LEGĂTURI PERSONALE CU MINORUL - STABILIREA LIMITELOR PERIOADEI DE VIZITARE - CONVENŢIA DE LA STRASBOURG DIN 15.05.2003 RATIFICATĂ DE ROMÂNIA PRIN LEGEA NR.87/2007
| Comentarii |
|
DREPTUL FAMILIEI SI MINORI
Dosar civil nr. 2167 /324/2008
Sentinţa civilă nr. 1461/29.07.2008
LEGĂTURI PERSONALE CU MINORUL - STABILIREA LIMITELORPERIOADEI DE VIZITARE - CONVENŢIA DE LA STRASBOURG DIN 15.05.2003RATIFICATĂ DE ROMÂNIA PRIN LEGEA NR.87/2007
Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr.2167/324 din data de23.06.2008 reclamanţii O V în calitate de tată şi O E în calitate de bunică a minorei O A-M auchemat în judecată pe pârâta O E,pentru stabilirea dreptului de a avea legături personale cuminora.
În fapt, în motivarea acţiunii s-a arătat că O V a fost căsătorit cu pârâta,iar prindecizia civilă nr.206/2008 a Tribunalului Galaţi s-a dispus desfacerea căsătoriei,iar copilulrezultat din căsătorie a fost încredinţat pârâtei spre creştere şi educare.
Întrucât pârâta nu permite reclamanţilor să viziteze pe minoră şi să aibă legăturipersonale cu aceasta,au solicitat ca prin hotărâre judecătorească să poată lua minora ladomiciliul lor de două ori pe lună la sfârşitul săptămânii şi două săptămâni în vacanţeleşcolare.
In drept, au invocat art.43 alin.3 c. fam.
In dovedirea acţiunii reclamanţii au depus la dosar,în copie,decizia civilănr.206/22.04.2008.
Pârâta, prin întâmpinare a arătat că este de acord cu acţiunea formulată dereclamantul O V, dar nu în modalitatea solicitată. Este de acord ca reclamantul să viziteze peminoră în prima şi a treia duminică din lună,la domiciliul pârâtei,între orele 10-18, dar nu estede acord să ia pe minoră câte două săptămâni în vacanţă, deoarece nu se află în ţară,munceşteîn străinătate şi vine în ţară doar vara în concediu de odihnă.
Cu privire la reclamanta O E,bunica paternă a minorei,a ridicat excepţia lipseicalităţii procesuale active,întrucât potrivit art.43 alin.3 c. fam. doar părintele divorţat căruia nui s-a încredinţat copilul,păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta.
Instanţa constată că părţile au fost soţi,iar din căsătorie a rezultat minora A-Mnăscută la data de ..
Urmare admiterii acţiunii de divorţ prin decizia civilă nr.206/2008, minora a fostîncredinţată mamei spre creştere şi educare.
Potrivit art.43 alin.3 c. fam., părintele căruia nu i-a fost încredinţat copilul aredreptul de a avea legături personale cu acesta,precum şi dreptul de a veghea asupracreşterii,educării şi pregătirii lui.
De asemenea, conform art.16 alin.1 din Legea nr.272/2004copilul care a fostseparat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o măsură dispusă în condiţiile legii aredreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi,cu excepţia situaţiei încare acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Acelaşi lucru este prevăzut şi în Convenţia de la Strasbourg din 15 mai 2003asupra relaţiilor personale care privesc copiii,ratificată de România prin Legea nr.87/2007 şicare în art.4 alin1 consacră:"copilul şi părinţii săi au dreptul de a obţine şi de a întreţine relaţiipersonale constante".
Instanţa constată că legăturile personale cu minorul au ca scop consolidarearaporturilor efective dintre părintele căruia nu i-a fost încredinţat spre creştere şi educarecopilul şi acesta din urmă.
Ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copilul minor,iar apropiereatatălui de copil nu periclitează buna sa educaţie şi siguranţă,întrucât din considerentelesentinţei de divorţ rezultă că părţile au locuit împreună cu minora la domiciliul pârâtei.
Chiar dacă dispoziţiile art.43 c.fam. se referă la părinţii minorului,nimic nu seopune ca şi bunica paternă să aibă legături personale cu minora.
Potrivit art.14 alin.3 din Legea nr.272/2004,părinţii sau un alt reprezentant legal alcopilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii,fraţii şi surorile ori cu altepersoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie,decât în cazurile în care instanţadecide în acest sens,apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltareafizică,psihică,intelectuală sau morală a copilului.
În cauza de faţă, nu s-a făcut dovada că bunica nu ar prezenta garanţii moralepentru a avea legături personale cu nepoata sa.
La vârsta sa minora necesită afecţiune şi din partea tatălui şi a buniciipaterne,temeiul legal regăsindu-se în dreptul naţional prin implementarea dreptului comunitar,care reglementează instituţia legăturilor personale,aşa cum este stabilit în mod expres în Legeanr.272/2004,aşa încât se va respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale active areclamantei.
Pârâta a fost de acord cu acţiunea,însă a dorit ca programul de vizitare să aibă locla domiciliul său.
Or, exerciţiul dreptului tatălui şi a bunicii la legături personale cu minora,în sensulstabilirii unui program de vizitare,se presupune a fi efectiv,impunându-se ca dispoziţiileadoptate în acest sens să nu fie formale,ci susceptibile de aducere eficientă la îndeplinire,iarprin luarea minorei la domiciliul reclamanţilor se asigură intimitatea necesară a relaţiei dintretată,bunică şi copil.
Faţă de cele mai sus expuse,în baza art.43 alin.3 şi art.97 c. fam. instanţa urmeazăa admite acţiunea şi a obliga pârâta să permită reclamanţilor legături personale cu minora înmodalitatea solicitată de aceştia.
Prin decizia civilă nr.558 din 05.12.2008 Tribunalul Galaţi a admis apelul numaisub aspectul întinderii programului de vizitare.
In condiţiile în care vacanţa de iarnă este de două săptămâni dar şi faţă despecificul sărăbătorilor de iarnă şi încărcătura emoţională a acestora este inechitabil ca mamasa fie lipsită de prezenţa copilului său pe toată durata vacanţei.
Referitor la vacanţa de vară critica apelantei este fondată întrucât instanţa de fondnu a determinat clar limitele rezumându-se doar a arăta durata de două săptămâni.
Pentru a nu se aduce atingere drepturilor pârâtei şi libertăţilor sale tribunalulapreciază necesar a se face o clară delimitare a programului de vizitare prin stabilirea datei deîncepere şi a datei de finalizare a acestuia.
Faţă de cele expuse, tribunalul a admis apelul, schimbând în parte sentinta civilăa Judecătoriei Tecuci în sensul că a redus durata vacanţei de la două săptămâni la o săptămânăîn perioada 24.31 dec în anii pari la domiciliul reclamantului şi în perioada 31 dec 07 ian înanii impari la domiciliul reclamantului.
A mai stabilit ca reclamantul să aibă legături personale cu minora în timpulvacanţei de vară în perioada 1-14 august la domiciliul reclamantului.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
| ← PARTAJ JUDICIAR - ACHITAREA DATORIEI PRIN BIROUL EXECUTORULUI... | Dreptul familiei - minori- program vizitare minor → |
|---|
