CALITATE PROCESUALĂ PASIVĂ. DEPOZITAR AL DOCUMENTELOR SOLICITATE.
| Comentarii |
|
CALITATE PROCESUALĂ PASIVĂ. DEPOZITAR ALDOCUMENTELOR SOLICITATE.Legea nr.544/2001
Calitatea procesuală pasivă în acţiunea întemeiată peLegea nr.544/2001 prin care reclamantul solicită obligareapârâtului la a-i fi comunicate anumite date de interes personalcuprinse în documente originale nu aparţine emitentuluiactelor, ci depozitarului acestora.
(Decizia nr.487/R-C din 04 aprilie 2007)
Prin cererea înregistrată la data de 23.03.2006, reclamantulV.M. a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul de Poliţie al judeţuluiArgeş, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să fieobligat a-i comunica date de interes personal ce sunt cuprinse îndocumentele originale cu privire la trecerea sa în rezervă în 30.04.1991 şiinformaţiile de interes personal cuprinse în raportul adresat pârâtuluiMinistrul de Interne în anul 1994, pe care există o rezoluţie ce-l priveştedirect, precum şi documentaţia ce a stat la baza clasării raportului.
În motivarea cererii, s-a arătat că a fost trecut în rezervă înanul 1991, fără a avea acces, în nici un moment, la documentele originalede trecere în rezervă.
În anul 1994, neoficial, a aflat că Ministrul de Interne, deatunci - D.I.T., a pus o rezoluţie favorabilă pe un raport ce-l privea, darconducerea inspectoratului nu a dat curs dispoziţiei ministrului şi că, înurma acţionării în judecată, Curtea de Apel Piteşti, a stabilit că datelesolicitate au caracter personal, neintrând sub incidenţa Legii 544/2001.
Tribunalul Argeş - complet specializat, prin sentinţa civilănr.166/CA/05.06.2006 a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa de fond a reţinutcă, în cauză, a operat autoritatea de lucru judecat, în raport de sentinţanr.76/FC/1999 a Curţii de Apel Piteşti şi decizia nr.451/2000 a ÎnalteiCurţii de Casaţie şi Justiţie, din care rezultă că acesta a luat cunoştinţă deînscrisuri.
S-a mai reţinut, în privinţa cererii de comunicare a actelor ceau stat la baza deciziei, că pentru acestea trebuie să formuleze acţiune înanulare a actului considerat nelegal, iar cu privire la comunicarearaportului, s-a reţinut că trebuia să se adreseze Ministerului Apărării şiInternelor.
Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de cătrereclamant, admis de Curtea de Apel Piteşti prin decizia nr.712/R-C/27.10.2006, care a casat sentinţa şi a trimis cauze spre rejudecare laacelaşi tribunal.
Astfel, s-a apreciat că, în mod greşit, instanţa a reţinutautoritatea de lucru judecat, fără a fi întrunite cerinţele art.1201 Cod civil,precum şi că motivarea instanţei vizând comunicarea actelor ce au statla baza emiterii unei decizii" nu este lămuritoare, din perspectivaexcepţiei invocate.
De asemenea, s-a reţinut că, tocmai pornind de laconsiderentele deciziei respective, prin care s-a stabilit că informaţiilesolicitate sunt de interes personal şi nu public, cererea reclamantuluitrebuia analizată în raport cu dispoziţiile Legii nr.554/2001.
În sfârşit, Curtea nu a analizat critica vizând excepţianeparcurgerii procedurii prealabile invocată de intimat, având în vederecă instanţa de fond nu a pus-o în discuţie, urmând a se pronunţa asupraei, la reluarea judecăţii.
La data de 29.12.2006 reclamanta şi-a întregit cererea şi cusolicitarea obligării pârâtului la daune morale.
După judecata în fond, în urma casării, acelaşi tribunal, prinsentinţa civilă nr.89/CA/05.02.2007 a respins acţiunea reclamantului caneîntemeiată.
Astfel, s-a reţinut, referitor la emitentul actelor şiinformaţiilor solicitate, că acesta nu poate fi Inspectoratul Judeţean dePoliţie Argeş, întrucât nu acesta este emitentul ordinului de trecere înrezervă, ci Ministerul Apărării şi Internelor - fost Minister de Interne.
