CSJ. Decizia nr. 1014/2000. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1014
Dosar nr.3059/2000
Şedinţa publică din 13 martie2003
La ordine, pronunţarea în recursurile declarate de pârâţii S.M., S.N., S.C."U.96" SRL Eforie Sud şi de intervenienţii B.Z., B.L.şiS.C. RG "V." SRL Eforie Sud împotriva decizieicivile nr.183din6 iulie 2000a Curţii de Apel Constanţa – Secţia Civilă.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 18 februarie 2003 care face parte integrantădin prezenta iarpronunţareas-aamânatla25februarie2003,3 martie 2003, 5 martie 2003 şi 13 martie 2003.
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.8797 din 7 iulie 1997 la Judecătoria Constanţa reclamanta B.I.M.a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor reprezentat prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Constanţa, oraşul Eforie Sud prin Primar, Consiliul local al oraşului Eforie şi S.C."C.S."Eforie Sud solicitând să fie obligaţi pârâţii să-i lase în deplină proprietate şi posesie imobilul situat în Eforie Sud, str. Negru Vodă, nr. 54, compus din 2400 m.p. teren şi construcţiile "Vila Vedita" cu anexele corp A şi B.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că imobilul în litigiu, proprietatea autorilor săi S.P.şi S.V.nu a trecut în proprietatea Statului Român cu titlu legal întrucât proprietarii iniţiali făceau parte din categoria persoanelor exceptate de la naţionalizare potrivit art. II din Decretul nr.92/1950.
În cauză a formulat cerere de intervenţie în interes propriu S.C."RG V." SRL solicitând să fie obligată reclamanta să respecte contractul de locaţie de gestiune din 13 februarie 1992 încheiat cu S.C."C.S."SA şi, în subsidiar, să-i fie acordat un drept de retenţie asupra imobilului până la amortizarea integrală a investiţiilorefectuate, în valoare de 989.000.000 lei.
Judecătoria Constanţa prin sentinţa civilă nr. 1742 din 17 februarie 1998 a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa.
La data de 12 iunie 1998 au formulat cerere de intervenţie în interes propriu B.Z. şi B.L., solicitând să se constate că sunt dobânditori de bună credinţă ai construcţiei din Eforie Sud, str. Negru Vodă nr.50 A în temeiul contractului din 30 decembrie 1996 încheiat cu S.C."U.S. 96" SRL, spaţiu compus din 2 camere în suprafaţă de 19,19 m.p. şi, în subsidiar, să fie obligată reclamanta să le plătească valoarea îmbunătăţirilor efectuate.
La data de 9 septembrie 1998 alături de reclamanta B.I.M.au solicitat revendicarea imobilului şi I.D.M.şi P.C.C.şi au cerut citarea în cauză a S. C."U.S." 96 SRL Eforie Sud, în calitate de pârâtă.
Ulterior, la data de 26 noiembrie 1998,reclamanţii şi-au completat acţiunea solicitând să se constate nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr.112/1995 între S.C."U 96" SRL Eforie şi intervenienţii B.Z. şi B.L.precum şi cu pârâţii S.M.şi S.N..
Tribunalul Constanţa – Secţia civilă prin sentinţa civilă nr.1060 din 16 decembrie 1999 a admis în parte acţiunea, a obligat pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor – reprezentat prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat – Constanţa, oraşul Eforie Sud prin Primar, Consiliul local Eforie, S.C."C S"SA şi S.C."U 96" SRL să lase în deplină proprietate şi posesie reclamanţilor imobilul situat în Eforie Sud, str. Negru Vodă, nr. 54, compus din 2400 m.p. şi corpurile de construcţii A şi B, a admis în parte cererea de intervenţie a S.C."RG V"SRL, au fost obligaţi reclamanţii să respecte contractul de locaţie nr. 688 din 13 februarie 1992. Prin aceeaşi sentinţă tribunalul a anulat ca netimbrată cererea de intervenţie a intervenienţilor B.Z. şi B.L., a respins cererea de intervenţie a S.C."RG V"SRL precum şi capătul de cerere din acţiune având ca obiect constatarea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între S.C."US"96 SRL – Eforie Sud şi pârâţii B.Z., B.L., S.M.şi S.N..
