RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Contestaţie în anulare. Condiţii de admisibilitate
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 62/CA din data de 19.01.2015
SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Materie: RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Contestație în anulare. Condiții de admisibilitate
-Art. 503 alin. 2 pct. 1 Cod de procedură civilă
Prin contestația în anulare formulată în cauză, contestatorii au solicitat anularea hotărârii atacate și declinarea competenței soluționării cauzei în favoarea Secției I-a civilă a Curții de Apel Oradea, arătând că, ulterior pronunțării deciziei, la data de 26.06.2014, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă, prin Sentința civilă nr. 39/2014-P, dată în dosar nr. 3884/83/2013* s-a pronunțat asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Satu Mare - Secția II civilă și Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă într-o cauză similară cu cea dedusă judecății, privindu-l pe fostul coleg al acestora A.G.M., stabilind competența în favoarea Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă. Au fost invocate în drept dispozițiile art.503 alin.2 pct.1 Cod de procedură civilă.
Potrivit acestui articol, "hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut (…) și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia";.
Ca atare, pentru ca o contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art.503 alin.2 pct.1 Cod de procedură civilă să fie admisibilă, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiții, respectiv necompetența instanței de recurs trebuie să fi fost absolută și excepția să fi fost invocată în fața acelei instanțe, însă instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei.
În speță, ultima condiție nu este îndeplinită. Astfel cum se arată chiar în cuprinsul contestației în anulare, ulterior pronunțării deciziei în prezenta cauză, într-o cauză similară cu cea dedusă judecății, privindu-l pe fostul coleg al acestora, A.G.M. a fost stabilită competența în favoarea Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă. Ca atare, excepția necompetenței materiale nu a fost invocată în fața instanței de recurs, astfel cum prevede expres textul de lege, iar instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei, contestatarii luând cunoștință doar ulterior despre faptul că, într-o cauză similară, privindu-l pe fostul coleg al acestora A.G.M., a fost stabilită competența în favoarea Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă.
Decizia nr. 62/CA/19.01.2015 a Curții de Apel Oradea - Secția a II - a civilă, de contencios administrativ și fiscal
Dosar 2815/83/CA/2013*
Prin decizia nr.2207/CA/23.06.2014 Curtea a respins ca nefondat recursul declarat de recurenții reclamanți S.M., P.V. , B.I., A.G., S.I., B.N., C.I. , P.N. Ioan, D.G.A.I., P.A.I.M. , G.I.V., C.I.D., T.D., F.V., R.V., în contradictoriu cu intimații pârâți INSPECTORATUL DE POLIȚIEI AL JUDEȚULUI SATU MARE, MINISTERUL AFACERILOR INTERNELOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN D.G.R.F. CLUJ NAPOCA - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SATU MARE și DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ NAPOCA PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI SATU MARE, împotriva sentinței nr. 4983 /CA/13.11.2013 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care a menținut-o în totul, fără cheltuieli de judecată în recurs.
Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare contestatorii S.M., P.V. , B.I., A.G., S.I., B.N., C.I. , P.N.I., D.G.A.I., P.A.I.M. , G.I.V., C.I.D., T.D., F.V., R.V. solicitând admiterea contestației în anulare, anularea hotărârii atacate și declinarea competenței soluționării cauzei în favoarea Secției I-a civilă a Curții de Apel Oradea.
Arată că prin hotărârea atacată, a fost respins ca nefondat recursul declarat împotriva Sentinței, civile nr. 4983/CA/13.11.2013 pronunțată de Secția, a Il - a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Satu Mare.
Ulterior pronunțării deciziei, la data de 26.06.2014, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă, prin Sentința civilă nr. 39/2014-P, dată în dosar nr. 3884/83/2013* s-a pronunțat asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Satu Mare - Secția II civilă și Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă, într-o cauză similară cu cea dedusă judecății de către contestatari, cauza privindu-l pe fostul coleg al acestora A.G.M.
Soluționând conflictul negativ de competență Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a stabilit competența de soluționare a cererii formulate de A.G.M. în favoarea Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă.
Arată faptul că așa cum rezultă și din Sentința civilă nr. 39/2014-P mai sus menționată, obiectul cererii de chemare în judecată cu care reclamantul A.G.M. a investit instanța îl formează solicitarea de obligare a pârâtelor Ministerul Afacerilor Internelor, Instituția Prefectului Satu Mare, Direcția Regim Permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din cadrul M.A.I. și Ministerul Finanțelor, la plata ajutoarelor cuvenite în temeiul Anexei VII, cap. II, secțiunea a 3-a, art. 20 alin.1 și 2 din Legea 284/2010privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, adică același obiect ca si cel al cererii de chemare în judecată din prezentul dosar.
