterior dar și ulterior, dând dovezi reale de îndreptare.

De asemenea, s-a arătat că faptele pentru care inculpatului i s-au stabilit pedepse au limite de pedeapsă mai mici de 7 ani și inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală sau judecată, dimpotrivă a fost cooperant cu organele judiciare pe tot parcursul anchetei.

În această situație în baza art. 83 Cod penal s-a dispus amânarea aplicării pedepsei stabilită inculpatului și s-a fixat un termen de supraveghere pe o perioadă de 2 ani cu începere de la data rămânerii definitive hotărârii în condițiile art. 84 Cod penal.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: se va prezenta la Serviciul de Probațiune Bihor, la datele fixate de acesta; va primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; va anunța în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; va comunica schimbarea locului de muncă; va comunica informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 85 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere acesta să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 40 de zile la Primăria V., jud. Bihor. I s-a pus în vedere inculpatului, faptul că nerespectarea cu rea-credință a măsurilor de supraveghere și neexecutarea obligațiilor impuse, atrage revocarea amânării aplicării pedepsei și executarea efectivă a acesteia prin privare de libertate.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș, criticând-o sub aspectul netemeiniciei și a nelegalității și solicitând desființarea acesteia în sensul de a i se aplica inculpatului intimat pedepse cu închisoarea pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Sub aspectul netemeiniciei s-a menționat că în raport de natura infracțiunilor și de circumstanțele în care au fost comise se impunea aplicarea unor pedepse cu închisoarea și că prin amânarea aplicării pedepsei instanța de fond a minimalizat pericolul social al faptelor, iar sub aspectul nelegalității s-a arătat că în cauză nu sunt întrunite condițiile cerute de art. 83 Cod penal, instanța de fond a dispus amânarea aplicării pedepsei deși inculpatul nu și-a dat acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.

Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel cât și sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit dispozițiilor art. 417 alin. (2) Cod procedură penală Curtea a reținut următoarele:

În cursul judecății în primă instanță inculpatul G. V. a uzat de procedura abreviată a recunoașterii învinuirii recunoscând integral acuzațiile formulate de procuror și însușindu-și probele administrate în cursul urmăririi penale.

Din ansamblul probelor administrate în cursul urmăririi penale precum și din declarația dată de inculpat în cadrul procedurii abreviate a recunoașterii învinuirii rezultă că la data de 18.02.2014, în jurul orei 21, 45 inculpatul G. V. a condus autoturismul Ford Focus cu numărul de înmatriculare XX-XX-XXX, pe strada Unirii din orașul V. având o alcoolemie de 1,90 gr ‰ la proba de sânge recoltată. În acest context, inculpatul G. V. a accidentat pe persoana vătămată T. P. producându-i acesteia leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 50 de zile de îngrijiri medicale, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

Curtea a considerat că faptele inculpatului G. V. sunt tipice fiind întrunite atât sub aspect obiectiv, cât și sub aspect subiectiv elementele constitutive atât ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având o alcoolemie peste limita legală, prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal, cât și ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție prevăzute de art. 338 alin. (1) Cod penal.

Curtea a avut în vedere faptul că, față de scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele precum și de criterii generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Față de aceste criterii, Curtea a reținut gravitatea faptelor săvârșite constând în aceea că inculpatul G. V. deși consumase o cantitate semnificativă de băuturi alcoolice a decis să conducă autovehiculul pe drumurile publice constituind astfel un pericol direct ?i imediat la adresa sănătă?ii ?i integrită?ii corporale a pietonilor și a celorlal?i participan?i la trafic. Consumul de băuturi alcoolice a dus la diminuarea semnificativă a abilităților și la producerea accidentului rutier care a avut ca urmare vătămarea integrități corporale a numitului T. P., după care inculpatul, minimizând efectele accidentului rutier produs, a decis să părăsească locul accidentului.

Curtea a considerat că faptele de conducere a vehiculelor sub influen?a băuturilor alcoolice au cunoscut o recrudescen?ă în ultima perioadă. Practica judiciară a acestei instan?e, dar ?i a altor instan?e din ?ară relevă că în mai multe ocazii, consumul de băuturi alcoolice a dus la declan?area unor accidente rutiere grave care au avut ca urmare vătămarea sau uciderea persoanelor implicate. Fa?ă de acestea, instan?a a considerat că pedeapsa pronun?ată trebuie să aibă un puternic caracter exemplar, pentru a descuraja atât pe inculpat, dar ?i pe ceilal?i membri ai societă?ii de a săvâr?i asemenea fapte prevăzute de legea penală.

