RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Cerere de revizuire. Înscris nou. Condiţii

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 243/CA din data de 26.01.2015

SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Materie: RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Cerere de revizuire. Înscris nou. Condiții

-Art. 322 pct. 5 Cod de procedură civilă

Prin Potrivit art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere :"dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere";.

Pentru a se putea invoca acest motiv și a se admite cererea de revizuire, trebuie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

1.Partea interesată să prezinte un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată.

2.Înscrisul să aibă forță probantă prin el însuși, fără să fie nevoie de a fi confirmat prin alte mijloace de probă.

3. Înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită.

4.Înscrisul nu a putut fi invocat în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.

5.Înscrisul să fie determinant, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării fondului, soluția ar fi fost alta decât cea pronunțată.

În speță, înscrisul nou invocat de revizuient este adresa nr. x.xxx.xxx/ 25.04.2012 emisă de Direcția Medicală din cadrul M.A.I. - Spitalul Clinic Județean de Urgență A. I. din Oradea către Parchetul Militar de lângă Tribunalul Militar Cluj, în vederea soluționării dosarului penal nr. 162/P/2011, prin care s-a propus încadrarea revizuientului ca "apt pentru serviciul militar combatant în timp de pace, considerând că pacientul își poate îndeplini obligațiile de serviciu și nu se justifică clasarea…";.

Instanța de revizuire a constatat, pe de o parte, că înscrisul respectiv nu provine de la intimatul I.S.U. C., nefiindu-i opozabil acestui intimat, iar, pe de altă parte, că nu sunt îndeplinite nici celelalte cerințe ale textului legal enunțat, respectiv să aibă forță probantă prin el însuși, fără a fi nevoie să fie confirmat prin alte mijloace de probă, să fi fost reținut de partea potrivnică, să nu fi putut fi invocat în fața instanței de recurs dintr-o împrejurare mai presus de voința părților ori să fi fost determinant, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării recursului, soluția ar fi fost alta decât cea pronunțată.

Situația medicală a revizuientului nu se prezintă altfel decât cea reținută prin certificatul medical nr. xxxxxx/ 09.02.2010 prin care acesta este declarat "apt combatant pentru serviciul militar în timp de pace și război";, deci cu capacitate de muncă în proporție de 100%, instanța de recurs apreciind corect că, criteriul "situația medicală a persoanei supuse selecției, reportată la cerințele postului"; trebuie analizat și prin raportare la celelalte acte ale dosarului din care rezultă că revizuientul este scutit de eforturi fizice care să implice folosirea forței fizice a brațului, după cum reiese din scutirea medicală din 07.04.2010.

Decizia nr. 243/CA/ 26. 01. 2015 a Curții de Apel Oradea - Secția a II - a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Dosar 11962/111/CA/2011*

Prin decizia nr. 293/CA/17.02.2014 Curtea de Apel Oradea a admis recursul declarat de recurentul pârât Inspectoratul pentru Situații de Urgență C. Bihor în contradictoriu cu intimatul reclamant A.M.C. și intimatul pârât Inspectoratul General pentru Situații de Urgență București, împotriva Sentinței nr.3226 din 23.04.2013 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a modificat-o în parte în sensul că:

A respins acțiunea formulată de reclamantul A.M.C. împotriva pârâtului Inspectoratul pentru Situații de Urgență C. Bihor, ca neîntemeiată.

A menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele :

Critica de nelegalitate a Ordinului Inspectorului șef I.G.S.U. nr. 4003/I din 14.09.2011, invocată de reclamantul intimat, vizează modalitatea în care s-a făcut analiza situației lui din perspectiva criteriilor de selecție pentru departajarea acestuia în vederea numirii în funcții și neselecționarea lui pentru a participa la interviul din data de 12.07.2011, pentru a fi încadrat într-o funcție similară celei pe care a fost numit anterior datei de 15.06.2011.

În speță, instanța de fond a reținut, în mod eronat, faptul că instituția recurentă nu a respectat prevederile Metodologiei privind organizarea și desfășurarea selecției personalului în vederea numirii în funcție, comunicată de I.G.S.U. cu numărul 7104/21.06.2011.

Reorganizarea instituțională din anul 2011 a fost generată de prevederile Legii 286/ 2010 a bugetului de stat, precum și de ordinul MAI nr. I / 658/ 10.06.2011 privind reorganizarea I.G.S.U. și a unităților subordonate acestuia, respectiv Ordinul I.G.S.U. nr. 080211/ 11.06.2011 prin care au fost aprobate statele de organizare ale structurilor subordonate I.G.S.U. Aceste prevederi redimensionau cheltuielile de personal și implicit au generat reducerea unor posturi în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență "C." al județului Bihor, respectiv la Stația de Pompieri A.

