CSJ. Decizia nr. 897/2001. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.897DOSAR NR.3416/2001
Şedinţa publică din 7 martie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanţii B.A.P. şi P.M.O. împotriva deciziei nr.251 A din 15 mai 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
La apelul nominal s-au prezentat recurenţii-reclamanţi prin avocat D.G.şi intimaţii-pârâţi Consiliul General al Municipiului Bucureşti prin consilier juridic O.O.şi Direcţia Fitosanitară Bucureşti prin consilier juridic Columb Ovidiu Dan.
Procedura completă.
Consilier juridic O.O.a solicitat amânarea judecării cauzei pentru a se depune la dosar certificatul de calitate privind pe moştenitorii reclamantului Bentoiu Aurelian.
Avocat D.G.a depus la dosar certificatul de calitate de moştenitor nr.42 din 10.08.1999 emis de notarul public Marius Luca.
Curtea, deliberând a respins cererea de amânare a C.G.M.B. şi a dat cuvântul părţilo.
Avocat G.D.a cerut admiterea recursului, titlul de proprietate a fost recunoscut de prima instanţă iar actele normative Decretul 409/1955 şi Legea 1/1962 nu sunt de natură să transfere proprietatea de la reclamanţi la stat.
Consilier juridic O.O.a lăsat soluţia la aprecierea instanţei, arătând că C.G.M.B. nu are calitate procesuală, imobilul nu se găseşte în proprietatea sa, ci la Direcţia Fitosanitară.
Consilier juridic C.O.D.a cerut respingerea recursului, arătând că trecerea la stat a imobilului s-a făcut prin două acte normative, recurenţii având deschisă calea despăgubirii în natură sau în echivalent conform Legii nr.10/2001.
Cu referire la motivele de recurs, instanţele au pronunţat hotărâri temeinice şi legale.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 14 decembrie 1998 pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamanţii B.A.P.şi P.M.O.au chemat în judecată pe pârâţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Inspectoratul de Protecţie a Plantelor, solicitând, în temeiul art.480 C.civ., restituirea imobilelor teren şi construcţii, situat în Bucureşti, Drumul Cooperativei nr.20 sectorul 5, evaluate la 300 milioane lei.
S-a motivat în acţiune că bunul a aparţinut în proprietate tatălui lui A.B.şi este stăpânit fără nici un titlu de Inspectoratul de Protecţie a Plantelor.
Prin sentinţa civilă nr.202/1 martie 2001 Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins acţiunea ca nefondată, cu motivarea că, prin dispoziţia nr.092/1964 imobilul s-a transmis din administarea Consiliului Superior al Agriculturii în administrarea Consiliului Agricol, cu destinaţia de staţiune de însămânţări artificiale.
A apreciat tribunalul că, potrivit Decretului nr.409/1955 şi ale Legii nr.1/1962, pârâtul deţine imobilul cu titlu.
Soluţia a fost menţinută prin Decizia nr.251 din 15 mai 2001 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, care a respins apelul reclamantelor.
S-a reţinut în motivare că apărările pârâtei, ce au stat la baza respingerii acţiunii, nu au fost combătute, astfel că s-au apreciat ca fiind pur formale motivele de apel.
Împotriva acestei decizii în termen legal reclamanţii au declarat recurs, invocând motivele de casare prevăzute de art.304 pct.7 şi 9 din C. proc.civ.În esenţă, se susţine că motivarea este contradictorie, de vreme ce titlul lor de proprietate a fost recunoscut de prima instanţă şi, cu toateacesteaacţiuneaafostrespinsă,deşiceledouăactenormative invocate nu puteau constitui un titlu valabil pentru transferul dreptului de proprietate.
Recursul este fondat, urmând a fi admis pentru motivele ce se vor expune.
Potrivit art.480 din C.civ., invocat în acţiune, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.
Prin înscrisurile depuse, reclamanţii au făcut dovada că autorul lor, prin contracte de vânzare-cumpărare încheiate în anii 1938 şi 1940 a dobândit dreptul de proprietate asupra unor terenuri situate în comuna Lupeasca, bunuri rechiziţionate în anul 1948 (f.2 fond).
Ulterior, în anul 1964 imobilul a fost transmis în administrarea Sfatului Popular al Capitalei, prin dispoziţie (f.17 fond).
Este evident că un asemenea act nu este de natură a transfera dreptul de proprietate dintr-un patrimoniu în altul, ci, astfel cum rezultă din chiar cuprinsul lui, a operat doar o transmitere a dreptului de administrare.
Nici instanţa de fond, nici cea de apel nu au fost preocupate de lămurirea adevărului în cauză, astfel cum art.129 din C.proc.civ.impune judecătorilor.
Se impune de aceea casarea ambelor hotărâri, cu trimiterea spre rejudecare instanţei competente conform art.725 alin.2 teza finală C.proc.civ., în raport cu valoarea indicată de reclamanţi prin acţiune.
Instanţa de trimitere va dispune suplimentarea probatoriilor, cu luarea în considerare a refacerii raportului de expertiză (pentru corecta individualizare a bunului), a verificării apărării pârâtului (f.52 fond – răspuns la interogatoriu) privind uzucapiunea, a administrării unor probe suplimentare privind transmiterile succesive ale unor atribute ale dreptului de proprietate de-a lungul timpului.
Întrucât situaţia de fapt nu a fost pe deplin stabilită, conform art.314 C.proc.civ., Curtea nu se poate pronunţa pe fondul pricinii.
Pentru considerentele anterior expuse, hotărârile pronunţate vor fi casate, cu trimitere spre rejudecare la instanţa competentă de la locul situaţiunii imobilului, Judecătoria Sectorului 5.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii B.A.P. şi P.M.O. împotriva deciziei nr.251 din 15 mai 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Casează Decizia recurată, precum şi sentinţa civilă nr.202 din 1martie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria sectorului 5 Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 9/2001. Civil | CSJ. Decizia nr. 896/2001. Civil → |
|---|
