ICCJ. Decizia nr. 599/2002. Civil. Anulare titlu de proprietate. Recurs în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 599.
Dosar nr. 2291/2002
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., recurs în anularea deciziei civile nr. 3135 din 25 mai 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, a solicitat casarea şi a susţinut că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond.
În motivarea recursului în anulare s-a arătat că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare pentru motivele prevăzute de art. 317 sau art. 318 C. proc. civ., numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
S-a precizat că prin Decizia civilă nr. 3135 din 25 mai 2001 Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, a admis contestaţia în anularea deciziei civile nr. 2390 din 24 aprilie 2001 pronunţată de aceeaşi instanţă pentru neacordarea unui termen pentru lipsă de apărare, cerere care de altfel nici nu a fost formulată, deşi nu constituie vreunul din motivele prevăzute de art. 317 sau art. 318 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 486 din 3 aprilie 2000 Judecătoria Calafat a admis acţiunea formulată de Consiliul local al comunei Poiana Mare, Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 şi a constatat nulitatea absolută a titlurilor de proprietate emise pârâţilor, persoane fizice motivate de faptul că, astfel cum s-a stabilit prin expertiza efectuată, la nivelul comunei s-a constatat un deficit de 528 ha teren ceea ce nu îndrituia comisiile de fond funciar să le atribuie pârâţilor, specialişti agricoli, terenurile la care se referă titlurile anulate.
Această hotărâre a rămas definitivă prin Decizia civilă nr. 4782 din 17 octombrie 2000 a Tribunalului Dolj şi a devenit irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2390 din 24 aprilie 2001 a Curţii de Apel Craiova.
Prin cererea înregistrată sub nr. 3987 din 26 aprilie 2001, pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, pârâţii au solicitat anularea deciziei civile nr. 2390 din 24 aprilie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă.
Prin Decizia civilă nr. 3135 din 25 mai 2001 Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, a admis contestaţia în anulare. În consecinţă, a anulat Decizia civilă nr. 2390 din 24 aprilie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Craiova şi, rejudecând recursul, l-a admis.
Ca urmare, a casat Decizia civilă nr. 4782 din 17 octombrie 2000 a Tribunalului Dolj, secţia civilă, şi sentinţa civilă nr. 486 din 3 aprilie 2000 a Judecătoriei Calafat şi, în fond, a respins acţiunea.
Hotărârea pronunţată de curtea de apel în contestaţia în anulare a încălcat esenţial legea ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond.
Potrivit art. 317 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 120 din OUG nr. 138/2000, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru anumite motive numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, respectiv când procedura de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cerinţelor legii, când s-au încălcat dispoziţiile de ordine publică privitoare la competenţă.
În acelaşi mod, art. 318 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 26 din OUG nr. 59/2001, reglementează motivele pentru care hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate pe calea contestaţiei în anulare şi anume când dezlegarea dată este rezultatul unor greşeli materiale sau când instanţa respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Printre aceste motive nu se regăseşte acela invocat în cauza prezentă, respectiv neadmiterea cererii recurenţilor privind acordarea unui termen pentru lipsă de apărare. De altfel, în practicaua deciziei civile nr. 2390 din 24 aprilie 2001 a Curţii de Apel Craiova, contestată, nu s-a înscris că recurenţii-contestatori în faza procesuală respectivă, nici cel puţin nu au formulat o cerere în acest sens, fie verbal, fie scris.
Faţă de considerentele menţionate, CURTEA va admite recursul în anulare, va casa Decizia civilă nr. 3135 din 25 mai 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, şi va respinge contestaţia în anularea deciziei civile nr. 2390 din 24 aprilie 2001 pronunţată de aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei civile nr. 3135 din 25 mai 2001 a Curţii de Apel Craiova, pe care o casează.
Respinge contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 2390 din 24 aprilie 2001 a Curţii de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2004.
← CSJ. Decizia nr. 623/2002. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5859/2002. Civil. Revizuire → |
---|