Odată cu intrarea în vigoare a noilor state de organizare, s-a procedat la radierea vechilor organigrame și state de organizare, ceea ce a generat automat punerea la dispoziție în vederea încadrării a întregului personal al inspectoratului (care se afla încadrat pe posturi în vechiul stat de organizare), prin aplicarea prevederilor art. 82 lit. a) din Legea 80/ 1995 privind statutul cadrelor militare, modificată și completată, în conformitate cu care :

"Situația ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate, care sunt puși la dispoziție, se soluționează după cum urmează:

a) pentru cei puși la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere, în termen de cel mult 3 luni. În cazuri excepționale, cu aprobarea ministrului apărării naționale, acest termen poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni. Pe timpul cât se află în această situație, cei în cauză îndeplinesc atribuțiile stabilite de comandanții unităților militare la a căror dispoziție sunt";.

Instanța de fond a interpretat greșit succesiunea activităților care se impuneau a fi desfășurate cu privire la punerea la dispoziție a personalului Inspectoratului pentru Situații de Urgență "C." al județului B.

Astfel, cum începând cu 15.06.2011 statul de organizare în vigoare până la data de 14.06.2011 a fost radiat, personalul nu mai putea rămâne încadrat pe acele posturi, drept pentru care a fost pus la dispoziție cu data de 15.06.2011 prin Ordinul inspectorului șef nr. 4349/1/15.06.2011, în Anexa 2 a ordinului fiind puși la dispoziție toți subofițerii din cadrul I.S.U. C., deci și cei din cadrul Stației de pompieri A. Despre aceste aspecte au luat la cunoștință toate persoanele în cauză prin prelucrarea actelor normative și a ordinelor în cauză și la ședințele la care aceștia au participat prin semnarea tabelelor de luare la cunoștință, împrejurare care rezultă și din declarațiile martorilor audiați în fața instanței de fond.

La structurile din subordinea I.S.U. "C." B., unde prin organigramă nu au survenit modificări, personalul a fost ulterior reîncadrat în funcțiile corespunzătoare prevăzute în noul stat de organizare al unității, iar la cele unde prin organigramă au survenit modificări ce au constat în reducerea numărului de posturi, în vederea repunerii în funcții a personalului în noul stat de organizare, a fost nevoie de desfășurarea și susținerea unor examene de către personalul afectat de reorganizare.

De altfel, acest fapt este prevăzut și în art. 3 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea selecției personalului în vederea numirii în funcție ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul I.G.S.U., art.5 din metodologie făcând referire la cu totul altceva decât punerea la dispoziție a personalului.

Referitor la prevederile pct.4 din Ordinul I.G.S.U. nr.7093/ 16.06.2011, instanța a constatat că acea "analiză a situațiilor în ședința de conducere" este total diferită de analiza desfășurată în data de 23.06.2011, care a avut ca efect selecționarea/ neselecționarea personalului în vederea ocupării posturilor rămase vacante. Toate precizările din ordinul 7093/ 16.06.2011 aveau ca obiect numirea, respectiv punerea la dispoziție a personalului la data de 15.06.2011. Selecția ulterioară, care avea ca scop alegerea celor care corespund cel mai bine cerințelor posturilor rămase vacante, urma să se desfășoare (și s-a desfășurat în fapt) ulterior numirii/ punerii la dispoziție cu data de 15.06.2011, potrivit Metodologiei care a fost transmisă prin Ordinul I.G.S.U. 7104/ 21.06.2011.

In conformitate cu art. 4 din Metodologie, în vederea organizării și desfășurării selecției, în ședința de lucru desfășurată la data de 22.06.2011, desfășurată la sediul I.S.U. "C." B., cu participarea cadrelor cu funcții de conducere până la nivel de locțiitor comandant de subunitate, s-au stabilit criteriile care au stat la baza analizei personalului, precum și data și locul desfășurării analizei. Acestea au fost consemnate in Ordinul de zi pe unitate nr. S/121/22.06.2011, depus ca și probă în recurs, fiind astfel eronate afirmațiile din considerentele sentinței atacate în sensul că nu s-a făcut dovada că personalul a fost informat cu privire la criteriile care au stat la baza analizei, precum și că nu s-a făcut dovada consemnării acestora prin ordin de zi pe unitate. Criteriile finale care au stat la baza analizei personalului supus selecției au fost consemnate în procesul-verbal nr. 475350/22.06.2011.

