Simulaţie. Acţiune în constatare
| Comentarii |
|
Simulaţie. Acţiune în constatare
Prin sentinţa civilă nr.6530/2008 pronunţată în dosar nr. 14680/233/2007,Judecătoria Galaţi a respins acţiunea civilă privind pe reclamanta B.C. şi pepârâţii L.V.G., L.D. şi L.Z. având ca obiect acţiune în constatare.
În motivare, instanţa a reţinut că prin cerere reclamanta B.C. a chemat înjudecată pe pârâtul L.V.G. solicitând împărţirea bunurilor comune dobândite întimpul căsătoriei. Reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul începând cudata de 29.04.1995, căsătorie desfăcută prin divorţ. A precizat că în timpulcăsătoriei au achiziţionat apartamentul în care au locuit folosind în acest scopbanii obţinuţi la nuntă şi o serie de bunuri mobile. De asemenea, au realizat oserie de îmbunătăţiri la apartament.
Pârâtul L.V.G. a formulat întâmpinare arătând că este de acord cuadmiterea acţiunii dar în parte, cu precizarea că apartamentul arătat esteproprietatea părinţilor săi.
La termenul din data de 27.04.2007, reclamanta şi-a completat cererea dechemare în judecată solicitând ca, în contradictoriu cu pârâţii L.D. şi L.Z., să seconstate calitatea de act simulat al contractului de vânzare-cumpărare alapartamentului situat în Galaţi, calitatea de cumpărători în acest contract având-o, în realitate, cei doi foşti soţi, reclamanta şi pârâtul L.V.G.
Motivându-şi în fapt cererea, reclamanta a arătat că între foştii soţi şipărinţii pârâtului a intervenit o înţelegere în sensul ca aceştia din urmă săcumpere apartamentul arătat din banii de la nunta copiilor, motivat de faptul căpârâtul L.V.G. era un mare cheltuitor, amator de jocuri de noroc. Ca urmare,operaţiunea juridică intervenită în realitate, respectiv actul secret este un contractde mandat fără reprezentare.
Analizând probele administrate, instanţa a calificat situaţia expusă decătre reclamantă prin cererea de chemare în judecată ca un contract de mandatfără reprezentare. În literatura juridică un astfel de mandat este definit ca fiind unact juridic prin care o persoană (mandatarul) lucrează pe seama altei persoane(mandantul) în baza împuternicirii date de acesta, dar în numele său personal,fără a o reprezenta. În acest caz, terţul contractant nu cunoaşte calitatea în carelucrează mandatarul, convingerea sa fiind că acesta este adevăratul beneficiar alcontractului. Cu alte cuvinte, terţul contractant nu are cunoştinţă despre existenţaactului secret fiind convins că cel cu care încheie actul este adevăratul beneficiaral tranzacţiei.
Deşi o astfel de convenţie se deosebeşte de simulaţia prin interpunere depersoane - văzând că actul simulat nu este încheiat între aceleaşi persoane caşi actul secret - raportat la scopul urmărit şi la efecte, în literatura juridică s-aajuns la concluzia că şi mandatul fără reprezentare este tot o simulaţie, actulpublic consfinţind o situaţie necorespunzătoare realităţii şi, ca urmare, este supusregimului juridic prevăzut de art.1175 Cod civil.
Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că, într-adevăr, baniiobţinuţi la nunta celor doi foşti soţi au fost folosiţi pentru achiziţionareaapartamentului în litigiu. Cu toate acestea, deşi socrii reclamantei, pârâţii L.D. şiL.Z., au precizat că acţionează pentru binele noului cuplu, în realitate aceştia auurmărit ca bunul să fie achiziţionat pe numele lor pentru a nu-l pierde în cazulunui eventual divorţ al tinerilor. Acest aspect reiese şi din faptul că aceştia au fostcei care au strâns darul de nuntă. Ca urmare, chiar dacă între părţi a existat oînţelegere în sensul ca tinerii să se mute în acest apartament, nu s-a făcutdovada existenţei unei înţelegeri în sensul descris de reclamantă în cererea saintroductivă. În consecinţă instanţa a respins acţiunea ca neîntemeiată.Hotărârea a rămas definitivă prin neapelare.
| ← Partaj bunuri comune - bunurile comune pot fi urmărite de... | Reclamanta A. SA -Sucursala Constanta a chemat in judecata pe... → |
|---|
