Situaţiile in care, in temeiul jurisprudentei CEDO, sarcina probei in procedura contravenţionala revine agentului constatator
| Comentarii |
|
Modul în care se interpretează prezumţia de legalitate si temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenţiei.
Procesul verbal de constatare a contravenţiei este un act administrativ oficial cu caracter jurisdicţional. In ceea ce priveşte forţa probantă a procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, deşi nu este prevăzută de O.G. 2/2001, totuşi puterea doveditoare este lăsată al aprecierea judecătorului, deci va avea valoarea probantă a unui act doveditor reconstituit , făcând dovada până la proba contrară.
Prin urmare, toate constatările făcute personal de către agentul constatator inserate în procesul verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de probă admis de lege. Rezultă deci că cel care contestă acest act administrativ oficial trebuie să dovedească prin probe nelegalitatea sau netemeinicia lui, răsturnând deci prezumţia de temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenţie.
În cauza Ioan Pop c. României (cererea nr. 40301/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeană a avut din nou ocazia de a analiza aplicabilitatea garantiilor specifice materiei penale, prevăzute de art. 6 din Conventie, în domeniul contraventional, precum si modalitatea concretă în care instantele nationale au respectat prezumtia de nevinovatie a petentului.
Curtea a concluzionat in sensul ca amenda aplicată în temeiul O.U.G. nr. 195/2002 şi suspendarea dreptului de a conduce se includ în sfera acuzaţiei în materie penală. Această calificare impune pentru instanţă obligaţia de a asigura în proces funcţionarea efectivă a tuturor garanţiilor impuse de art. 6 din Convenţie, îndeosebi a celor care privesc contradictorialitatea, nemijlocirea, dreptul la apărare, precum şi prezumţia de nevinovăţie care, fără a avea o valenţă absolută, este în strânsă legătură cu prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului verbal, dată de constatarea personală a faptei de către agentul constatator.
Asadar, Curtea nu înlătură prezumţia de legalitate a procesului-verbal din procedura contravenţională română, ci impune echilibrul ce trebuie să existe între prezumtia de nevinovatie specifică materiei si prezumtia de legalitate si validitate a procesului-verbal de contraventie.
R O M Â N I A JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA
CIVIL
Dosar nr. Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINŢA CIVILĂ NR. 12567
Şedinţa publică din data de 12 iunie 2012
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE : GREFIER:
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul în contradictoriu cu intimatul
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI CLUJ, având ca obiect plângere
contravenţională.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, a prima strigare, se prezintă reprezentantul petentului, , lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanţei că la data de 15 mai
2012, prin serviciul registratură, intimatul a depus la dosar buletinul de calibrare al aparatului etilotest cu care a fost constatată fapta contravenţională, iar la data de 05 iunie 2012, petentul a depus la dosar, prin reprezentant, un script intitulat „Note de şedinţă”.
Având cuvântul asupra cererii în probaţiune solicitată prin notele de şedinţă depuse la
dosar, reprezentantul petentului arată că nu mai solicită încuviinţarea efectuării celor două adrese către instituţiile menţionate în notele de şedinţă. Arată că nu mai are alte cereri de formulat şi probe de administrat în cauză, solicitând încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar şi acordarea cuvântului pe fondul cauzei.
În temeiul art.167 C.pr.civ., instanţa încuviinţează ambelor părţi proba cu înscrisurile depuse la dosar de către ambele părţi ca fiind pertinente, concludente şi utilă soluţionării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat, instanţa, în temeiul art.150
C.pr.civ., închide faza probatorie, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul petentei solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, luându-se în considerare şi poziţia procesuală exprimată prin notele de şedinţă depuse pentru acest termen
de judecată, cu precizarea că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanţa considerându-se lămurită, reţine cauza în pronunţarea hotărârii.