De aceea, referitor la informaţiile privitoare la raportuladresat fostului Ministru de Interne - D.I.T. - s-a apreciat că totMinisterul Apărării şi Internelor trebuie să răspundă.
Asupra caracterului informaţiilor solicitate instanţa a apreciatcă are competenţa clarificării lor numai instituţia căreia i s-a adresatmemoriul, respectiv Ministerul Apărării şi Internelor.
Prin urmare, ambele cereri au fost apreciate ca neîntemeiate.
Şi împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de cătrereclamantul V.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pedispoziţiile art.304 pct. 6,7 şi 9 Cod procedură civilă, astfel:
- în loc să se pronunţe pe fondul cauzei, instanţa de fond ainvocat şi admis, în mod greşit, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive aMinisterul Apărării şi Internelor.
Or, nu s-a pus niciodată în discuţie o asemenea excepţie, maimult, din dezbateri, a rezultat că dosarul administrativ solicitat se află înarhiva I.P.J. Argeş al Ministerului Apărării şi Internelor şi nu în altă parte,împrejurare recunoscută de pârât în întâmpinările depuse.
- hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele de fapt şide drept pe care se sprijină, în sensul că acţiunea este respinsă canetemeinică sub aspectul tuturor capetelor, fără a indica temeiurile dedrept, dar conţine şi motive contradictorii, de genul plata unorinformaţii de interes personal", în loc de plata despăgubirilor morale lacare a dovedit că este îndreptăţit;
- instanţa de fond a ignorat decizia instanţei superioare cuprivire la caracterul informaţiilor solicitate, statuate ca fiind de interespersonal", astfel că reţinerea împrejurării conform căreia instanţa nu sepoate pronunţa dacă acestea sunt clasificate sau de interes personal, vineîn contradicţie cu cele statuate deja, dar şi cu o parte din motivare, dinconsiderentele sentinţei, care reconfirmă că informaţiile sunt de interespersonal.
Examinând recursul, prin prisma criticilor aduse pe temeiurileinvocate, dar şi în limitele dispoziţiilor art.3041 Cod procedură civilă,Curtea a reţinut că acesta este fondat, pentru cele ce se vor expune încontinuare:
Astfel, referitor la prima critică, de care atârnă dezlegareapricinii de faţă, aceasta a fost privită ca fondată, în sensul că, în modgreşit, instanţa de fond a respins acţiunea pe o excepţie, invocată dinoficiu şi nepusă în discuţia părţilor, încălcându-se dispoziţiile art.136-137Cod procedură civilă, dar şi dreptul părţilor de a se apăra, precum şiprincipiul contradictorialităţii.
De altfel, din corespondenţa purtată între reclamant şi pârâtulInspectoratul de Poliţie al judeţului Argeş, a rezultat, fără dubii, că acestaeste depozitarul documentelor solicitate şi nu Ministerul Apărării şiInternelor, susţinându-se fie că recurentul a luat cunoştinţă de ele, fie cănu pot fi consultate datorită caracterului de informaţii clasificate (f.22,35-37), motiv pentru care intimatul-pârât nu a invocat o asemeneaexcepţie.
S-a reţinut că această cauză a mai fost analizată într-un cicluprocesual, sub toate aspectele, instanţele având obligaţia de a verificacalitatea părţilor, deoarece raportul de drept procesual nu se poate legavalabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de dreptmaterial dedus judecăţii, împrejurare în raport de care, nesesizându-seprobleme prealabile, ci doar aspecte ce ţin de fondul cauzei, instanţa decontrol a dat îndrumările necesare, neluate însă în considerare la reluareajudecăţii, ceea ce face justificată critica recurentului şi sub acest aspect.
Deoarece în calea de atac nu se pot administra probe noi şiavând în vedere soluţionarea cauzei pe o excepţie, ce nu era incidentăcauzei, se impune ca judecata să fie reluată, urmând a fi analizate şicelelalte apărări şi critici formulate de părţi.
Faţă de cele ce preced, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 şi 5Cod procedură civilă, a admis recursul, a casat sentinţa şi a trimis cauzaspre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond, complet specializat.
| ← Contract de închiriere. Act juridic subsecvent celui constatat... | PROCEDURA INSOLVENŢEI. DESCHIDEREA PROCEDURII. CONDIŢII.... → |
|---|
