Succesiune. Decizia nr. 26/2016. Curtea de Apel BACĂU

Curtea de Apel BACĂU - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 26/2016 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 26/2016

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA I CIVILA

DECIZIA CIVILĂ NR.26

Ședința publică de la 27 ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE -V. N. G.

JUDECĂTORI-C. N.

-A. M. B.

GREFIER-M. D.

La ordine au venit spre soluționare recursurile civile promovate de reclamantul B. I. și pârâții A. R. A. și B. M. împotriva deciziei civile nr. 169/26.05.2014 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul B. I. și avocat A. F. pentru recurenții A. R. A. și B. M., lipsă fiind părțile.

S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:

- procedura de citare legal îndeplinită;

- în cauză s-a solicitat judecata în lipsă – fila 20 dosar;

- apelantul B. I. a înaintat la dosar chitanțele de plată a taxelor de timbru.

Curtea dispune rectificarea încheierii din 02.12.2015 în sensul că B. I. va fi trecut ca recurent-reclamant și nu ca intimat; nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe cererea de repunere în termen, pe excepțiile invocate și pe recurs.

Avocat A. F., având cuvântul pentru recurenții A. R. A. și B. M. solicită admiterea excepției nulității recursului declarat de B. I. față de împrejurarea că acesta nu a fost depus la Tribunalul N., admiterea excepției tardivității deoarece a fost depus peste termenul legal de 15 zile și respingerea cererii de repunere în termen deoarece motivele invocate nu sunt de natură a dovedi o situație mai presus de voința sa. Totodată, solicită admiterea excepției invocată de instanță, respectiv a inadmisibilității deoarece cele contestate vizează hotărârea primei instanței, împotriva căreia acesta nu a formulat apel. Pe fond solicită respingerea recursului formulat de B. I..

Cu privire la recursul pârâților solicită admiterea acestuia, cu privire la pasivul de 10.000 lei. Astfel, arată că pârâții sunt copii unui frate al reclamantului, în prezent decedat. Reclamantul B. I. a solicitat suma de_ lei cheltuieli de înmormântare, susținând că el a fost cel care a cheltuit cu repatrierea corpului neînsuflețit al fratelui, decedat într-un accident rutier în afara țării. Este adevărat că B. I. a depus un bilet de avion însă acesta era pentru R. deși fratele a decedat în Ungaria. Arată că cheltuielile de înmormântare au fost suportate de B. R. și celelalte rude, situație dovedită cu declarațiile martorilor audiați. Consideră că nu se justifică pasivul de 10.000 lei pe care copii defunctului ar trebuii să-l plătească unchiului. Solicită admiterea recursului, casarea în parte a deciziei în sensul înlăturării obligării la pasivul de 10.000 lei. În subsidiar solicită a fi reținută că și contribuție a reclamantului la înmormântare suma de 1700 lei. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de timbru. â

Recurentul B. I., având cuvântul, solicită admiterea cererii de repunere în termenul de recurs arătând că a stat la țară, unde s-a ocupat de soția bolnavă iar hotărârea a venit la domiciliul din R., neavând cunoștință de ea în termenul legal, mai ales că el avea tot interesul să promoveze recurs. Consideră că recursul său este admisibil față de probatoriul administrat în cauză. Solicită a fi avute în vedere expertizele efectuate și împrejurarea că pârâții și-au luat partea lor de construcție, motiv pentru care solicită admiterea recursului.

Cu privire la recursul promovat de pârâți solicită respingerea acestuia. Arată că a fost anunțat fosta cumnată de decesul fratelui, a plecat la R. să se întâlnească cu rudele și, în urma discuțiilor cu acestea s-au împărțit sarcinile. Astfel, el a rămas să se ocupe de înmormântare și un alt frate a mers pentru repatrierea corpului neînsuflețit. Apoi a mers în Italia, unde fratele său lucra, pentru a goli și preda garsoniera închiriată de acesta. Arată că el a suportat cheltuielile de înmormântare și cheltuielile cu celelalte pomeni. Solicită respingerea recursului promovat de pârâți și menținerea hotărârilor date de R. și Piatra N., cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1786 din 16.09.2013, Judecătoria R. a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, ridicată de pârâții B. R.‑A. și B. C. și a admis, așa cum a fost precizată, acțiunea civilă având ca obiect ieșire din indiviziune formulată de reclamantul B. I. împotriva pârâților B. R.‑A., B. M., B. C., S. E., L. N., B. V.‑B. și B. D.‑M. și, în consecință:

  1. A constatat deschisă succesiunea după numitul B. D., cu ultimul domiciliu în satul C., ., decedat la data de 20.04.1984.