INSTANŢA,
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin plângerea contravenţională înregistrată la data de 06.09.2011 pe rolul aceste instanţe sub nr. şi precizata ulterior la data de 05.06.2012 petentul a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de poliţie al Judeţului Cluj anularea procesului verbal de constatare a contravenţiei seria ca netemeinic şi nelegal întocmit, exonerarea de plata amenzii şi înlăturarea sancţiunilor complementare aplicate.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, a fost sancţionat pentru contravenţia
prevăzuta de art. 102 alin 3 lit d din OUG nr. 195/2002 privind conducerea unui autovehicul având o îmbibaţie alcoolica de 0,39% mg/l în aerul expirat, valoarea fiind constatată cu aparatul DRAGER seria ARRK 0259. Petentul a contestat nelegalitatea măsurării efectuate de agentul constatator, întrucât aparatul etilotest cu care s-a făcut măsurarea nu deţine aprobarea model şi nu este verificat metrologic. Mai mult, bonul cuprinzând rezultatul măsurării depus de IPJ Cluj, se referă la rezultatul făcut cu un aparat marca DRAGER 7410 şi nu s.a depus aprobarea model pentru aparatul menţionat in procesul-verbal. De asemenea, nu exista dovada efectuării testării in condiţii de securitate, respectiv cu un mustiuc de unica folosinţă, împachetat individual, acest aspect nefiind menţionate in procesul verbal de către agentul constatator, in condiţiile în care folosirea succesiva a aceluiaşi mustiuc conduce la contaminarea şi denaturarea probelor prelevate. Totodată, petentul a arătat că, in materie contravenţională, operează prezumţia de nevinovăţie prevăzuta de art. 6 CEDO, precum şi principiul că în orice situaţie îndoielnică, dubiul profita acuzatului (in dubio pro reo).
În drept, au fost invocate dispoziţiile Og nr. 2/2010, OUG nr. 195/2002 şi art. 6 CEDO.
Intimatul, legal citat, a formulat şi depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând
respingerea plângerii contravenţionale formulate şi menţinerea procesului verbal ca fiind legal şi temeinic întocmit.
În motivarea întâmpinării, s-a arătat că procesul-verbal este întocmit în conformitate cu dispoziţiile OG nr. 2/2001, cuprinzând toate elementele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de
art. 16 şi art. 17 din ordonanţă. De asemenea, au fost respectate dispoziţiile art 21 alin 3 din OG
2/2001, sancţiunea fiind aplicată în limitele prevăzute de lege, raportat la gradul de pericol
social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, la modul şi mijloacele de săvârşire, la scopul urmărit, precum şi la circumstanţele personale ale contravenientului. De
asemenea, intimatul a arătat că dispoziţiile OUG nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfăşurării fluente şi în condiţii de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, autorităţile statului urmărind sancţionarea faptelor contrare dispoziţiilor legale.
În ceea ce priveşte motivelor invocate de petent, intimatul a solicitat să se constate că
acestea nu sunt de natură să conducă la anularea procesului verbal, petentul, deşi a contestat situaţia de fapt reţinută în cuprinsul actului, nu a prezentat o explicaţie rezonabilă a motivului
pentru care agentul constatator ar fi întocmit actul cu consemnarea unei situaţii nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia. Ca urmare, a solicitat instanţei să constate că procesul verbal de contravenţie se bucură de o prezumţie de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrară (în acest sens Curtea Constituţională pronunţându-se prin deciziile 197/2003, Decizia 259/2007 ş.a.), iar petiţionarul, prin susţinerile sale, nu face dovada contrară stării de fapt reţinută prin actul de constatare şi sancţionare a contravenţiei, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată şi pe cale de consecinţă, procesul verbal contestat este temeinic şi legal încheiat.(f .25).
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 115-118 c.proc.civ.
S-au depus la dosar de către intimat rezultatul testării cu aparatul alcooltest (f. 20),
buletinul de calibrare nr. 2372 – 082/8 din 24.02.2011 (f. 24), raportul agentului constatator şi copia procesului-verbal contestat.
Sub aspectul probatoriului instanţa a incuviinţat ambelor părţi proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria CP nr. petentul a fost sancţionat pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute şi sancţionate de art. 102 alin 3 lit a din OUG nr. 195/2005 privind circulaţia pe drumurile publice. S-a reţinut în sarcina petentului faptul că, la data de 04.09.2011, a condus autoturismul marca, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice, fiind testat cu aparatul alcooltest, marca DRAGER, seria ARRK nr. 0259 rezultatul testării fiind de 0,39 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Procesul-verbal a fost încheiat în prezenţa petentului, la rubrica obiecţiuni fiind consemnata împrejurarea că a băut un pahar de sampanie la o nunta şi nu solicita recoltarea de
probe biologice.
