CSJ. Decizia nr. 1255/2001. Civil
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE
SECTIA CIVILA
Decizia NR.1255Dosar nr.999/2001
Sedinţa publică de la28 martie 2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâţii Municipiul Bucureşti prin Primarul General, P.V.şi P.D.împotriva deciziei civile nr.769din11.12.2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă.
La apelul nominal s-au prezentat recurentul-pârât Municipiul Bucureşti prin Primarul General prin consilierul juridic O.O., recurenţii-pârâţi P.V.şi P.D.prin av.D.S., intimaţii-reclamanţi I.L.G.şi I.L.prin av. C.C.D., lipsindS.C „O." S.A.
Procedura completă.
Apărătorii intimaţilor-reclamanţi şi recurenţilor-pârâţi au depus dovezile de achitare a taxelor de timbru datorate (filele 55,57,58).
Curtea, luândact că nu mai sunt cereri prealabile, a acordat cuvântul părţilor în dezbaterea recursului.
Consilierul juridic O.O. a solicitat admiterea recursurilor şi casarea cu trimitere a cauzei pentru rejudecarea apelului.
Av. D.S. a pus aceleaşi concluzii de admitere a recursului cu cheltuieli de judecată.
Av. C.C.D. a solicitat respingerea recursurilor. A susţinut că recursul declarat de către Municipiului Bucureşti prin Primarul General este inadmisibil întrucât a fost formulat de o persoană care nu a fost parte în cauză, între Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Municipiul Bucureşti prin primar nu există identitate, cele două părţi neputându-se subroga una alteia.
Cu privire la recursul pârâţilor P.V.şi D.a solicitat respingerea deoarece statul nu are titlu valabil asupra imobilului în litigiu, atât timp cât nu s-a comunicat Decizia administrativă emisă în baza Decretului nr.223/1974, reclamanţi sunt cetăţeni români iar neachitarea ratelor la apartament nu afectează dreptul de proprietate,ci instituie numai un drept de creanţă al statului.
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă:
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele;
Reclamanţii I.L.şi I.L.au chemat în judecată pe pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru a fi obligat acesta să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie apartamentul nr.27 situat în Bucureşti, Str.Valea Călugărească nr.3, Bl.D4, Sc.C, et.3, sector 6, preluat abuziv de către stat în baza Decretului nr.223/1974.
La data de 8 iunie 1998 reclamanţii au solicitat şi anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.236 din 14 noiembrie 1996 în contradictoriu cu pârâţii P.V.şi S.C „O." S.A Bucureşti .
Prin sentinţa civilă nr.2777 din 1 martie 1999 Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, faţă de valoarea obiectului pricinii şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
La data de 13 octombrie 1999 pârâtul P.V.a chemat în garanţie pe pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti cerând, în principal, să fie obligat să-i predea în proprietate cu titlu gratuit un alt apartament iar, în susbsidiar, să-i restituie preţul plătit şi diferenţa dintre preţul de cumpărare şi valoarea de înlocuire a apartamentului, despăgubiri materiale constând în cheltuielile ocazionate cu mutarea din apartament şi daune morale în sumă de 10.000 USD.
La data de 15 decembrie 1999 reclamanţii au chemat-o în judecată, pentru aceleaşi pretenţii, pe pârâta P.D.Luminiţa, care, la rândul său, a chemat în garanţie pe pârâtul Consiliul General alMunicipiului Bucueşti, pentru aceleaşi pretenţii, ca şi cele ale soţului său Prisăcariu Valentin.
Tribunalul Bucureşti secţia a III a civilă a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, pentru lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor, a admis în parte acţiunea reclamanţilor şi a obligat pârâţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi S.C. „O." S.A. să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie apartamentul nr.27 situat la adresa menţionată., a respins ca nefondat capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.236/1996 intervenit între S.C „O." S.Aşi P.V.şi cererea de chemare în garanţie formulată de pârâţii P.D.L. şi P.V.
Impotriva acestei sentinţe au formulat apel pârâţii P.V., P.D.L.şi Municipiul Bucureşti prin Primarul General.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă prin Decizia civilă nr.769A din 11 decembrie 2000, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâţii P.V.şi P.D.L. şi ca inadmisibil apelul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, ca fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în ceea ce priveşte apelul pârâţilor P.V.şi P.D.L., că statulnu a avut un titlu valabil asupra imobilului, Decizia administrativă nefiind comunicată proprietarilor,care nu au primit o justă despăgubire pentru deposedarea de bun. Cu privire la chiriaşii- pârâţi a reţinut că titlul acestora, obţinut de la un neproprietar, nu poate fi opus titlului reclamanţilor.
