CSJ. Decizia nr. 3849/2003. Civil. Regulator de competenta. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 3849
Dosar nr. 2834/2003
Şedinţa publică din 7 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată de reclamanţii I.I. şi I.T., împotriva pârâtelor Primăria Dumbrăviţa şi Prefectura Timiş, s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, pârâtele să fie obligate să le recunoască dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 850 m2 aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti în conformitate cu cerinţele art. 22 şi art. 35 din Legea nr. 18/1991 legea fondului funciar.
Prin sentinţa civilă nr. 894 din 27 septembrie 2002 Tribunalul Timiş a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara, cu motivarea că potrivit art. 1 pct. 1 din C. proc. civ., judecătoriile au plenitudine de competenţă, iar dispoziţiile Legii nr. 18/1991 nu au stabilit în mod expres o competenţă derogatorie de la dreptul comun.
Prin sentinţa civilă nr. 2832 din 26 august 2003, Judecătoria Timişoara a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, constatând conflictul negativ de competenţă făcându-se aplicarea prevederilor art. 20-22 C. proc. civ., şi a sesizat Curtea de Apel Timişoara pentru pronunţarea unui regulator de competenţă.
Curtea de Apel Timişoara, prin sentinţa civilă nr. 19/15 aprilie 2003, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Timişoara a reţinut că în conformitate cu dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 18/1991, terenurile aferente casei de locuit rămân în proprietatea titularului dreptului de proprietate asupra construcţiei, fiind atribuite acestuia, conf. art. 35 din acelaşi act normativ printr-un ordin eliberat de Prefect. Că pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor categorii de terenuri este necesară întocmirea documentaţiei în vederea eliberării unui act administrativ din categoria celor prevăzute de art. 1-3 din Legea nr. 29/1991.
Împotriva sentinţei civile pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, a declarat recurs Prefectura Judeţului Timiş, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, deoarece:
- În conformitate cu prevederile art. 54 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 18/1991 republicată, plângerile îndreptate împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului şi propunerile de atribuire a terenului se soluţionează în primă instanţă de judecătoria pe a cărei rază teritorială este situat terenul, în speţă de Judecătoria Timişoara.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 54 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 18/1991 republicată, plângerile îndreptate împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului se soluţionează în primă instanţă de judecătoria pe a cărei rază teritorială este situat terenul, care în speţă este Judecătoria Timişoara.
Aşa fiind, se va admite recursul declarat de Prefectura Judeţului Timiş, împotriva sentinţei civile nr. 19/15 aprilie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, ce va fi casată şi se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Prefectura Judeţului Timiş împotriva sentinţei nr. 19 din 15 aprilie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, pe care o casează.
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 384/2003. Civil. Revendicare. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3878/2003. Civil → |
|---|
