Expropriere. Decizia nr. 62/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 62/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 62/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA SI P. CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE munca SI ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILE Nr. 62/2015
Ședința publică de la 17 Martie 2015
Completul compus din:
Președinte C. G. N.
Judecător D. M.
Grefier C. C.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat de
Procuror V. L.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de pârâtul S. R. reprezentat de C. Națională de A. și Drumuri Naționale S.A. – prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, împotriva sentinței civile nr. 1983/2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul civil nr._/2017/2012.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierile de amânare a pronunțării din 3 martie și 10 martie 2015, care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C. DE A.
Asupra apelului de față ;
P. acțiunea civilă formulată de reclamanți și precizată oral la termenul de judecată din data de 30.04.2014 s-a solicitat obligarea pârâtului la emiterea unei noi decizii de expropriere pentru suprafața totală de 6000 mp. și obligarea pârâtului să plătească suma de 85 lei/mp de teren expropriat, precum și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanții sunt proprietari a terenului intravilan situat administrativ în S., ..N., în calitate de moștenitori ai titularului dreptului de proprietate P. A., P. I. și P. C. I., ca urmare a partajului voluntar din data de 12.10.2000 intervenit între cele 4 persoane înscrise în TP nr. 7138/1495 .
Din totalul de 8000 mp teren înscris în titlul de proprietate a fost expropriată o suprafață depășește 5000 mp teren pentru care s-a calculat o despăgubire ce nu corespunde prețului real al terenului de numai 17 991,75 lei.
Exproprierea s-a efectuat de pe numele fostului proprietar fără a se avea în vedere faptul că la momentul exproprierii se efectua-se sistarea stării de indiviziune și suprafața de teren de 8000 mp nu mai exista în starea în care aceasta este cuprinsă în decizia de expropriere.
P. sentința civilă nr. 1983/2014, Tribunalul A. a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții P. I., P. I. E., P. A., P. I. P., P. G. A., P. L. I., M. C. A., B. S. M., P. I. și D. F. împotriva pârâtului S. R. prin C. NAȚIONALĂ DE A. și DRUMURI NAȚIONALE (CNADNR) și în consecință:
A fost obligat pârâtul să emită decizie de expropriere pentru suprafața totală de 6000 mp teren provenit din T.P. nr. 7138/1495/21.06.1996 nr. cad. 1602/2/11b în suprafață de 8000 mp identificat prin actul de partaj voluntar autentificat de BNP B. G. prin încheierea nr. 1258/12.10.2000 sub nr. top. 7623/1 de 2000 mp. pe numele P. A. în cotă de 1/1 părți; nr. top. 7623/2 de 2000 mp pe numele P. I. în cotă de 1/1 părți; nr. top. 7623/3 de 2000 mp pe numele P. C. I. în cotă de 1/1 părți.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților despăgubiri calculate la 85 lei/mp pentru suprafața de 6000 mp teren.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 5680 lei cheltuieli de judecată.
P. a pronunța această hotărâre instanța de fond a motivat și reținut următoarele:
P. Titlul de Proprietate eliberat de Comisia Județeană A. în temeiul legii fondului funciar sub nr. 7138/1495/21.06.1996 s-a reconstituit dreptul de proprietate după def. P. V. lui P. I., P. C., S. M. și P. A. pentru suprafața totală de 2 ha 7360 mp, teren din care face parte și .. cad 1602/2/11b în suprafață de 8000 mp.
Din această suprafață de teren de 8000 mp s-a dispus exproprierea suprafeței de 5215 mp, așa cum rezultă din procesele verbale nr. 1067, nr. 1081 și nr. 1083 din 7.09.2011 precum și din decizia de expropriere nr. 1252/5.09.2011 emise de pârâtă. P. suprafața de teren expropriată s-a stabilit o despăgubire de 17 991,75 lei.
La data emiterii deciziei de expropriere titularii înscriși în TP nr._ procedaseră deja la încheierea unui act de partaj voluntar autentificat prin încheierea nr. 1258/12.10.2000 de către BNP B. G. potrivit căruia terenul de 8000 mp a fost identificat ca făcând parte din imobilul înscris în CF 23 844 S., nr. top. 7523, fiind parcelat în 4 parcele a câte 2000 mp fiecare și care au primit nr. top. noi fiind atribuite fiecărei persoane îndreptățite astfel: P. A. a preluat în cotă de 1/1 părți terenul cu nr. top. nou 7623/1; P. I. a preluat în cote de 1/1 părți terenul cu nr. top. nou 7623/2; P. C. I. a preluat în cotă de 1/1 părți terenul cu nr. top. nou 7623/3, iar S. M. F. a preluat în cotă de 1/1 părți terenul cu nr. top. nou 7623/4.
