CSJ. Decizia nr. 115/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
D EC I Z I ANR.2322DOSAR NR.5180/2002
Şedinţa publică din 3 iunie 200.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanţii A.A.şi A.Ş.împotriva deciziei nr.115 din 02.10.2002 a Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă.
La apelul nominal s-au prezentat recurenţii-reclamanţi personal, lipsind intimata-pârâtă S.C."M." S.A.Sălaj.
Procedura completă.
Recurenţii-reclamanţi au solicitat admiterea recursului, astfel cum a fost scris, modificarea deciziei şi menţinerea hotărârii de la fond.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.774 din 10.05.2002 a Tribunalului Sălaj, s-a admis acţiunea reclamanţilor A.A.şi Ş., împotriva pârâtei S.C."M." S.A.Sălaj şi pe cale de consecinţă, pârâta a fost obligată să restituie reclamanţilor imobilul înscris în C.F. nr.35 nr.top 61/1 Vârşolţ, compus din moară, curte şi anexe şi teren aferent de 4165 mp.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că la notificarea înaintată de reclamanţi către pârâtă, aceasta i-a îndrumat către instituţia publică ce a efectuat privatizarea pentru acordarea de măsuri reparatorii, deoarece imobilele revendicate sunt evidenţiate în patrimoniul societăţii pârâte. Că întrucât imobilul a fost preluat de stat fără respectarea dispoziţiilor legale se impune restituirea în natură în temeiul art.1 pct.1-2 şi art.2 alin.1 lit.a din Legea nr.10/2001.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia nr.115/2 octombrie2002, a admis apelul declarat de pârâta S.C."M." S.A.Sălaj împotriva sentinţei civile nr.774/10.05.2002 a Tribunalului Sălaj, pe care o schimbă în tot şi rejudecând pe fond cauza a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamanţii A.A.şi Ş.A.împotriva pârâtei S.C."M."S.A.Sălaj având ca obiect restituire imobil.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că adresa nr.117/22.02.2002 expediată de pârâtă reclamanţilor nu constituie o decizie motivată în condiţiile prevăzute de art.24 alin.7 dinLegea nr.10/2001. Că nefiind eliberată o decizie de către pârâtă, act care să fie cenzurat de instanţă, reclamanţii nu se pot adresa direct instanţei de judecată pentru restituirea în natură a imobilului, făcând abstracţie de dispoziţiile speciale prevăzute de Legea nr.10/2001.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată au declarat recurs reclamanţii, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, deoarece:
- instanţa de apel nu a fost preocupată să soluţioneze cauza în fond şi invocând faptul că adresa nr.117/22.02.2002 emisă de pârâtă nu constituie o decizie motivată în condiţiile art.24 alin.7 din Legea nr.10/2001, a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanţi în condiţiile Legii nr.10/2001;
- se impunea soluţionarea cauzei pe fondul ei şi nu pe cale de excepţie.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
În condiţiile în care Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 06.03.1945-22.12.1989, nu face nici o precizare cu privire la ipoteza în care persoana juridică deţinătoare a imobilului nu emite Decizia sau dispoziţia prevăzută de art.23 din Lege, în termenul de 60 de zile, nu se poate refuza persoanei îndreptăţite dreptul de a se adresa instanţei competente – tribunalului – pe considerentul că plângerea ar fi prematur introdusă sau inadmisibilă.Absenţa răspunsului persoanei juridice deţinătoare are valoarea unui refuz de restituire a imobilului, iar acest refuz trebuie cenzurat de către tribunal tot în condiţiile acestei proceduri speciale.
Inconsecvenţa legiuitorului şi necorelarea dispoziţiilor legale cuprinse în actul normativ de referinţă nu poate constitui o piedică în calea persoanei îndreptăţite de a-şi valorifica drepturile recunoscute de lege şi nici un temei de a o pune pe aceasta într-o situaţie de inferioritate faţă de persoanele care primesc răspuns în termenul prevăzut de lege, în condiţiile în care nu are nici o culpă.
A considera că plângerea este prematură sau inadmisibilă şi a o respinge ca atare, nu înseamnă numai a da dovadă de un formalism nejustificat, dar şi a nesocoti caracterul reparatoriu al acestei legi şi a obstacula persoanele îndreptăţite în redobândirea drepturilor recunoscute de lege, impunându-le să aştepte în mod nelimitat un răspuns şi să fie la discreţia unor persoane juridice de loc interesate în a pierde imobilul.
În speţă, refuzul intimatei S.C."M." S.A.Zalău s-a materializat prin adresa nr.117/22.02.2002 expediată reclamanţilor care nu constituie o decizie motivată a organului de conducere al intimatei care să cuprindă oferta de restituire prin echivalent a imobilului, în sensul art.27 alin.4 din Legea nr.10/2001. Ea se referă doar la faptul că reclamanţii se pot adresa instituţiei publice pentru privatizare care să le acorde măsurile reparatorii.
Prin urmare, atât pentru considerente de ordin legal deduse şi accesul liber la justiţie precum şi pentru considerente de echitate, se impunea examinarea fondului cauzei de către instanţa de apel, cu administrarea probatoriului necesar.
Recursul declarat de reclamanţi nu a fost încadrat în vreunul din motivele de casare prevăzute de art.304 pct.1-10 C.proc.civ., dar dezvoltarea motivelor de recurs face posibilă încadrarea lor în art.304 pct.9 C.proc.civ..
Pentru toate aceste considerente Curtea reţine că recursul declarat de reclamanţii A.A.şi Ştefan împotriva deciziei civilenr.115/2 octombrie 2002 a Curţii de Apel Cluj, este fondat şi pe cale de consecinţă va fi admisă, se va casa Decizia atacată şi se va trimite cauza pentru rejudecarea apelului aceleiaşi instanţe – Curtea de Apel Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii A.A.şi A.Ş.împotriva deciziei nr.115 din 2 octombrie 2002 a Curţii de Apel Cluj, pe care o casează.
Trimite cauza pentru rejudecarea apelului aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 291/2002. Civil. Revendicare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2866/2002. Civil. Contestatie în anulare.... → |
|---|
