Cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C.proc.civ. Condiţii de admisibilitate
| Comentarii |
|
Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri se poate cere în situaţia în care hotărâri definitive au fost date în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane şi având aceeaşi calitate, admiterea cererii având ca efect anularea ultimei hotărâri.
Secţia I civilă, Decizia nr. 719 din 15 mai 2013
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timişoara la 12.06.2012, revizuenta B.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timişoara, anularea deciziei civile nr. 730/R/08.06.2012, pronunţată de Tribunalul Timiş, în dosarul nr. 25931/325/2010, pentru motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C.proc.civ., respectiv contrarietate cu sentinţa civilă nr. 11045 din 24.04.2012, pronunţată de Judecătoria Timişoara, în dosarul nr. 99/325/2010.
În motivare a invocat că, prin sentinţa civilă nr. 11045 din 25.04.2012, Judecătoria Timişoara a admis o primă acţiune şi a obligat pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timişoara la plata de despăgubiri aferente perioadei 2.12.2009-30.04.2010 cu titlu de dezdăunări pentru lipsa de folosinţă în privinţa cotei sale de drept de 10/24 părţi din apartamentul nr. 6; cuantumul daunelor fiind inferior pragului de 2.000 lei, sentinţa este irevocabilă în condiţiile art. 1 pct. 11, art. 299 alin. (11) C.proc.civ., a susţinut revizuenta.
Pe de altă parte, prin sentinţa civilă nr. 26704 din 3.11.2011, pronunţată de Judecătoria Timişoara, în dosarul nr. 25931/325/2010, a fost admisă o a doua acţiune în sensul obligării aceluiaşi pârât la plata de dezdăunări cu acelaşi titlu pentru perioada 1.05.2010-31.03.2011, cu privire la acelaşi apartament.
Această hotărâre a fost modificată prin decizia civilă nr. 730/R/08.06.2012 a Tribunalului Timiş (decizie a cărei anulare se cere) în sensul respingerii în tot a cererii de chemare în judecată.
Astfel, cu referire la aceeaşi problemă de drept, în dosare diferite şi între aceleaşi părţi, instanţele au dat hotărâri potrivnice.
Chiar dacă perioadele în privinţa cărora instanţele s-au pronunţat astfel sunt diferite, dispoziţiile art. 322 pct. 7 C.proc.civ. sunt incidente faţă de cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Esertas c. Lituania, arată revizuenta.
În drept a invocat dispoziţiile art. 322 pct. 7 C.proc.civ.
Examinând cererea revizuentei prin prisma criticilor formulate şi în baza art. 322 pct. 7 C.proc.civ., instanţa reţine următoarele:
În baza art. 322 pct. 7 C.proc.civ. se poate cere revizuirea dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau diferite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate, consecinţa admiterii cererii fiind anularea ultimei hotărâri potrivnice, conform art. 327 alin. (1) C.proc.civ.
Se observă, în primul rând, că, în cauză, revizuenta a invocat contrarietatea dintre două hotărâri judecătoreşti, dintre care una era definitivă la data formulării prezentei cereri.
Contrar susţinerilor recurentei, sentinţa civilă nr. 11045 din 24.04.2012, pronunţată de Judecătoria Timişoara, în dosarul nr. 99/325/2010, nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 1 pct. 11, art. 299 alin. (11) C.proc.civ., modificat prin Legea nr. 202/2010, împrejurare ce rezultă din faptul că sentinţa a fost criticată pe calea apelului şi, ulterior, a recursului, căi de atac reţinute de instanţe ca fiind admisibile.
În consecinţă, condiţia existenţei a două hotărâri definitive la data sesizării instanţei de revizuire nu este îndeplinită.
În al doilea rând, instanţa are în vedere că reţinerea incidenţei dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C.proc.civ. are ca efect anularea ultimei hotărâri dintre cele constatate a fi potrivnice.
Cum, faţă de cele mai sus-arătate, legea cere ca hotărârile să fie definitive, se observă că sentinţa civilă nr. 11045 din 24.04.2012, dată de Judecătoria Timişoara în dosarul nr. 99/325/2010, a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 861/A, dată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 99/325/2010 la 29.11.2012, deci ulterior pronunţării deciziei nr. 730/R din 8.06.2012, dată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 25.931/325/2010, a cărei anulare o cere revizuenta.
În consecinţă, nefiind ultima hotărâre definitivă în sensul art. 327 alin. (1) C.proc.civ., decizia civilă nr. 730/R din 8.06.2012 a Tribunalului Timiş nu poate fi anulată.
Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C.proc.civ., art. 327 alin. (1) C.proc.civ., instanţa a respins cererea de revizuire formulată de revizuentă.
(Judecător Florin Şuiu)
| ← Adopţie. Desfacere adopţie. Condiţii | Recurs formulat tardiv. Cerere de repunere în termen formulată... → |
|---|