S-a reţinut că imobilul în litigiu, proprietatea autorilor reclamanţilor – S.P.şi S.V.– nu a intrat în patrimoniul Statului Român în temeiul unui titlu valabil întrucât aceştia din urmă – intelectuali profesionişti – erau exceptaţi de la naţionalizare potrivit art. II din Decretul nr.92/1950.
Curtea de Apel Constanţa prin Decizia civilă nr. 183 din 6 iulie 2000 a admis apelul declarat de reclamanţii B.I.M., I.D.M.şi P.C.C.a schimbat în parte sentinţa civilă nr.1060 din 16 decembrie 1999 a Tribunalului Constanţa şi a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de S.C."U 96"SRL Eforie Sud la data de 30 decembrie 1996 cu B.Z. şi B.L., S.M.şi N. Au fost respinse cererile de intervenţie ale intervenienţilor S.C." RG V." SRL Eforie Sud şi B.Z. şi L. Au fost de asemenea respinse apelurile declarate de S.C."C S"SA Eforie SudşiS.C."V."SRLEforie Sud.
S-a reţinut că potrivit art. 9 alin. 1 din Legea nr.112/29 noiembrie 1995 numai imobilele care nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora pot fi vândute chiriaşilor titulari ai contractelor de închiriere precum şi că imobilul în litigiu a fost preluat fără titlu.
Împotriva deciziei civile nr. 183 din 6 iulie 2000 a Curţii de Apel Constanţa au declarat recursuri B.Z. şi B.L., S.M.şi S.N. şi S.C."US"SRL Eforie Sud, solicitând casarea potrivit art. 304 pct. 9 C.proc.civ.şi susţinând în esenţă că au fost de bună credinţă la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare în temeiul Legii nr.112/1995.
Curtea urmează să admită recursurile ca fondate pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 314 C.proc.civ.Curtea Supremă de Justiţie hotărăşte asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite.
În speţă, împrejurările de fapt nu au fost deplin stabilite.
Instanţele au fost investite de către intimaţii B.I.M., I.D.M.şi P.C. C., în calitate de succesori ai defuncţilor V.S., decedată la data de 14 iulie 1966 şi P.S., decedat la data de 20 septembrie 1971, cu soluţionarea unei acţiuni în revendicare întemeiată pe dispoziţiile art. 480 C.civ. având ca obiect imobilul situat în Eforie Sud, str. Negru Vodă, nr. 54 compus din 2400 m.p. teren, Vila Vedita şi anexele acesteia, corpurile A şi B.
Instanţele de fond şi de apel au soluţionat pricina fără ca reclamanţii să facă proba deplină a dreptului lor de proprietate asupra imobilului în litigiu, a întinderii acestuia.
Astfel, din certificatul eliberat la data de 22 iulie 1996 rezultă că la matricola nr.1419 din 1945au figurat 2400 m.p. teren –loturile 980, 981, 982, 983 – 4 corpuri de construcţii precum şi că prin contractul nr. 118 din 4 noiembrie 1971 nedepus la dosar, a fost înstrăinată suprafaţa de 600 m.p. teren.
La fila 14 dosar 8797/1997 s-a depus un extras din registrul de transcripţiuni din care rezultă că la data de 1 septembrie 1926 a fost transcris actul prin care P.şi V.S. au cumpărat 600 m.p. teren (lotul 980) în staţiunea Băile Movila.
La fila17 dos. 8797/1997 s-a depus un extras din registrul de transcripţiuni din care rezultă că la data de 21 iunie a fost transcris un act dotal prin care V.S. dobândea 500 m.p. în comuna Techirghiol (lotul 14, careul R) şi 1000 m.p. în aceeaşi localitate (lotul nr.12).
