Nulitate absolută certificat de moştenitor - competenţa conform art.94 din NCPC aparţine tribunalului fiind o acţiune neevaluabilă în bani, care nu se regăseşte în disp.art.94 din NCPC
| Comentarii |
|
Judecătoria TECUCI Sentinţă civilă nr. 435 din data de 26.02.2015
La primul termen de judecată, instanța a invocat excepția de necompetență materială a judecătoriei și a pus-o în discuția părților.
Apărătorii părților au solicitat admiterea excepției ca întemeiată.
Instanța apreciază întemeiată excepția motivat de următoarele considerente:
- prin cererea formulată de reclamante s-a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 124/13.03.1980 eliberat de notariatUL DE STAT T cu privire la succesiunea defunctului SG, în referire la moștenitori și cotele acestora.
- se observă că instanța a fost investită cu o acțiune neevaluabilă în bani, deoarece se solicită anularea unui certificat de moștenitor numai în ceea ce privește stabilirea calității de moștenitor a reclamantei și a cotei acesteia.
- acțiunea având ca obiect stabilirea calității de moștenitor este neevaluabilă în bani, în sprijinul acestei opinii fiind și dispozițiile din OUG 80/2013, astfel potrivit art. 5 alin.1 lit. b din acest act normativ " (1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel: b) stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar. Se observă că se stabilește o taxă fixă, spre deosebire de alte cereri care sunt considerate ca fiind evaluabile în bani, cum ar cereri pentru stabilirea masei succesorale ( 3% din valoarea masei succesorale) acțiuni în pretenții, acțiuni în revendicare, etc.
- potrivit art. 94 din NCPC "Judecătoriile judecă:
1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
b) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii;
c) cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spații aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum și cele privind raporturile juridice stabilite de asociațiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, după caz;
d) cererile de evacuare;
e) cererile referitoare la zidurile și șanțurile comune, distanța construcțiilor și plantațiilor, dreptul de trecere, precum și la orice servituți sau alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părți ori instituite pe cale judecătorească;
f) cererile privitoare la strămutarea de hotare și cererile în grănițuire;
g) cererile posesorii;
h) cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extra contractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe;
h^1) cererile de declarare judecătorească a morții unei persoane;
i) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
j) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști; (…).";
- se observă că printre acțiunile neevaluabile în bani stabilite exclusiv de competența judecătoriei nu se regăsesc și cele având ca obiect constatarea nulității unui act neevaluabil în bani.
- de altfel este cunoscut faptul că potrivit dispozițiilor Noului cod de procedură civilă, aplicabil în speță, judecătoria nu mai este instanță de drept comun, cu tribunalul.
- deși reclamantele, prin apărător au arătat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.118 din NCPC se observă că aceste dispoziții nu specifică despre ce instanță este vorba , judecătorie sau tribunal, în timp ce dispozițiile art. 94 lit. i din NCPC stabilesc în competența exclusivă a judecătoriei numai cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare, nu și cererile enumerate la art. 118.
Față de aceste considerente și având în vedere și dispozițiile art. 99 alin.1 din NCPC, în referire la art. 129 alin.1 și art. 130 alin.2 din NCPC instanța urmează a admite excepția și să decline competența în favoarea Tribunalului Galați, secția civilă instanță căreia i se va înainta dosarul.
| ← Cerere de valoare redusă – lipsa calităţii procesuale active | Plângere tardivă formulată conform art.31 din OG 2/2001 –... → |
|---|