Menționează că și fostul lor coleg A.G.M. a fost reprezentat în cauză de același apărător ales, iar Sentința civilă nr. 39/2014-P a fost pronunțată de Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă fără citarea părților.
Pentru a pronunța această hotărâre Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a reținut că din interpretarea dispozițiilor art.20 alin. 1 și 2 din Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice rezultă că sumele de bani cuvenite și solicitate de reclamant au natura juridică a unui ajutor social de care beneficiază persoanele vizate, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, iar nu natura juridică a unor drepturi salariale cuvenite unor funcționari publici în activitate, pentru a fi incidente dispozițiile art. 109 din Legea 188/1.99.
Având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată este identic cu cel al cererii numitului A.G.M., acesta fiind fostul lor coleg în cadrul Ministerul Afacerilor Internelor, solicită admiterea prezentei Contestații în anulare astfel cum aceasta a fost formulată.
Intimata Ministerul Afacerilor Interne prin întâmpinare arată că, contestația în anulare formulată este neîntemeiată, întrucât excepția de necompetență a instanței trebuia să fi fost invocată în fața instanței de recurs, iar aceasta să fi omis să se pronunțe asupra ei.
Intimata Direcția Generala a Finanțelor Publice a Județului Satu Mare, prin întâmpinare a solicitat respingerea contestației in anulare, menținerea dispozițiilor instanței privind respingerea recursului promovat de către contestatori si in consecință respingerea acțiunii reclamanților.
Obligarea Ministerului Finanțelor Publice la alocarea sumelor solicitate de reclamanți este lipsita de suport legal si in același timp imposibila deoarece, aceste sume trebuie propuse de către ordonatorii principali de credite conform art.34 alin. 1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice iar Ministerul Finanțelor Publice sa fie autorizat in acest sens da către legiuitor.
Pe fond, solicită respingerea acțiunii și menținerea dispozițiilor instanței privind respingerea recursului promovat de către contestatori si in consecința respingerea acțiunii reclamanților.
In drept, invoca dispozițiile legale la care a făcut referire.
Instanța de recurs, analizând contestația în anulare prin prisma motivelor invocate, a reținut că este nefondată, pentru următoarele considerente:
Prin contestația în anulare formulată în cauză, contestatorii au solicitat anularea hotărârii atacate și declinarea competenței soluționării cauzei în favoarea Secției I-a civilă a Curții de Apel Oradea, arătând că, ulterior pronunțării deciziei, la data de 26.06.2014, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă, prin Sentința civilă nr. 39/2014-P, dată în dosar nr. 3884/83/2013* s-a pronunțat asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Satu Mare - Secția II civilă și Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă într-o cauză similară cu cea dedusă judecății, privindu-l pe fostul coleg al acestora A.G.M., stabilind competența în favoarea Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă. Au fost invocate în drept dispozițiile art.503 alin.2 pct.1 Cod de procedură civilă.
Potrivit acestui articol, "hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut (…) și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia";.
Ca atare, pentru ca o contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art.503 alin.2 pct.1 Cod de procedură civilă să fie admisibilă, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiții, respectiv necompetența instanței de recurs trebuie să fi fost absolută și excepția să fi fost invocată în fața acelei instanțe, însă instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei.
În speță, ultima condiție nu este îndeplinită. Astfel cum se arată chiar în cuprinsul contestației în anulare, ulterior pronunțării deciziei în prezenta cauză, într-o cauză similară cu cea dedusă judecății, privindu-l pe fostul coleg al acestora, A.G.M. a fost stabilită competența în favoarea Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă. Ca atare, excepția necompetenței materiale nu a fost invocată în fața instanței de recurs, astfel cum prevede expres textul de lege, iar instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei, contestatarii luând cunoștință doar ulterior despre faptul că, într-o cauză similară, privindu-l pe fostul coleg al acestora A.G.M., a fost stabilită competența în favoarea Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă.
Ca atare, nefiind întrunite condițiile de admisibilitate întemeiate pe dispozițiile art.503 alin.2 pct.1 Cod de procedură civilă, Curtea a respins contestația în anulare formulată de contestatorii S.M., P.V. , B.I., A.G., S.I., B.N., C.I. , P.N.I., D.G.A.I., P.A.I.M. , G.I.V., C.I.D., T.D., F.V., R.V. împotriva Deciziei nr.2207/CA/23.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel Oradea.
| ← RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Cerere de revizuire. Înscris... | RECURS LITIGII CU PROFESIONISTI. Procedura insolventei. Plan de... → |
|---|