În privința constatării instanței de fond conform căreia nu s-a respectat Metodologia prin faptul că la dosarul cauzei nu a fost depus un anunț și nici o altă dovadă din care să rezulte că pârâta a procedat la afișarea acestor informații conform art. 4 din Metodologie, instanța de recurs a avut în vedere declarația martorului propus de reclamant - F. I.N. din care rezultă că: "legat de metodologia de examen, arat că șeful de tură ne-a adunat și ne-a adus la cunoștință condițiile pentru participarea la examen și criteriile de departajare."

Mai mult, din declarațiile aceluiași martor, rezultă că: "legat de metodologia de examen, arat că șeful de tură ne-a adunat și ne-a adus la cunoștință condițiile pentru participarea la examene și criteriile de departajare ... arat că metodologia de examen a fost și afișată în clubul unității, la fel și posturile vacante din I.S.U. B."

De asemenea, din declarațiile martorului P. D.F. (f. 145-146 dosar fond) rezultă faptul că tot personalul a fost prelucrat, pe bază de semnătură, cu privire la conținutul Metodologiei, instanța de recurs constatând că pe reclamantul intimat, personal, nu l-au interesat criteriile, întrucât "postul ocupat de mine nu a fost scos la concurs", adică se regăsea în noul stat de organizare, fiind încadrat în funcția de șef G.I.S. (gardă intervenție stingere).

În Regulamentul disciplinei militare - R.G. 3 la art. 6 se specifică faptul că: "comandanții sunt răspunzători de aducerea la cunoștință a personalului din subordine în părțile ce îl privesc a ordinelor și dispozițiilor, precum și de asigurarea înțelegerii corecte a acestora", drept pentru care comandantul de subunitate a luat toate măsurile pe care le-a considerat de cuviință pentru aducerea la cunoștința personalului din subordine a prevederilor cu incidență asupra reorganizării instituționale, inclusiv prevederile Ordinului I.G.S.U. nr. 7104/2011 și anume Metodologia privind organizarea și desfășurarea selecției personalului.

Reclamantul intimat a putut lua la cunoștință despre prevederile acestei Metodologii încă din data afișării acesteia și anume 23.06.2011. În acest sens, acesta a semnat și tabelul nominal cu personalul de la Stația de Pompieri A., care a fost instruit cu privire la prevederile noului stat de organizare, intrat în vigoare la data de 15.06.2011, tabel înregistrat cu nr. 484361 din data de 27.06. 2011 și depus ca probă la dosarul instanței de fond (filele 85 și 122).

Referitor la declarațiile intimatului, conform cărora acesta nu ar fi fost prezent în subunitate în perioada 23-27.06.2011 și implicit nu i s-ar fi prelucrat prevederile Metodologiei, instanța de recurs a constatat că tabelul cu semnăturile a fost înregistrat la data de 27.06.2011, la 4 zile de la afișarea Metodologiei (după obținerea majorității semnăturilor personalului din cadrul Stației de Pompieri A. care se afla la program și își desfășura activitatea pe cele 4 ture de serviciu), fiind utilizat în continuare până la obținerea tuturor semnăturilor personalului din cadrul subunității, pe măsura întoarcerii acestora la serviciu din concedii de odihnă, concedii medicale, spitalizări, zile libere, etc. și a prelucrării aspectelor privind activitatea desfășurată cu ocazia reorganizării instituționale.

Informarea personalului cu privire la criteriile de selecție, la cuprinsul Metodologiei s-a făcut prin afișarea la sediul subunităților a Metodologiei și verbal, prin aducerea la cunoștință a întreg personalului într-o ședință desfășurată în clubul unității, inclusiv de comandantul Stației de Pompieri A. cât și de șefii de tură, întrucât personalul operativ lucrează în ture.

Cu privire la data luării la cunoștință a actului de punere la dispoziție, a reclamantului intimat, intimatul a luat la cunoștință despre Ordinul nr. S/4349 din 15.06.2011, referitor la punerea acestuia la dispoziția unității, la data de 19.08.2011, ordinul fiind depus ca și probă la dosarul instanței de recurs. Pe perioada de punere la dispoziție, cadrele militare își exercită în continuare aceleași sarcini încredințate prin fișele postului, aferent funcțiilor deținute până la data de 15.06.2012.

Drept urmare, contrar poziției exprimate de instanța de fond, care afirmă că instituția pârâtă nu a făcut dovada acestor documente și nici a situațiilor prevăzute de reglementarea din metodologie, în opinia instanței de recurs, prevederile art. 4, 5 și 6 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea selecției personalului în vederea numirii în funcție, comunicată de I.G.S.U. cu numărul 7104/ 21.06.2011, au fost respectate de recurent.