La fila 15 din acelaşi dosar s-a depus fişa imobilului din Str. Negru Vodă nr. 64 cu valoarea locativă pentru anii 1947/1948, în care figurează înscrise teren şi corpuri de clădire, nedeterminate.
Pentru a se stabili cu exactitate care a fost suprafaţa de teren aflată în proprietatea V. şi a lui P.S. urmează să se depună titlurile de proprietate a căror transcriere a fost efectuată.
Este de asemenea necesar să se probeze dacă autorii reclamanţilor au edificat construcţii pe terenul proprietatea lor, preluate prin Decretul nr.92/1950.
În cauză se impune a se stabili – pe bază de expertiză dacă există identitate între imobilul proprietatea autorilor reclamanţilor, cel naţionalizat prin Decretul nr.92/1950 şi cel revendicat, şi să se delimitezeîntinderea acestuia.
Urmează să se verifice de asemenea dacă suprafaţa de 397,2 m.p. teren situat în Eforie Sud, str. Negru Vodă, nr. 50 A, referitor la care prin sentinţa civilă nr.8141 din 12 mai 1999 a Judecătoriei Constanţa – definitivă – s-a stabilit că B.Z. şi B.L.au dobândit un drept de proprietate prin uzucapiune este sau nu inclusă în suprafaţa de teren asupra căreia autorii reclamanţilor au avut un drept de proprietate.
Cu prilejul rejudecării urmează să se verifice şi apărarea pârâţilor B.Z. şi B.L., S.M.şi S.N. au încheiat, în temeiul Legii nr.112/1995, cu bună credinţă, contractele de vânzare-cumpărare din 30 decembrie 1996 cu cu S.C."U 96" SRL Eforie Sud.
Faţă de considerentele menţionate, urmează să se admită recursurile declarate de B.Z., B.L., S. M., S.N. împotriva deciziei curţii de apel pe care o va casa şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Împotriva deciziei civile nr. 183 din 6 iulie 2000 a Curţii de Apel Constanţa a declarat recurs şi S.C."RG V."SRL Eforie Sud solicitând casarea în temeiul art.304 pct. 9, 10, 11 C.proc.civ.şi susţinând în esenţă că greşit a fost respinsă cererea sa de intervenţie având ca obiect obligarea reclamanţilor de a respecta contractul de locaţie de gestiune încheiat cu S.C."C S"SA, de a-i plăti 989.000.000 lei contravaloarea investiţiilor efectuate şi acordarea unui drept de retenţie.
Recursul S.C."RG V"SRL Eforie Sud urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
S.C."C S"SA a încheiat la data de 13 februarie 1992 cu S.C. "V." SRL Eforie Sud pentru 10 ani – un contract de locaţie a gestiunii pentru Vila Vedita, Eforie Sud, contract care nu este opozabil reclamanţilor. Prin contract locatara nu s-a obligat să efectueze "investiţii" iar locatarul nu a prevăzut că "investiţiile" vor fi restituite.
Efectuarea de către beneficiarul unei locaţii de gestiune a unor cheltuieli legate de menţinerea în stare corespunzătoare a bunului nu reprezintă un spor de valoare al bunului de natură să atragă obligaţia proprietarilor actuali de a restitui contravaloarea cheltuielilor.
Faţă de considerentele menţionate Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâţii S.M., S.N., S.C."U 96" SRL Eforie Sud şi de intervenienţii B.Z., B.L.împotriva deciziei nr. 183 din 6 iulie 2000 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia Civilă pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi curţi, pentru rejudecarea apelului declarat de reclamanţii B.I.M., I.D.M.şi P.C.C..
Respinge recursul declarat de S.C."RG V." SRL împotriva aceleiaşi decizii.
Menţine restul dispoziţiilor deciziei curţii de apel.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi13 martie2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1199/2000. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6285/2000. Civil. Revendicare. Recurs → |
|---|
