Obl. de a face.ex. necompetentei materiale functionale.acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere sunt de co
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Hotărâre nr. 0 din data de 12.04.2018
R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE Dosar nr...ÎNCHEIERE CIVILĂ TRIBUNALUL,Asupra cauzei de față constată următoarele:Prin Sent.civ..., pronuntata in dosar..., Tribunalul București-Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admits exceptia necompetentei teritoriale a instantei si a declina competenta de solutionare a cauzei privind pe reclamanții NID, UI, CS, LC, GM în contradictoriu cu pârâții MAI, IGP și IPJ D. in favoarea Tribunalului Dolj.Pentru a dispune astfel, Tribunalul Bucuresti a retinut ca, prin cererea inregistrata la data de 18.08.2017 sub dosar nr..., reclamanții în contradictoriu cu pârâții, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună obligarea pârâților la recunosterea dreptului pretins privind acordarea ajutoarelor ce se cuvin reclamanților conform prevederilor art. 20 alin. (1) si (2), din Anexa VII, Cap. II, Secțiunea a-lll-a, la Legea cadru nr. 284/28.12.2010, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, art. 127 alin. (5) si (6) lit. (g) din HG nr. 257/2011 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; la repararea pagubei prin obligarea paraților la achitarea in totalitate a sumelor ce li se cuvin potrivit dispozițiilor legale susmenționate, calculate la nivelul salariului funcției de baza din ultima luna de activitate fara a fi supuse impozitului pe venit (16%) si cotelor de contribuții obligatorii potrivit Codului fiscal (10.5%CAS si 5.5%CASS), la care se adaugă dobânda legala si indicele de inflație aferente sumelor datorate de la data pensionarii si pana la data plații efective.In motivarea cererii, reclamanții au arătat ca au fost angajați in cadrul IPJ D., pana la data trecerii in rezerva prin încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie, dupa cum urmează: NID, la data de 30.04.2016, conform Ordinului MAI nr...; UI, la data de 28.12.2016, conform Ordinului MAI nr...; CS, la data de 01.05.2017, conform Dispoziției Șefului IGP Dolj, nr...; LC, la data de 01.10.2016, conform Ordinului MAI nr...; GM, la data de 28.11.2016, conform Dispoziției Șefului IGP Dolj, nr...
Conform dispozițiilor legale, respectiv art. 20 alin. (1) si (2), din Anexa VII, Cap. II, Secțiunea a-lll-a, la Legea cadru nr. 284/28.12.2010, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, la trecerea in rezerva sau direct in retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii si funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusa, in funcție de vechimea efectiva (...), beneficiază de un ajutor stabilit in raport cu solda funcției de baza, respectiv salariul funcției de baza. Potrivit art. 3 alin. (3) din Anexa VII, Cap. II, Secțiunea a-lll-a, la Legea cadru nr. 284/28.12.2010, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, solda funcției de baza este formata din solda de funcție, solda de grad, gradații si dupa caz solda de comanda.
Potrivit art. 127 alin. (6) lit. (g) din HG nr. 257/2011 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu sunt considerate venituri de natura salaríala sau asimilate salariilor si nu se valorifica la calculul punctajului lunar, in cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1), pct. I, lit. (c) din lege, sumele provenite din plați compensatorii si ajutoare la trecerea in rezerva sau direct in retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie.Nefiind venituri de natura salaríala si nici asimilate salariilor aceste venituri nu pot fi supuse impozitului pe venit si nici cotelor de contribuții sociale obligatorii (CAS si CASS) potrivit Codului fiscal.Pentru obținerea acestor drepturi s-au adresat IPJ D., primind: răspunsul înregistrat sub nr..., pentru reclamantul NID, răspunsul înregistrat sub nr..., pentru reclamantul UI, răspunsul înregistrat sub nr..., pentru reclamantul CS, răspunsul înregistrat sub nr..., pentru reclamantul LC, răspunsul înregistrat sub nr..., pentru reclamantul GM.Deși conform dispozițiilor legale enunțate beneficiază de aceste drepturi, acordarea lor a fost suspendata prin emiterea unor acte normative anuale. Suspendarea plații acestor drepturi bănești, aduce o atingere evidenta a dreptului de proprietate al reclamanților, drept recunoscut si garantat de art. 1, din Protocolul nr. I, al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Limitarea sau nealocarea fondurilor bugetare nu poate constitui un temei pentru refuzul plații, întrucât o asemenea explicație tinde sa nege un drept prevăzut de lege in favoarea subsemnaților reclamanți, drept prevăzut de norme legale, devenit cert si exigibil odată cu încetarea raporturilor de serviciu. Subsemnaților reclamanți ne-a fost suprimat acest ajutor bănesc dupa scadenta acestuia, retroactiv, situație in care este evident ca ne aflam in prezenta unei privări de dreptul efectiv câștigat pentru perioada in care munca a fost prestata, pentru ca acesta a devenit parte din patrimoniul reclamanților.
In acest sens este Decizia nr. 16/2015 a I.C.C.J care in completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept face distincția intre exercițiul si existenta dreptului. In considerentele deciziei s-a statuat ca: «Din interpretarea normelor legale enunțate rezulta ca voința legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale respectiv de incetare a existentei dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații ci doar de suspendare a exercițiului acestui drept.».