Referitor la art. 9 din Metodologie, care prevede faptul că modul de desfășurare și concluziile ședinței de lucru se vor materializa într-un document scris, semnat de toți participanții, cu anexele privind situația personalului care în urma analizei rămâne la dispoziția unității și situația personalului care urmează să fie numit în statul de reorganizare, instanța de fond a apreciat eronat că nu au fost respectate prevederile acestui articol, doar pe baza faptului că nu s-a făcut dovada acestor documente. Aceste documente există, au fost elaborate la nivelul fiecărei subunități de pompieri, precum și la nivelul inspectoratului, atât situația personalului care rămâne la dispoziția unității, cât și listele cu personalul care urmează să fie numit în statul de organizare. În ceea ce privește motivele care au stat la baza deciziei de rămânere la dispoziția unității, acestea se regăsesc în procesul-verbal nr. 475350/22.06.2011, depus la fila 113 dosar fond.

În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 7 din Metodologie, instanța de recurs a constatat că potrivit Ordinului de zi pe Inspectorat nr. S/121/22.06.2011, au fost extrase din procesul-verbal nr. 475350/22.06.2011 Criteriile finale care au stat la baza analizei personalului supus selecției, criteriul nr. 1 fiind "situația medicală a persoanei supuse selecției, raportată la cerințele postului respectiv (la data analizei)";, iar criteriul 4 fiind "capacitatea de efort a personalului unității, confirmată de cei în drept, privind rezultatele obținute la evaluările de educație fizică, precum și pe timpul intervențiilor";.

În opinia instanței de recurs, contrar poziției instanței de fond, în ședința de lucru din data de 23. 06. 2011, cu participarea cadrelor cu funcții de conducere, au fost respectate etapele menționate la art. 7 din Metodologie, fiind analizată situația medicală a reclamantului intimat în raport cu cerințele postului.

Din probele de la dosar rezultă că reclamantul intimat s-a aflat în concediu medical în perioada 16.06-01.07.2011, pentru o afecțiune veche la membru superior drept (adresa cu nr. 306215 din 21.11.2012, depusă ca probă la fila 238 dosar fond). Totodată, în perioada 08.08-31.08.2011 s-a aflat iar în concediu medical, în perioada 11-13.07.2011 a avut zile libere după serviciu, iar în perioada 14-25.07.2011 s-a aflat in concediu de odihnă. În perioada 02-10.07.2011, reclamantul intimat a desfășurat serviciul în ture într-o zi de sâmbătă, miercuri și o zi de duminică, întâlnindu-se în fapt cu comandantul de subunitate într-o singură zi lucrătoare.

Reclamantul intimat a fost, astfel, prezent efectiv la serviciu un număr de 12 de zile din totalul celor 92 în care s-a aflat la dispoziția inspectoratului, în vederea încadrării, în celelalte aflându-se în diferite răspândiri (dintre care 52 de zile altele decât zile libere după serviciu).

În ceea ce privește invocarea de către intimat a certificatului medical nr. xxxxxx/09.02.2010 emis de Comisia de expertiză medico-militară și evaluare a capacității de muncă din cadrul Spitalului de Urgență Avram Iancu Oradea, prin care acesta este declarat "Apt combatant pentru serviciul de pace și război";, deci cu capacitatea de muncă păstrată în proporție de 100%, în opinia instanței de recurs, criteriul "situația medicală a persoanei supusă selecției, raportată la cerințele postului"; trebuie analizat și prin raportare la celelalte acte ale dosarului din care rezultă că reclamantul este scutit de eforturi fizice care să implice folosirea forței fizice a brațului, după cum reiese din scutirea medicală din data de 07.04.2010, astfel încât cu ocazia evaluărilor la probele de educație fizică, acesta nu este evaluat la probele ce implică forța brațelor.

Pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, personalul operativ din cadrul subunităților pentru situații de urgență folosește cu preponderență trenul superior al corpului și mai puțin cel inferior. Existența forței în brațe și rezistența de a efectua efort prelungit sunt esențiale în executarea procedurilor specifice precum ridicarea unor furtune pline cu apă, amplasarea scărilor de incendiu, cărarea sacilor de nisip, transportarea în forța brațelor, pe targă a pacienților care au nevoie de ajutor, îndepărtarea efectelor negative din urma producerii situațiilor de urgență care au necesitat intervenția structurilor profesioniste,

De altfel, chiar reclamantul intimat recunoaște în interogatoriu formulat că s-a plâns în repetate rânduri de dureri la braț, drept pentru care a solicitat eliberarea unei adeverințe medicale care să-l scutească de efort, deși el era apt medical, conform Deciziei Comisiei de Expertiză.