În decizia de expropriere, conform anexei care face parte integrantă din aceasta nu s-a avut în vedere această parcelare, fiind înscriși toți cei 4 coproprietari așa cum aceștia se regăsesc în titlul de proprietate cu suprafața de 5215 mp din suprafața totală de 8000 mp.
Întrucât reclamanții nu au solicitat anularea sau corectarea deciziei de expropriere pentru aceste considerente, instanța de fond a apreciat că nu poate să oblige pârâta să emită alte decizii de expropriere pe numele fiecărui proprietar în parte, raportat la suprafața expropriată.
Reclamanții P. G. A., M. C. A., P. L. I., B. S. M., sunt moștenitori ai def. P. A. în cotă de ¼ părți fiecare, conform sentinței civile nr. 74/2008 pronunțată de Judecătoria S..
P. I. a decedat la 7.11.2008 și are ca moștenitori legali pe reclamanții P. I., P. I. E., P. A. și P. I. P. în cote egale de proprietate conform certificatului de moștenitor nr. 116/2011 eliberat de B.N.P. B. G. în dosar succesoral nr. 136/2011.
Conform actelor de stare civilă depuse la dosarul cauzei reclamanții P. I. și D. F. sunt copii lui P. C. I. decedat la data de 9.07.2012.
Rezultă că reclamanții sunt moștenitorii a trei dintre titularii dreptului de proprietate înscriși în T.P. după care s-a procedat la emiterea deciziei de expropriere, titulari ai dreptului de proprietate asupra terenurilor de câte 2000 mp fiecare, identificate cu nr. top. 7623/1, 7623/2 și 7623/3.
S. M., este titulară alături de P. I., P. C. și P. A. în T.P. nr. 7138/1495 și proprietară a parcelei de 2000 mp identificată cu nr. top 7623/4 din actul de partaj voluntar, fără ca această persoană să aibă calitatea de reclamant în prezenta cauză.
P. urmare, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cuantumului despăgubirilor datorate persoanei expropriate S. M. și nici a suprafeței de teren care a fost expropriată de la aceasta.
În cauză s-a efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară prin care s-a stabilit valoarea de circulație a terenului expropriat pe mp și la fond s-a procedat la identificarea acestuia pentru a se putea preciza în ce măsură suprafața de teren rămasă neexpropriată mai poate fi utilizată de către titularii dreptului de proprietate.
Potrivit concluziilor lucrării de expertiză tehnică din suprafața totală de 8000 mp cât a avut . expropriat o suprafață de 5215 mp, iar diferența de suprafață nu mai poate fi exploatată în continuare de titularii dreptului de proprietate întrucât a rămas izolată de restul terenurilor rămase neexpropriate și nu are nici un drum de acces care să permită exploatarea acesteia. P. lucrarea de expertiză tehnică s-a mai arătat faptul că nu poate fi identificată suprafața de teren rămasă neexpropriată din fiecare parcelă așa cum aceste parcele au fost constituite prin actul de partaj la care anterior am făcut referire, dar că aceste suprafețe rămase neexpropriate raportate pe . proprietate sunt nesemnificative și improprii pentru exploatare fie agricolă, fie în construcții.
Instanța de fond a dispus completarea raportului de expertiză tehnică în ceea ce privește cealaltă parcelă de 2000 mp aflată în proprietatea lui S. M., dar atât reclamanții cât și pârâta au renunțat la acest obiectiv al lucrării de expertiză, arătând că sunt de acord cu emiterea unei decizii de expropriere pentru suprafața totală de 6000 mp. ce reprezintă proprietățile lui P. I., P. C. și P. A..
Având în vedere că pârâta a recunoscut faptul că suprafețele de teren rămase neexpropriate sunt nesemnificative pentru fiecare titular a dreptului de proprietate, în sensul că acestea nu mai pot fi exploatate pe viitor de către proprietari, s-a admis acest capăt de cerere.