Cu privire la apelul pârâtului Municipiul Bucureşti prin Primarul General,s-a reţinut că acest pârât nu avea calitate procesuală activă , nefiind parte în proces, întrucât Consiliul General al Municipiului Bucureşti este succesorul în drepturi al fostului Consiliu Popular al Municipiului Bucureşti, emitentul actului administrativ contestat în cauză.
Impotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General precum şi pârâţiiP.V.şi P.D.L.
Municipiul Bucureşti,prin Primarul General, a criticat Decizia pronunţată în apel, arătând că personalitate juridică nu are Consiliul General al Municipiului Bucureşti, drepturile administraţiei publice locale fiind apărate de Municipiul Bucureşti, prin Primarul General.
Pârâţii P.V.şi P.D.L.au adus critici de fond deciziei, arătând că reclamanţii nu au contestat Decizia administrativă de preluare, situaţie în care, în mod eronat, au fost comparate titlurilepărţilor, schimbându-se natura juridică a acţiunii de chemare în judecată; reclamanţii nu au dovedit pedeplincalitatea procesuală activă, astfelnu au dovedit calitatea de cetăţean român şi nu s-a probat că I.L.G. este una şi aceeaşi persoană cu Niculcea Luminiţa Gabriela; reclamanţii au depus toate actele numai în copii xerox fără a prezenta înscrisurile originale.
Recursurile sunt întemeiate şi urmează a fi admise, în limitele şi pentru considerentele ce urmează:
Deşi atât în dispozitivul, cât şi în considerentele deciziei recurate se face vorbire de lipsa calităţii procesuale active a Municipiului Bucureşti, prin Primarul General, faţă de situaţia de fapt şi de drept, rezultă că instanţa s-a referit la lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia.
In ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiului Bucureşti, prin Primarul General, este de remarcat că potrivit art.6 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, bunurile care fac parte din domeniul public sau privat al unităţilor administrativ teritorialepot fi revendicate de foştii proprietari sau de succesoriiacestora , iar art.12 alin.(5) prevede că , în litigiile referitore la dreptul de proprietate al bunurilor aflate în posesiaunităţilor administrativ-teritoriale,acestea sunt reprezentate de consiliile judeţene, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale, care dau mandat scris,în fiecare caz,preşedintelui consiliului judeţean sau primarului.
Potrivit dispozţiţiilorart.2,4,5 şi 20 lit.g) din Legea administraţiei publice localenr.69/1991 ( republicată ), consiliile locale sunt autorităţi ale administraţiei publice locale în comune şioraşe (municipii), printe altele având atribuţia de administrare a domeniului public şi privat al comunei ori al oraşului (municipiului).
Rezultă din dispoziţiile acestui act normativ, că Municipiul Bucureşti, ca unitate administrativ teritorială, are personalitate juridică.
Potrivit dispoziţiilor art.42 pct.2din aceeaşilege mai sus menţionată, primarul este reprezentantul comunei sau oraşului în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţară şi din străinătate precum şi în justiţie, cu consecinţa firească de a putea exercita şi căile de atac legale.
Din coroborarea dispoziţiilor legale citate, rezultă că, în litigiile de natura celui de faţă, în care se pune în discuţie dreptul de proprieate asupra bunurilor ce fac parte din domeniul public sau privat al statului, aflate în administraţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, acest organ al administraţiei publice locale, ca organ deliberativ şi respectiv Municipiul Bucureşti, prin PrimarulGeneral, ca autoritate executivă, au calitate procesuală pasivă.
Imprejurarea că apelul a fost declarat de Municipiul Bucureşti, prin PrimarulGeneral, nu înseamnă că această cale de atac a fost exercitată de un terţ faţă de cadrul procesual fixat ci, dimpotrivă, ea reprezintă realizarea atribuţiei legale menţionate.
Pentruconsiderentele de mai sus, vizând un motiv de ordine publică careface inutilă analiza celorlate critice formulate prin motivele de recurs, în raport cu dispoziţiile art.306 alin.(2) C.proc.civ se vor admite recursurile declarate, se va casa în totalitate Decizia recurată iar litigiul se va trimite instanţei de apel pentru rejudecarea apelurilor.
In rejudecare, instanţa va analiza toateaspectele de critică ale hotărârii exprimate prin motivele de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General şi intervenienţii Presăcariu Valentin şi Presăcariu Doina împotriva deciziei civile nr.769 A din 11 decembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civlă.
Casează Decizia sus menţionată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelurilor.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1256/2001. Civil | CSJ. Decizia nr. 125/2001. Civil → |
|---|