În cadrul evaluărilor la educație fizică din 2010 și 2011 reclamantul a obținut rezultate de foarte bun și excepțional, însă acesta nu a fost evaluat la proba flotări, deoarece a prezentat comandantului de subunitate scutire de efort fizic al brațelor, deși era declarat apt pentru serviciul militar.

Faptul că reclamantul nu era refăcut din punct de vedere fizic în totalitate, având astfel capacitatea diminuată de efort la intervenții, este reliefat și de concediile medicale de care a beneficiat, declarând comandantului de subunitate că se deplasează la Băile Felix pentru recuperarea unui mușchi atrofiat, aceasta după ce a fost pus la dispoziția Inspectoratului și după ce a aflat că nu a fost selecționat pentru încadrarea pe funcții.

Prin urmare, neselectarea reclamantului intimat a avut la bază aplicarea criteriului referitor situația medicală a persoanei, raportată la cerințele postului respectiv, fiind eronată aprecierea instanței de fond referitoare la faptul că s-a avut în vedere, ca singur criteriu, acela că reclamantul este inapt temporar pentru îndeplinirea serviciului operativ.

Chiar dacă exprimarea "inapt temporar";, folosită în procesul verbal nr. 475379/23.06.2011 nu este ad literam cu cea a criteriului "situația medicală a persoanei, raportată la cerințele postului respectiv";, acest criteriu, coroborat cu capacitatea de efort a personalului, a fost avut în vedere la neselecționarea reclamantului intimat la prima etapă de selecție.

Drept urmare, instanța de fond a reținut greșit că cele două criterii invocate apar ca fiind nejustificate, întrucât atât din proba testimonială, cu martorii audiați în cauză, cât și din rapoartele colegilor s-a dovedit că atitudinea intimatului pe timpul intervențiilor ere limitată la efort, în sensul că în mod repetat comandanții de echipaj au fost nevoiți să-l înlocuiască cu un alt servant în timpul misiunilor.

Instanța de recurs a reținut și că Metodologia nu prevedea obligativitatea comunicării în scris a motivelor care au stat la baza selecției, câtă vreme criteriile au fost făcute publice și puse la dispoziția tuturor angajaților, neselectarea însemnând per a contrario neîndeplinirea criteriilor stabilite.

Din moment ce personalul a fost instruit cu privire la prevederile Metodologiei, acesta trebuia să cunoască faptul că ulterior primei etape de selecție, putea să participe la celelalte examene susținute în cadrul celor cinci sesiuni de departajare. Astfel, art. 10 din Metodologie, stipulează că: "în situația în care după desfășurarea procedurii de selecție se constată existența la nivelul structurii/ subunității a unor posturi rămase vacante, sau dacă numărul persoanelor selectate în vederea numirii pe funcții depășește numărul posturilor vacante, se va proceda la organizarea unui examen.

În situația existenței la nivelul structurii/subunității a unor posturi rămase vacante, la examen pot participa persoanele care nu au fost selectate.

În situația în care numărul persoanelor selectate în vederea numirii pe funcții depășește numărul posturilor vacante, la examen pot participa numai persoanele care au fost selectate."

În privința susținerilor reclamantului intimat potrivit cărora recurenta nu ar fi depus ordinul care să prevadă expres posibilitatea participării la examenele ulterioare aplicării criteriilor de departajare, cu toate că a solicitat acest lucru, instanța consideră că susținerile acestuia sunt lipsite de obiect, întrucât acest ordin nu există. Prevederile Metodologiei erau cât se poate de clare, drept pentru care nu mai era nevoie de alt ordin care să prevadă în mod expres acest lucru, având în vedere faptul că personalul a fost prelucrat cu privire la conținutul Metodologiei.

Mai mult, reclamantul intimat era singurul interesat în a se informa privind posturile vacante puse la dispoziție, ținând seama că periodic erau afișate anunțuri cu privire la derularea examenelor și mulți dintre colegii săi au participat la aceste examene și au putut să ocupe posturi în alte subunități.

În cadrul inspectoratului, s-au derulat cinci sesiuni de departajare, iar personalul a fost înștiințat cu privire la posturile rămase vacante iar reclamantul intimat a luat la cunoștință despre aceste aspecte susținând în acțiunea formulată că "nu am participat la nici unul dintre aceste concursuri, pentru că perioada de pregătire era de doar câteva zile". Prin urmare, însuși recunoaște că nu a dorit să participe la interviurile de selecție considerându-se nepregătit și probabil incapabil să facă față acestor examene de selecție, care s-au desfășurat până la sfârșitul lunii septembrie. Susținerea acestuia că nu avea timpul necesar de pregătire este nefondată câtă vreme toți ceilalți participanți la concurs erau în situația sa și câtă vreme subiectele de interviu vizau aspecte din activitatea de pregătire continuă de zi cu zi, aspecte privind modul de intervenție în diferite situații de urgență cu care s-a confruntat în practică și care nu necesitau o pregătire aparte.