În ceea ce privește plata despăgubirilor s-a reținut că suma de 17 991,75 lei a fost calculată pentru întreaga suprafață de teren expropriată de 5215 mp și pusă la dispoziția persoanelor înscrise în T.P., respectiv P. I., P. C., P. A. și S. M. . Din actele și lucrările depuse la dosaurl cauzei a rezultat că cele 4 persoane au o cotă egală la succesiunea def. P. V. pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în baza L.18/1991. P. prezenta acțiune s-a solicitat și instanța a apreciat întemeiată această solicitare, să se dispună exproprierea suprafeței de 6000 mp, respectiv câte 2000 mp pentru fiecare din persoanele titulare înscrise în actul de partaj voluntar autentificat în anul 2000 respectiv pentru P. I., P. C. I. și P. A., fără ca instanța să fie investită sau să se pronunțe cu privire la efectele deciziei de expropriere sau cuantumul despăgubirilor pentru restul de suprafață din .., cuprinsă în actul de partaj voluntar cu nr. top. nou 7623/4 proprietate în cotă de 1/1 părți a celeilalte coproprietare din titlul de proprietate, S. M. F..
Urmare a acestui aspect nu s-a putut stabili decât despăgubirea datorată reclamanților calculată pe metru pătrat și nu ca o diferență între suma stabilită de pârâtă și suma care s-ar cuveni titularilor dreptului de proprietate.
P. raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză s-a stabilit valoarea terenului intravilan, expropriat la 85 lei /mp. avându-se în vedere data exproprierii precum și data efectuării raportului de expertiză tehnică, fiind coincidență între cele două valori.
În temeiul art 9 alin 4 din L.255/2010 experții au procedat la calculul valorii terenului la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, stabilind aceeași valoare de 85 lei/mp.
S-au avut în vedere și alte înscrisuri care atestau transferul dreptului de proprietate asupra terenului, dar acestea sunt anterioare anului 2011 sau ulterioare acestui an, astfel că nu vor fi luate în considerare.
În stabilirea valorii de circulație a terenului la data exproprierii s-a avut în vedere că terenul a fost inclus în intravilanul localității S. încă din anul 1996 pentru ca apoi acesta să fie recuprins în anul 2000 în Planul Urbanistic General al municipiului.
P. aceste considerente, a fost admis și capătul de cerere privind stabilirea despăgubirilor la 85 lei/mp teren.
P. raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză s-a calculat și valoarea prejudiciului cauzat prin neexploatarea terenului de la data exproprierii și până la data despăgubirii, fără ca reclamanții să aibă un capăt de cerere pentru acordarea acestei sume, motiv pentru care instanța nu s-a pronunțat cu privire la plata sumei de 275,25 lei pe an agricol reprezentând acest prejudiciu.
În temeiul art 274 Cod pr. civilă, au fost acordate cheltuieli de judecată reclamanților, însumând 5680 lei și reprezentând contravaloarea onorariu avocat și onorariu expertiză dovedite prin chitanțele depuse la dosarul cauzei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul S. român prin CNADNR, solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamanților și menținerea în totalitate a despăgubirilor în sumă de 17.991,75 lei.
În expunerea criticilor se arată în esență următoarele:
- Greșit a reținut prima instanță că apelantul nu se opune la exproprierea totală a suprafeței de 6000 mp din care face parte suprafața de 5215 mp supusă exproprierii. La termenul de judecată din 24.09.2014 s-a arătat că nu se opune acordării despăgubirilor în favoarea persoanelor care au făcut dovada dreptului de proprietate în cursul litigiului.
Dealtfel, exproprierea pentru realizarea obiectivelor de investiții de interes național nu se realizează decât în temeiul unei Hotărâri de Guvern, nu este atributul instanței de judecată. Legea 255/2010 la art. 5 stipulează clar care este procedura prin care se dispune exproprierea imobilelor situate pe amplasamentul lucrărilor de interes național.
În cazul în speță, expropriator este statul român iar exproprierea se face prin hotărâre de guvern. P. a se cere ca o autoritate publică centrală să emită un act, reclamanții trebuie să formuleze o cerere iar această cerere nu este de competența teritorială a tribunalului ci a curții de apel.
- În ce privește cuantumul despăgubirilor, raportul de evaluare s-a realizat cu respectarea principiului exproprierii prevăzut de Legea 255/2010, respectiv prevederile art. 11.
P. întâmpinare, reclamanții au solicitat respingerea ca nefondat a apelului precizându-se că în ședința publică din 24.09.2014 a fost depusă la dosarul cauzei Hotărârea 399/ 2014 prin care reclamanții au fost expropriați cu diferența de suprafață, astfel că reprezentantul legal al pârâtei a arătat că nu se opune constatării exproprierii întregii suprafețe de teren.
