CSJ. Decizia nr. 1169/2003. Civil. Revendicare teren. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1169Dosar nr.3173/2003
Şedinţa publică din 25 martie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primar General împotriva deciziei nr.155 din 9 aprilie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal s-au prezentat: recurentul-pârât prin consilier juridic O.O., intimata-reclamantă C.S.prin mandatara I.M.M.şi prin avocat N.T., lipsind intimata-pârâtă S.C. „R.-V." S.A. Bucureşti.
Procedura completă.
Consilier juridic O.O.a arătat că litigiul a rămas fără obiect, imobilul a fost restituit în natură pe cale administrativă.
Avocat N.T. a cerut respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 15.02.2000, reclamanta C.S.a chemat în judecată pe pârâţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi S.C. „R." S.A. Bucureşti, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, aceştia să fie obligaţi să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul constituit dinetajul II situat în Bucureşti str.Temişana nr.20, sector 1 şi din camera de serviciu, pivniţa, boxa şi terenul aferent situate la aceeaşi adresă.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că este proprietara imobilului revendicat în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat la Tribunalul Ilfov sub nr.60.195 din 5 decembrie 1945, imobil ce a fost naţionalizat conform Decretului nr.92/1950 pe numele altei persoane, respectiv R.N.şi că era exceptată de la măsura naţionalizării întrucât era casnică.
Tribunalul Bucureşti – secţia a IV-a civilă prin sentinţa civilă nr.729 din 27.06.2000 a admis acţiunea şi a obligat pe pârâţi să lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie etajul II al imobilului situat în Bucureşti, str.Temişana nr.20, sector 1 şi camera de serviciu, pivniţa, boxa şi terenul aferent.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţintut în esenţă, că imobilul în litigiu a fost naţionalizat pe numele unei alte persoane decât titularul dreptului de proprietate asupra etajului II şi că reclamanta, fiind casnică, era exceptată de la măsura naţionalizării, iar Statul nu poate invoca proprietatea asupra bunului în baza unui titlu nul.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Municipiul Bucureşti prin Primar, iar Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă l-a respins ca fiind formulat de o persoană fără calitate prin Decizia civilă nr.8 din 12.12.2001.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, a declarat recurs Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin Municipiul Bucureşti reprezentat de Primarul general, care a susţinut că soluţia instanţei de apel este greşită, întrucâtMunicipiul Bucureşti, prin primar are calitatea de a exercita calea de atac chiar dacă, parte în proces figurează Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul pârâtului Consiliul General al Municipiului Bucureşti, a casat hotărârea din apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare, conform deciziei civile nr.5636 din 12 decembrie 2001 stabilind că Municipiul Bucureşti era abilitat să exercite, în speţă, calea de atac a apelului, soluţie ce rezultă din coroborarea dispoziţiilor art.12 alin.5 din Legea nr.213/1998 şi ale art.42 alin.2 din Legea nr.69/1991.
Reluându-se judecata asupra apelului declarat de Municipiul Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă l-a respins ca nefondat prin Decizia civilă nr.155 din 9 aprilie 2002. Înpronunţarea acestei hotărâri, instanţa de apel a reţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului C.G.M.B. este neîntemeiată faţă de prevederile art.4dinLegea nr.69/1991,iar preluarea imobilului în litigiu de cătrestat s-a făcut cu încălcarea criteriilor prevăzute în vederea naţionalizării de art.1 din Decretul nr.92/1950, deci chiar de nerespectarea dispoziţiilor actului de preluare, ceea ce echivalează cu nevalabilitatea titlului statului în sensul art.6 din Legea nr.213/1998.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâtul Municipiul Bucureşti reprezentat prin Primarul General, care a susţinut, în esenţă,că hotărârea Curţii de ApelBucureşti – secţia a IV-a civilă este nelegală şi netemeinică întrucât preluarea imobilului de către stat s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor Decretului nr.92/1950 deoarece fosta proprietară era casnică şi, deci, neexceptată de la naţionalizare, casnicele nefiind prevăzute de art.II din decretul menţionat şi a susţinut lipsa calităţii procesuale pasive a C.G.M.B.Recursul este nefondat.
Excepţia lipsei calităţii procesuale a C.G.M.B. în acţiunea în revendicare nu este întemeiată, deoarece prin atribuţiile prevăzute de Legea nr.69/91, C.G.M.B. caautoritate autonomă deliberativă, în legătură cu administrarea patrimoniului unităţii administrativ teritoriale, îşi legitimează calitatea procesuală pasivă în acţiunea în revendicare, astfel cum corect a stabilit Curtea de apel.
De altfel, la dosarul cauzei reclamanta a depus Dispoziţia nr.813 din 11.02.2003 a Primarului General, prin care s-a restituit în natură, în proprietatea acestuia întregul etaj 2 situat în Bucureşti str.Temişana nr.20, sector 1 împreună cu pivniţa de la subsol, boxa de la pod şi cota parte din anexele şi dependinţele comune, precum şi suprafaţa de teren aferentă. Contractul de închiriere a încetat de drept pe data punerii în posesie a proprietarei.
Constatând că instanţa de apel a dat o hotărâre corectă şi având în vedere rezolvarea cauzei pe cale administrativă recursul de faţă se priveşte nefondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primar General împotriva deciziei civile nr.155 din 9 aprilie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1216/2003. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1165/2003. Civil. Litigiu de munca. Recurs în... → |
|---|