În privința aprecierii reclamantului intimat conform căreia s-ar fi folosit un tertip organizatoric, prin care în mod paradoxal i s-ar fi interzis acestuia participarea la prima etapă de selecție, instanța constată faptul că stabilirea criteriilor s-a făcut în ședința de comandă a I.S.U. "C." B., la care au participat toate cadrele cu funcții de conducere până la nivel de locțiitor de comandant de subunitate, criteriul stabilit nefiind "unul cu dedicație pentru reclamant", ci unul obiectiv și principal ca importanță raportat la specificul activităților de intervenții la situații de urgență. Aceste criterii au fost aplicate în toate subunitățile de intervenție din cadrul inspectoratului.

În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art. 312 Cod procedură civilă, cu raportare la prevederile art. 304 pct. 9 din același cod și la celelalte dispoziții legale menționate în cuprinsul prezentei decizii, curtea de apel a admis ca fondat recursul declarat de recurentul ISU " CRISANA"; al județului B., împotriva sentinței nr. 3226/23.04.2013 a Tribunalului Bihor, care a fost modificată în parte în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantul A.M.C., ca neîntemeiată.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate, referitoare la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a I.G.S.U. și la respingerea acțiunii formulate de reclamant împotriva I.G.S.U., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Împotriva acestei sentințe a declarat formulat cererea de revizuire revizuientul A.M.C. solicitând admiterea ei în principiu, schimbarea în totalitate a deciziei Curții de Apel Oradea, în sensul respingerii recursurilor declarate de către pârâți, menținerii sentinței Tribunalului Bihor și admiterea acțiunii.

Motivul și temeiul de revizuire este cel prevăzut de prevederile art.509 pct.5 Cod procedură civilă.

Motivul de casare invocat a fost prevederea din art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Motivarea concretă invocata s-a referit la legalitatea neselecționării pentru funcția de subofițer operativ principal (servant) la Stația de Pompieri A., pe considerentul incapacității fizice medicale.

Astfel, comandantul subunității de pompieri A. a prezentat aspectele relevante în raport cu criteriile stabilite, menționând că reclamantul este propus a fi pus la dispoziție, deoarece în urma unui accident suferit în timpul liber a rezultat fracturarea brațului, beneficiind de un număr de 160 de zile de concediu medical. Membrii comisiei de analiză au solicitat informații cu privire la activitatea subofițerului, dacă s-a remarcat într-un anumit fel, dacă a ieșit în evidență, însă răspunsul comandantului a fost negativ, singurul criteriu fiind acela că subofițerul este inapt temporar pentru îndeplinirea serviciului operativ. Din partea membrilor comisiei de lucru, votul a fost unanim. Din probele de la dosar rezultă că reclamantul intimat s-a aflat în concediu medical în perioada 16.06-01.07.2011, pentru o afecțiune veche la membrul superior drept. Totodată, în perioada 08.08-31.08.2011 s-a aflat iar în concediu medical, în perioada 11-13.07.2011 a avut zile libere după serviciu, iar în perioada 14-25.07.2011 s-a aflat in concediu de odihnă, în perioada 02-10.07.2011, reclamantul intimat a desfășurat serviciul în ture într-o zi de sâmbătă, miercuri și o zi de duminică, întâlnindu-se în fapt cu comandantul de subunitate într-o singură zi lucrătoare.

În ceea ce privește invocarea de către intimat a certificatului medical nr. xxxxxx/09.02.2010 emis de Comisia de expertiză medico-militară și evaluare a capacității de muncă din cadrul Spitalului de Urgență A. I. Oradea, prin care acesta este declarat ,,apt combatant pentru serviciul de pace și război", deci cu capacitatea de muncă păstrată în proporție de 100%, în opinia instanței de recurs, criteriul "situația medicală a persoanei supusă selecției, raportată la cerințele postului" trebuie analizat și prin raportare la celelalte acte ale dosarului din care rezultă că reclamantul este scutit de eforturi fizice care să implice folosirea forței fizice a brațului, după cum reiese din scutirea medicală din data de 07.04.2010, astfel încât cu ocazia evaluărilor la probele de educație fizică, acesta nu este evaluat la probele ce implică forța brațelor.

Pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, personalul operativ din cadrul subunităților pentru situații de urgență folosește cu preponderență trenul superior al corpului și mai puțin cel inferior. Existența forței în brațe și rezistența de a efectua efort prelungit sunt esențiale în executarea procedurilor specifice precum ridicarea unor furtune pline cu apă, amplasarea scărilor de incendiu, cărarea sacilor de nisip, transportarea în forța brațelor, pe targa a pacienților care au nevoie de ajutor, îndepărtarea efectelor negative din urma producerii situațiilor de urgență care au necesitat intervenția structurilor profesioniste,

Faptul ca reclamantul nu era refăcut din punct de vedere fizic în totalitate, având astfel capacitatea diminuată de efort la intervenții, este reliefat și de concediile medicale de care a beneficiat declarând comandantului de subunitate că se deplasează la Băile Felix pentru recuperarea unui mușchi atrofiat, aceasta după ce a fost pus la dispoziția Inspectoratului .

Prin urmare, neselectarea reclamantului intimat a avut la bază aplicarea criteriului referitor situația medicală a persoanei, raportată la cerințele postului respectiv, fiind eronată aprecierea instanței de fond referitoare la faptul că s-a avut în vedere, ca singur criteriu, acela ca reclamantul este inapt temporar pentru îndeplinirea serviciului operativ.

Chiar dacă exprimarea "inapt temporar", folosită în procesul verbal nr. 475379/23.06.2011 nu este ad literam cu cea a criteriului "situația medicală a persoanei, raportată la cerințele postului respectiv", acest criteriu, coroborat cu capacitatea de efort a personalului, a fost avut în vedere la neselecționarea reclamantului intimat la prima etapă de selecție.

Deci teza probantă se referă la incapacitatea temporară fizică de efort. Această împrejurare-condiție a fost reținută în baza declarației unui martor și a unor acte medicale folosite ca probe.

Arată că după pronunțarea decizie civile nr. 293/CA/2014 R a Curții de Apel Oradea, a obținui un act nou, despre care nu a avut cunoștință, și pe care nu l-a putut prezenta, nefiind în posesia sa, ci a pârâtei.

Actul se adresează Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj și are următorul conținut:

"Ca și completare la adresa noastră cu nr. xxxxxxx/06.04.2012 (răspuns solicitării dumneavoastră din dosarul nr. 162/P/2011, nr. op. 2925,înregistrată la noi cu nr. xxxxxxx din 04.04.12), Srg. Maj A.M.C.-CNP XXXX, a fost prezentat comisiei de expertiză medico-militară în data de 09.02.2010, unde în urma studierii foii de observație prezentate de secția unde a fost internat (ortopedie) la cererea unității avându-se în vedere numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni cu P.V. 395681/04.02.2010 emis de I.S.U. "C." al jud. B. întrunindu-se condițiile de prezentare la comisia de expertiză medico-militară în vederea stabilirii (capacității medico-militare), s-a stabilit că este "apt pentru serviciul militar combatant în timp de pace și război " cf. Par. 277 gr.4 din Baremul Medical pentru stabilirea aptitudinii față de îndeplinirea serviciului militar M72/2002 (încadrarea ca apt nu este clasare).

Aceasta a fost de altfel și propunerea medicului specialist ortoped examinând pacientul și nefiind constatate deficiențe funcționale ale membrului superior drept,a stabilit diagnosticul propunând încadrarea ca "Apt pentru serviciul militar combatant în timp de pace, considerând că pacientul își poate îndeplini obligațiile de serviciu, și nu se justifica clasarea."

Menționează că nu a fost înștiințat de o eventuală contestare a hotărârii luate la nivelul Comisiei spitalului de către Comisia Centrală de Expertiză.

Conform acestui act nou, situația sa medicală se prezintă cu totul altfel decât a fost prezentată de către intimata și de modul în care a fost reținută în motivarea deciziei Curții de Apel.

Motivarea este nereală ca efect al inducerii în eroare a instanței de judecată prin prezentarea trunchiată, omisivă a situației medicale și prin ascunderea unei probe evidente, esențiale și dezlegătoare a litigiului supus judecății.

Dacă acest act medical era depus la dosar instanța de rejudecare nu mai putea să rețină lipsa criteriului de incapacitate temporară de efort.

Sub acest aspect mai arată că stabilirea capacității medicale și de efort nu este la îndemâna comisiei de selecție din cadrul unității militare.

Aceasta exclude clasarea pe motive medicale, considerând expres că "pacientul își poate îndeplini obligațiile de serviciu, și nu se justifică clasarea acestuia".