La dosar s-au depus în copie înscrisuri, respectiv Hotărârea 399/13.05.2014 și decizia de expropriere nr. 590/17.06.2014.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și având în vedere dispozițiile art. 295 C.pr.civ., C. constată următoarele:
Reclamanții, moștenitori a trei proprietari înscriși în titlul de proprietate 7138/1495/96, au investit instanța de judecată cu o acțiune astfel cum a fost precizată, întemeiată pe dispozițiile Legii 33/1994 și Legii 255/2010, având ca obiect obligarea pârâtului S. român la plata sumei de 85 lei/mp cu titlu de despăgubiri pentru suprafața de 6000 mp expropriată, și obligarea pârâtului să emită decizie de expropriere pentru diferența de teren de la 5200 mp la 8000 mp.
Instanța de fond greșit a stabilit cuantumul despăgubirilor la 85 lei/mp, și greșit a constatat suprafața pentru care sunt îndreptățiți reclamanții la despăgubiri și nelegal a dispus obligarea pârâtului să emită decizie de expropriere pentru suprafața totală de 8000 mp, și în consecință se impune reformarea sentinței atacate sub aceste aspecte.
Astfel, prima critică adusă hotărârii atacate de către apelant prin declarația de apel este fondată.
P. realizarea obiectivului de investiții Autostrada Orăștie-Sibiu a fost expropriată, în temeiul HG 522/2011, suprafața de 5215 mp înscrisă în TP 7138/1495/96 cu nr. parcelă 1602/2/11b pe numele antecesorilor reclamanților și numitei S. M. F. (coproprietar ce nu este parte în prezentul dosar).
P. această suprafață de teren expropriată, s-a emis hotărâre de stabilire a despăgubirilor în sumă de 17.991,75 lei, ce constituie obiect de contestație în prezentul dosar.
În cursul procesului, în temeiul HG 399/2013, pentru realizarea obiectivului de investiție Autostrada S.-T., din aceeași suprafață înscrisă în titlul de proprietate arătat mai sus, s-a expropriat și suprafața de 2518 mp, conform înscrierii de la poziția 116 (fila 41).
În conformitate cu prevederile Legii 255/2010 și pentru suprafața de 2518 mp s-a emis decizia de expropriere nr. 590/17.06.2014, fiind în curs procedura pentru emiterea hotărârii de acordare a despăgubirilor.
Instanța de fond nelegal a obligat pârâtul să emită decizie de expropriere pentru suprafața totală de 6000 mp teren provenit din TP nr. 7138/1495/96 cu nr. cadastral 1602/2/11b în suprafață de 8000 mp identificat prin actul de partaj voluntar pe numele antecesorilor reclamanților pentru 2000 mp, în cotă de 1/1 părți fiecare coproprietar, și nelegal a acordat despăgubiri pentru această suprafață.
Din economia textului legal cuprins în art. 22 din Legea 255/2010 rezultă că se poate adresa judecătorești competente, în termenul general de prescripție, care curge de la data comunicării hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirilor, fără a se putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii.
Rezultă deci că nu se poate contesta în instanță exproprierea, dispusă prin Hotărâre de Guvern ci numai cuantumul despăgubirilor stabilite prin Hotărârea Comisiei constituite conform art. 18 din Legea 255/2010.
P. urmare, nu se poate solicita în instanță exproprierea unei suprafețe mai mari decât cea dispusă prin Hotărârea Comisiei constituită în baza Legii 255/2010.
În concluzie, se va schimba în parte sentința atacată, în sensul înlăturării dispoziției de obligare a pârâtei să emită decizie de expropriere pentru suprafața totală de 6000 mp.
Cât privește motivul de apel referitor la cuantumul despăgubirilor acordate, acesta este fondat în limitele ce se vor arăta, pentru următoarele:
Conform disp. art. 22 alin. 3, acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit disp. art. 21- 27 din Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirilor.
Potrivit disp. art. 26 alin. 2 din Legea 33/2994, la stabilirea cuantumului despăgubirilor experții, precum și instanța, vor ținea seama de prețul sub care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.
C. constată că în cauză, în general, s-au respectat aceste dispoziții legale, raportul de expertiză tehnică efectuat în fața instanței de fond, filele 114-133, pentru evaluarea imobilului în litigiu și stabilirea cuantumul despăgubirilor în acord cu prevederile art. 26 alin. 2 din Legea 33/1994, s-a raportat la prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel, în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, respectiv data exproprierii.
