ICCJ. Decizia nr. 4928/2003. Civil. REVENDICARE. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4928
Dosar nr. 4783/2003
Şedinţa publică din 7 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 2919 din 14 iunie 1999 reclamanta SC M.P. SRL Bucureşti a chemat în judecată pe pârâţii M.M., M.S. şi P.C. şi au solicitat să fie obligaţi să-i lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 3000 mp teren situat în comuna Găneasa, satul Cozieni, judeţul Ilfov, cu vecinătăţile indicate.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că prin actul autentic şi transcris la data de 22 martie 1993 a cumpărat suprafaţa de 28000 mp teren din care, fără titlu, pârâţii deţin suprafaţa de 3000 mp.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin încheierea din 30 noiembrie 1999 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor M.M. şi M.S. şi a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Arhiepiscopiei Bucureştilor cărora aceştia i-au donat, prin actul autentic din 10 iunie 1999 suprafaţa de 3000 mp teren în litigiu.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 1379 din 18 septembrie 201 a respins acţiunea.
S-a reţinut că reclamanta SC M.P. SRL a cumpărat prin act autentic, transcris la data de 22 martie 1992 suprafaţa de 28000 mp teren situat în comuna Găneasa, satul Cozieni, judeţul Ilfov. Din cuprinsul actului rezultă că referitor la acest teren i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în condiţiile Legii nr. 18/1991 numitei P.S. căreia i s-au eliberat adeverinţă şi proces verbal de punere în posesie.
S-a mai arătat că P.G. a cumpărat, prin acte autentifice şi transcrise, la data de 3 decembrie 1992, 5000 mp teren de la numitul G.N., iar la data de 3 decembrie 1992, 1000 mp teren, de la numitele I.A. şi Ţ.I., terenuri situate în comuna Găneasa, satul Cozieni, judeţul Ilfov. Vânzătorilor, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate în condiţiile Legii nr. 18/1991, le-au fost eliberate adeverinţe, procese verbale de punere în posesie şi, ulterior, titluri de proprietate.
P.G. şi soţia sa P.G.V. au vândut, prin act autentic şi transcris la data de 3 februarie 1995, din terenul cumpărat, 13000 mp pârâtului P.C. şi 2000 mp pârâtei M.H.R. Aceasta din urmă a mai cumpărat, prin act autentic şi transcris la data de 16 august 1996 încă 1000 mp teren de la pârâtul P.C. şi soţia acestuia P.D.G.
Cei 3000 mp teren şi construcţiile edificate pe acesta au fost donate de pârâta M.M.R. şi soţul acesteia M.S., prin act autentic din 10 iunie 1999 Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Prima instanţă a considerat, pe baza expertizelor tehnice efectuate în cauză din care rezultă că pârâţii nu deţin teren proprietatea reclamantei că acţiunea este neîntemeiată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia civilă nr. 197 din 22 aprilie 2003 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta SC M.P. SRL împotriva sentinţei civile nr. 1379 din 18 septembrie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, cu motivarea că just instanţa de fond a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada că pârâta posedă suprafaţa de teren în litigiu, fără titlu.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 197 din 20 aprilie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a declarat recurs reclamanta SC M.P. SRL Bucureşti a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut, în esenţă că: Decizia pronunţată de instanţa de apel contravine dispoziţiilor art. 129 pct. 5 C. proc. civ. întrucât prin expertiza efectuată în apel nu au fost lămurite obiectivele pe care le-au propus, nu au fost încuviinţate obiecţiunile pe care le-a formulat şi nu s-a ţinut seama de forma iniţială şi vecinătăţile terenului dobândit în proprietate prin act autentic din 22 martie 1993 în raport de care a fost schimbat amplasamentul.
Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 129 pct. 5 C. proc. civ. judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.
În prezentul litigiu, instanţele de fond şi de apel au respectat dispoziţiile legale menţionate.
Astfel, în primă instanţă au fost încuviinţate şi efectuate două expertize tehnice. Primul raport, întocmit de inginera O.P. a cuprins concluzia că pârâta Arhiepiscopia Bucureştilor posedă terenul asupra căruia deţin titlu de proprietate. Prin cel de-al doilea raport, inginerii C.M., G.V. şi T.C. s-a stabilit că aceeaşi pârâtă posedă o suprafaţă de teren ce coincide cu cea înscrisă în planul parcelar cadastral întocmit de organele competente.
În apel a fost încuviinţată cererea formulată de reclamantă în sensul că experţii C.M., G.V. şi T.C. să răspundă la obiecţiunile pe care partea le-a formulat.
A fost de asemenea încuviinţată cererea formulată de reclamantă de a se efectua o nouă expertiză, raport întocmit de experţii S.C., F.L. şi I.S., lucrare ale cărei concluzii sunt concordante cu cele ale celorlalte două expertize efectuate în cauză.
Cum reclamanta nu a făcut dovada că pârâţii posedă suprafaţa de teren în litigiu fără titlu, nefiind îndreptăţite dispoziţiile art. 480 C. civ., temei al acţiunii în revendicare imobiliară, corect cererea de chemare în judecată a fost respinsă.
Faţă de considerentele menţionate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC M.P. SRL împotriva deciziei civile nr. 197 din 22 aprilie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5061/2003. Civil. Despagubiri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4897/2003. Civil. Litigiu de munca -... → |
|---|