Față de aceste motive, solicită să se constate admisibilitatea în fond a cererii de revizuire procedând la admiterea ei cu consecințele ce decurg din textele procedurale aplicabile.

În drept invocă prevederile art. 509-513 din noul Cod de procedură civilă, cu corespondent în prevederile art. 322 pct.5,din vechiul cod de procedură civilă.

Intimatul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Arată că simpla împrejurare că partea a descoperit unele înscrisuri probatorii după pronunțarea hotărârii nu legitimează calea procedurală a revizuirii, cu excepția cazului când se face dovada imposibilității de prezentare a acestora în condițiile arătate la art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.

În cauza dedusă judecății, nu poate fi reținută imposibilitatea de prezentare a înscrisului, atât timp cât acesta a fost emis de Direcția Medicală din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (actual Ministerul Afacerilor Interne) și putea fi obținut de revizuient pe baza unor minime diligente, anterior pronunțării instanței de recurs.

Înscrisul invocat nu este "nou" și nu poate conduce la desființarea hotărârii de recurs.

Referitor la motivul de revizuire, întemeiat pe dispozițiile art.322 pct.5 Cod procedură civilă, analiza admisibilității cererii se impune a fi realizată prin raportare la conținutul art.322 pct.5 Cod procedură civilă, respectiv: "Dacă, după darea unei hotărâri, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere".

Legea are în vedere în acest caz două ipoteze distincte, prima dintre acestea, invocată de revizuient, referindu-se la descoperirea unor înscrisuri doveditoare după pronunțarea hotărârii.

Exercitarea revizuirii pentru acest motiv implică îndeplinirea unor condiții cumulative și care rezultă cu claritate din redactarea textului anterior menționat.

În primul rând, revizuirea poate fi cerută numai în cazul descoperirii unor înscrisuri după pronunțarea hotărârii atacate pe calea revizuirii. A doua condiție a revizuirii se referă la imposibilitatea prezentării înscrisului în instanța care a pronunțat hotărârea atacată, fie datorită faptului că acesta a fost reținut de partea potrivnică, fie datorită unor împrejurări mai presus de voința părții.

Drept urmare, simpla împrejurare că partea a descoperit unele înscrisuri probatorii după pronunțarea hotărârii nu legitimează calea procedurală a revizuirii, cu excepția cazului când se face dovada imposibilității de prezentare a acestora în condițiile arătate la art.322 pct.5 Cod procedură civilă.

Astfel, în cauza dedusă judecății, nu poate fi reținută imposibilitatea de prezentare a înscrisului, atât timp cât acesta a fost emis de Direcția Medicală din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și putea fi obținut de revizuient pe baza unor minime diligențe, anterior pronunțării instanței de recurs.

În plus, nu s-a făcut dovada deținerii acestui înscris de către pârâtul I.S.U. B. și a refuzului acesteia de a-l prezenta în instanță.

În ceea ce privește temeiul de drept privind trecerea în rezervă a reclamantului acesta îl constituie prevederile art. 85 alin. (1) lit. e) și alin.(2) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, iar temeiul de fapt l-a reprezentat imposibilitatea încadrării într-o funcție disponibilă, după expirarea termenului impus de dispozițiile art. 82 din același act normativ.

Învederează că intimatei nu i se poate imputa faptul că ar fi reținut, în mod culpabil, acest "document doveditor" întrucât au fost puse la dispoziția instanței de judecată toate documentele și înscrisurile solicitate atât de reclamant cât și cele pe care instanța le-a apreciat ca fiind lămuritoare în soluționarea cauzei.

În drept, invocă prevederile art. 115 și urm, art.322 și urm. Cod de procedură civilă.

Examinând cererea de revizuire a Deciziei nr. 293/ 17.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, formulată de revizuientul A.T.M., instanța a apreciat-o ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere :"dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere";.

Pentru a se putea invoca acest motiv și a se admite cererea de revizuire, trebuie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

1.Partea interesată să prezinte un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată.

2.Înscrisul să aibă forță probantă prin el însuși, fără să fie nevoie de a fi confirmat prin alte mijloace de probă.

3. Înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită.

5.Înscrisul să fie determinant, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării fondului, soluția ar fi fost alta decât cea pronunțată.

În consecință, apreciind că nu sunt îndeplinite cerințele art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondată cererea de revizuire declarată de revizuientul A.T.M, fără cheltuieli de judecată în revizuire.

← DREPT PROCESUAL CIVIL. RENUNŢARE LA JUDECATĂ. PÂRÂT...		RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Contestaţie în anulare.... →

RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Cerere de revizuire. Înscris nou. Condiţii

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Cerere de revizuire. Înscris nou. Condiţii