Pentru a pronunța aceasta decizie, obligatorie in privința chestiunii de drept dezlegate, potrivit art. 521 Cod proc. civ. de la data publicării in Monitorul Oficial al României Partea I, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE, a reținut ca rațiunea măsurii dispuse de legiuitor isi are izvorul intr-o situație de excepție, respectiv criza economica a tarii, context in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a admis ca statul are dreptul de a suspenda sau suprima anumite retribuții si ca prin adoptarea Legii 118/2010 ingerința statului a fost prevăzuta de lege si a urmărit un interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal intre cheltuilile si veniturile statului, pe fondul crizei economice din tara.Facand analiza dispozițiilor art. 20 din Anexa nr. VII la Legea nr. 284/2010 si ale art. 13 alin. (1) din Legea 285/2010, Instanța suprema a constatat ca din interpretarea acestora rezulta ca voința legiuitorului nu a fost de eliminare a beneficiilor acordate unor anumite categorii socio-profesionale, respectiv de incetare a existentei dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații ci doar de suspendare a exercițiului acestui drept, rațiunea acestei interpretări fiind impusa si de succesiunea in timp a actelor normative prin care legiuitorul a dispus cu caracter temporar, măsura neaplicarii dispozițiilor legale privind ajutoarele/indemnizațiile in anii 2011-2015.Acordarea ajutoarelor este strâns legata de activitatea cadrelor militare din sistemul național de apărare, ordine publica si securitate naționala care nu s-a limitat in timp la durata programului normal de lucru si nu a existat posibilitatea compensării muncii prestate cu timp liber sau plați suplimentare. Aceste ajutoare se acorda o singura data, la ieșirea la pensie, nu au caracter de continuitate pe o anumita durata de timp si nu pot fi considerate venituri salariale sau asimilate salariilor fiind legiferate in mod distinct.Fata de aceste considerente, au solicitat admiterea acțiunii in sensul recunoașterii dreptului dedus judecații chiar si in contextul suspendării legale a exercițiului sau (in acest sens, art. 34 alin. 3 Cod proc. civ.) si obligării paraților la plata drepturilor prevăzute de art. 20 alin. (1) si (2), din Anexa VII, Cap. II, Secțiunea a-lll-a, la Legea cadru nr. 284/28.12.2010, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice la incetarea cauzei de suspendare legala.In drept, au fost invocate art. 1, art. 11 si art. 28 alin. (1) Legea 554/2004, precum si celelalte dispoziții legale menționate in cererea de chemare in judecata.În susținerea cererii de chemare în judecată au fost depuse la dosar înscrisuri (filele 14-23).La data de 30.08.2017, pârâtul MAI a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.La data de 12.09.2017, pârâtul IPJ D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.La data de 13.09.2017, pârâtul IGPR a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.La data de 17.10.2017 reclamanții au formulat răspuns la întâmpinari.La prezentul termen de judecată, instanța a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București-Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și a rămas în pronunțare asupra acesteia.Analizând cu prioritate excepția de necompetență teritorială a Tribunalului București-Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale invocată de pârâți, conform art. 248 din codul de procedură civilă potrivit căruia instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra excepțiilor de fond care fac inutilă, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, instanța a reținut următoarele:Potrivit art. 269 al. 2 din Codul muncii, cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința. Totodată, conform art. 210 din Legea nr. 62/2010 a dialogului social, cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.Din dispozițiile legale menționate mai sus rezultă că, în domeniul conflictelor de muncă, competența teritorială este exclusivă, fiind determinată de domiciliul reclamantului sau de cel al locului de muncă, astfel că, instanța competentă potrivit legii să soluționeze prezenta cauză este Tribunalul Dolj, având în vedere că domiciliile reclamanților sunt situate în municipiul Craiova, județul Dolj, motiv pentru care a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și cauza a fost declinată în favoarea Tribunalului Dolj, spre competentă soluționare.Pe rolul Tribunalului Dolj, cauza a fost inregistrata sub acelasi numar.La primul termen de judecata, acordat la data de 12.04.2018, instanta, din oficiu, a invocat exceptia necompetentei sale materiale (functionale), avand in vedere calitatea reclamantilor - aceea de functionari publici.
Analizand cu prioritate aceasta exceptie, Tribunalul retine urmatoarele:Asa cum reiese din actele dosarului, dar si din recunoasterile partilor, facute la interpelarea instantei, reclamantii au calitatea de functionari publici, intre acestia si parata existand un raport de serviciu.Asupra instantei competente cu solutionarea litigiilor avand ca obiect acordarea ajutoarelor ce se cuvin reclamanților conform prevederilor art. 20 alin. (1) si (2), din Anexa VII, Cap. II, Secțiunea a-lll-a, la Legea cadru nr. 284/28.12.2010, ICCJ s-a pronuntat prin Decizia in interesul legii nr. 5/2018, prin care a statuat că:
";Litigiile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din Capitolul 2 al Anexei VII din Legea nr. 284/2010 sunt de competența în primă instanță a secțiilor/completelor specializate în soluționarea litigiilor de muncă, respectiv, raportat la calitatea de funcționar public a reclamanților, a secțiilor/completelor specializate de contencios administrativ.Acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere formulate în temeiul art. 20 alin. (1) din Capitolul 2 al Anexei VII din Legea nr. 284/2010 introduse în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații sunt prematur formulate.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.";Asa fiind, avand in vedere ca reclamantii din prezenta cauza au calitatea de functionar public, in lumina celor statuate prin Decizia RIL 5/2018, instanta va admite exceptia necompetentei materiale (functionale) a Sectiei Litigii de Munca si Asigurari Sociale si va declina competenta in favoarea Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal din cadrul aceluiasi tribunal.
| ← Inadmisibilitatea contestaţiei introdusă împotriva unei... | Actiune în răspundere patrimonială.lipsa emiterii unei... → |
|---|