Astfel, potrivit concluziilor acestui raport, în conformitate cu metoda comparației de piață, valoarea de piață a terenului în litigiu este de 82,14 lei/mp.
În concluzie greșit a acordat instanța de fond 85 lei/mp astfel cum acest cuantum a fost solicitat prin precizarea de acțiune consemnată în încheierea de ședință din 30.04.2014.
Prețul care putea fi acordat de prima instanță, în acord cu prevederile art. 26 alin. 2 din Legea 33/1994 este de 82,14 lei/mp., preț stabilit de experți prin metoda comparației directe.
Contrar susținerilor apelantei formulate odată cu dezvoltarea apelului și prin concluziile scrise, prima instanță nu a acordat mai mult decât s-a cerut, întrucât potrivit disp. art. 132 alin. 2 pct. 2 C.pr.civ., cererea nu se socotește modificată și nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță, când reclamantul mărește sau micșorează câtimea obiectului cererii.
Or, în speță, reclamanții prin reprezentant, la termenul de judecată din 30 aprilie 2014 și-au precizat cuantumul pretențiilor de la suma de 60 lei/mp cât s-a solicitat prin acțiunea introductivă, la suma de 85 lei/mp, sumă ce ar rezulta din raportul de expertiză.
E de menționat că prețul de 82,14 lei/mp este identic atât la data efectuării raportului de expertiză cât și la data emiterii deciziei de expropriere a suprafeței de 5215,00 mp (conform răspunsului de la pct. 4 din raportul de expertiză – fila 120 dosar fond).
În concluzie, criticile ce privesc cuantumul despăgubirilor sunt fondate și sub acest aspect, al stabilirii acestora conform metodei comparației directe.
Iar suprafața de teren pentru care sunt îndreptățiți reclamanții să primească aceste despăgubiri de 82,14 lei/mp, a fost greșit stabilită de instanța de fond cum s-a arătat în cele ce preced, și ce constituie motiv de schimbare a sentinței atacate.
Este evident că suprafața de teren pentru care reclamanții sunt îndreptățiți la despăgubiri este cea expropriată prin HG 522/2011 atâta timp cât instanța nu avea posibilitatea legală să dispună exproprierea unei suprafețe în plus, așa cum s-a arătat.
Deci, ținându-se seama de actul de partaj, rezultă că suprafața de 5215,00 mp expropriată prin HG 522/2011 pentru care reclamanții sunt în prezent îndreptățiți la despăgubiri, se împarte în patru parcele a câte 1303,75 mp din care trei parcele pentru reclamanți (1303,75 x 3911,25) și a patra parcelă coproprietarei S. F. M. ce nu este parte în prezentul dosar.
P. suprafața de teren expropriată prin HG 399/2013 în prezentul dosar nu se pot acorda despăgubiri pentru considerentele arătate mai sus și care, dealtfel, nu face obiectul prezentei acțiuni.
P. considerentele expuse, C., în temeiul disp. art. 296 C.pr.civ. va admite apelul în limitele arătate mai sus, va schimba în parte sentința atacată, va înlătura dispoziția de obligare a pârâtului de emitere a deciziei de expropriere pentru suprafața totală de 8000 mp.
Pârâtul va fi obligat să plătească despăgubiri reclamanților de 82,14 lei/mp pentru suprafața de 3911,25 mp teren.
Dispozițiile referitoare la cheltuielile de judecată vor fi menținute întrucât nu s-au formulat critici sub acest aspect.
Față de dispozițiile art. 274 C.pr.civ. și soluția dată apelului, în cauză nu se vor acorda cheltuieli de judecată intimaților reclamanți.
P. aceste motive,
(continuarea deciziei civile nr.62/2015 pronunțată în dosar nr._ )
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâtul Statul Român prin CNADNR S.A., prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, împotriva sentinței civile nr. 1983/2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul civil nr._/2017/2012 pe care o schimbă și în consecință:
Înlătură obligația de emitere a deciziei de expropriere pentru suprafața totală de 8000 mp teren provenind din Titlul de proprietate nr. 7138/1495/96 nr. cad. 1602/2/11b.
Obligă pârâtul să plătească reclamanților despăgubiri calculate la 82,14 lei/mp pentru suprafața de 3911,25 mp teren.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 Martie 2015.
Președinte, C. G. N. | Judecător, D. M. | |
Grefier, C. C. |
red.C.G.N.
tehnored.C.C.13 ex/23.03.2015
jud.fond L. P. P.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 2/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 183/2014. Curtea de... → |
|---|