De asemenea, se impune o condamnarea inculpatului la o pedeapsă și cu privire la infracțiunea de părăsire a locului accidentului având în vând în vedere că astfel de comportamente ilicite pun în pericol atât sănătatea persoanelor accidentate cât și buna desfășurare a investigațiilor penale.

Prin urmare, Curtea a dispus condamnarea inculpatului G. V. pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe la pedeapsa amenzii, iar pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului la pedeapsa închisorii.

În privința cuantumului pedepsei amenzii penale, Curtea a constatat că față de limitele de pedeapsă prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal, limitele speciale ale zilelor - amendă sunt prevăzute de art. 61 alin. (4) lit. c) Cod penal, respectiv 180 - 300 zile - amendă. Având în vedere, că prima instanță a procedat la judecarea cauzei potrivit procedurii abreviate a recunoașterii învinuirii, conform art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală raportat la art. 61 alin. (6) Cod penal, limitele speciale ale zilelor - amendă au fost reduse cu o pătrime, instanța urmând să efectueze individualizarea judiciară între 135 zile - 225 zile.

Având în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal Curtea a apreciat că stabilirea unui număr de zile amendă în minimul special, de 135 de zile - amendă constituie o proporțională individualizare a pedepsei.

În ceea ce privește cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă, aceasta se stabilește ținând seama de situația materială a condamnatului și de obligațiile legale ale condamnatului față de persoanele aflate în întreținerea sa. Curtea a constatat că suma de 40 lei pentru o zi - amendă este proporțională cu criteriile anterior menționate în condițiile în care inculpatul G. V. are doi copii minori în întreținere și un venit net lunar de 4000 lei.

Față de circumstanțele concrete ale cauzei și criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal precum și având în vedere faptul că prima instanță a procedat la judecarea cauzei potrivit procedurii abreviate a recunoașterii învinuirii, Curtea a apreciat că o pedeapsă de orientată spre minimul special de 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului constituie o proporțională individualizare a pedepsei.

Curtea a apreciat că nu se impune amânarea aplicării pedepsei întrucât față de ansamblul circumstanțelor de fapt se impune aplicarea imediată a unei pedepse.

Prin urmare, în baza art. 421 pct. 2) lit. (a) Cod de procedură penală Curtea a admis apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș împotriva sentinței penale nr. 127 din 11 iunie 2015 pronunțate de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 533/187/2015, a desființat sentința penală apelată și rejudecând:

În baza art. 336 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală a condamnat pe inculpatul G. V. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 5400 lei [135 zile - amendă X 40 lei (cuantumul unei zile - amendă)] pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

În baza art. 338 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală a condamnat pe inculpatul G. V. la pedeapsa de 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului.

În baza art. 38 alin. (1) Cod penal și art. 39 alin. (1) lit. d) Cod penal a contopit pedepsele aplicate, inculpatul G. V. [urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare și pedeapsa amenzii în cuantum de 5400 lei [135 zile - amendă X 40 lei (cuantumul unei zile - amendă)].

Curtea constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 Cod penal și reținând că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare.

Curtea a apreciat că raportat la dispozițiile art. 91 Cod penal nu se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei amenzii dacă pedeapsa rezultantă aplicată este închisoarea, la care s a adăugat amenda penală; în această ipoteză fiind suspendată numai executarea pedepsei închisorii, amenda urmând a fi executată pe durata termenului de supraveghere.

În baza art. 92 Cod penal a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani.

În baza art. 93 alin.(1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere a impus inculpatului G. V. următoarele măsuri de supraveghere:

a. să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bihor, la datele fixate de acesta, sens în care a încredințat supravegherea inculpatului acestui serviciu;

b. să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c. să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d. să comunice schimbarea locului de muncă;

e. să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin.(2) lit. b) Cod penal a impus inculpatului G. V. să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probațiune Bihor sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul G. V. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei V. sau al Primăriei Ș., jud.Bihor pe o perioadă de 80 de zile.

În baza art. 91 alin. (4) Cod penal a atras atenția inculpatului G. V. asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

A constatat că executarea pedepsei amenzii în cuantum de 5400 lei [135 zile - amendă X 40 lei (cuantumul unei zile - amendă)] stabilite inculpatului G. V. nu a fost suspendată, fiind executabilă de la rămânerea definitivă a hotărârii în condițiile art. 559 Cod de procedură penală.

A atras atenția inculpatului G. V. că neexecutarea, cu rea-credință, a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, atrage înlocuirea zilelor amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile închisoare.

În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în apel au rămas în sarcina statului.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Netemeinicia hotărârii primei instanţe sub aspectul individualizării pedepsei, precum şi a modalităţii de individualizare a executării  pedepsei