În termenul legal prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001 petentul a formulat prezenta plângere contravenţională.
Deşi petentul nu a contestat legalitatea întocmirii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, instanţa are dreptul şi obligaţia, deopotrivă, de a verifica legalitatea
procesului verbal atacat, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin.1 din OG nr.2/2001, în ceea
ce priveşte motivele de nulitatea absolută ce ar putea fi invocate şi din oficiu. Făcând aplicarea acestui articol în prezenta cauză, instanţa reţine că acesta a fost încheiat cu respectarea
dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută care să impună anularea acestuia.
În ceea ce priveşte incidenţa şi aplicabilitatea jurisprudenţei Curţii Europene a
Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumţiei de nevinovăţie a persoanei sancţionate
contravenţional, prezumţie garantată de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale drepturilor omului şi în materie contravenţională şi care, în plan
procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, instanţa reţine că jurisprudenţa
Curţii nu interzice, în principiu prezumţiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale
statelor semnatare ale Convenţiei, cu singura condiţie ca aceste prezumţii să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei şi a sancţiunii. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în Decizia Haiducu şi alţii c. României (cererea nr. 7034/07) că, în materia circulaţiei rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenţie nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumţie relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumţie fără de care ar fi practic imposibil să sancţionezi încălcările legislaţiei în materie de circulaţie rutieră, intrând în competenţa poliţiei. Totodată, în procedura contravenţională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumţie prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispoziţiile art. 1169 c.civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluţionarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001.
În cauză, temeinicia procesului-verbal contestat este susţinută din punct de vedere
probator de o probă ştiinţifică clară, rezultatul testării petentului cu aparatul alcooltest marca DRAGER seria ARRK nr. 0259 (f. 20), relevând o valoare de 0,39 mg/l alcool pur în aerul expirat, valoare faţă de care agentul constatator a reţinut săvârşirea contravenţiei prevăzute şi sancţionate de art. 102 alin 3 lit a din OUG nr. 195/2005. Contrar susţinerilor petentului, rezultatul testării depus la dosar de către IPJ Cluj este cel efectuat cu aparatul marca DRAGER seria ARRK nr. 0259 şi nu ne. 7410, astfel cum a arătat petentul, menţiunile din cuprinsul protocolului alcooltest fiind clare. Cât priveşte dovada verificării metrologice a aparatului alcooltest, din buletinul de calibrare nr. 2372 – 082/8 din 24.02.2011 (f. 24), rezulta că acesta a fost verificat la data de 24.02.2011, fiind declarat admis şi eliberat buletinul de calibrare cu termenul de valabilitate 1 an. Referitor la menţiunea lipsei menţiunii cu privire la folosirea la testare a unui mustiuc de unica folosinţă, instanţa apreciază că opereaza o prezumţie de realizare a testării in conformitate cu normele tehnice de testare, agentul constatator nefiind obligat să facă dovada respectării normelor în îndeplinirea atribuţiilor sale sau să menţioneze toate etapele testării in cuprinsul procesului-verbal contravenţional. În condiţiile în care petentul aprecia că nu s-au respectat normele tehnice la testarea cu aparatul alcooltest, putea să solicite recoltarea de probe biologice pentru analize de laborator, întrucât o proba stiinţifica nu poate fi combătută decât printr-o alta proba ştiinţifică de aceeaşi valoare.
În condiţiile în care valoarea constatată de agentul constatator a fost stabilită cu ajutorul
unui mijloc ştiinţific certificat şi verificat, apărările formulate de petent fiind nefondate pentru motivele mai sus expuse, instanţa va respinge plângerea formulata de acesta ca neîntemeiată, menţinând procesul-verbal seria CP nr. 0499794/04.09.2011 şi măsurile dispuse prin acesta ca legale şi temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE
Respinge plângerea contravenţională formulată de petentul în contradictoriu cu
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-Napoca, Str. Traian, nr. 27, jud. Cluj, împotriva procesului verbal de contravenţie seria ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi,12.06.2012.
PREŞEDINTE, GREFIER,
| ← Răspunderea contravenţională a persoanei fără personalitate... | Constatarea personală a faptei de către agent. → |
|---|