A constatat că masa succesorală rămasă după acest defunct are valoarea totală de 57.474,5 lei, fiind formată din terenul în suprafață de 250 mp curți‑construcții situat în intravilanul satului C., ., înscris în titlul de proprietate nr._, sola 15 . de 500 lei și din cota de ½ din construcțiile edificate pe acesta, respectiv: casa construită din chirpici și acoperită cu draniță, compusă din două camere, sală, bucătărie și cămară, precum și o anexă lipită de casă, din chirpici, acoperită cu draniță, având un beci din cărămidă, o bucătărie de vară cu două încăperi din chirpici, acoperită cu draniță, precum și un grajd din chirpici acoperit cu draniță, în valoare de 56.974,5 lei.

A constatat că moștenitorii acceptanți ai defunctului sunt B. C., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼ și B. G., în calitate de fiu, cu o cotă de ¾, ceilalți copii renunțând la succesiune.

A luat act că, prin contractul de întreținere autentificat de notariatul de Stat local R. sub nr. 1367/5.04.1989, numita B. C. a înstrăinat reclamantului B. I. și soției acestuia, B. P., cota parte indiviză de 5/8 din construcțiile edificate în timpul căsătoriei cu defunctul B. D., terenul aferent construcțiilor, în suprafață de 63 mp, trecând în proprietatea statului, în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974.

A luat act că reclamantul B. I. are o cotă totală din construcții de 5/8 (71.218,125 lei), iar B. G. de 3/8 (42.730,875 lei).

A luat act că B. G. a decedat la data de 26.07.2010, moștenitorii săi fiind pârâții B. R.-A. și B. M., în calitate de fiică, respectiv fiu, cărora le revine cota de 3/8 din construcțiile de partajat.

A luat act că reclamantul B. I. are un drept de creanță în sumă de 73.795 lei, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse construcțiilor situate pe terenul în suprafață de 250 mp înscris în titlul de proprietate nr._, sola 15 . cum au fost identificate și evaluate de expertul P. L..

  1. A constatat deschisă succesiunea după numita B. C., decedată la data de 20.07.1993, în ..

A constatat că masa succesorală după defuncții B. D. și B. C. este formată din terenul intravilan în suprafață totală de 8.743 mp situat în satul C., ., înscris în titlul de proprietate nr._, sola 5, învecinată la nord cu P. I., la est cu drum sătesc, la sud cu S. C. și M. V., iar la vest cu moștenitorii lui B. C., în valoare totală de 17.486 lei, din care:

- . suprafață de 500 mp curți‑construcții, în valoare de 1.020 lei;

- . suprafață de 2.080 mp fâneață, cu aceleași vecinătăți, în valoare de 4.160 lei;

- . suprafață de 250 mp fâneață, în valoare de 480 lei;

- . suprafață de 4.973 mp grădină, în valoare de 9.946 lei;

- . suprafață de 700 mp vie, în valoare de 1.400 lei;

- . suprafață de 240 mp fâneață, în valoare de 480 lei.

A constatat că, la aceste terenuri, au vocație succesorală părțile din proces, cu următoarele calități și cote:

- reclamantul B. I., și pârâții B. C. și S. E., în calitate de fii și fiică, cu o cotă de 1/6 fiecare;

- pârâții B. R.‑A. și B. M., în calitate de nepoți de fiu decedat (B. G.), ambii cu o cotă de 1/6;

- pârâții B. V.‑B. și B. D.‑M., în calitate de nepoți de fiu decedat (B. V., decedat la data de 9.03.2009), ambii cu o cotă de 1/6;

- pârâții L. N., în calitate de soț supraviețuitor al numitei L. M., fiica celor doi defuncți, decedată la data de 28.01.2012, cu o cotă de ½ din 1/6;

- reclamantul B. I. și pârâtul B. C., în calitate de frați ai defunctei L. M., fiecare cu o cotă de ¼ din 1/6.

A luat act că valoarea totală a bunurilor indivize este în sumă de 131.935 lei.

A sistat comunitatea de bunuri a părților, prin formarea și atribuirea următoarelor loturi:

a). Lotul nr. 1, în valoare de 4.002 lei, a fost atribuit pârâtei S. E., fiind format din următoarele bunuri:

- 590 mp teren fâneață din . la nord cu moștenitorii lui B. G., la est cu drum sătesc, la sud cu B. C. și la vest cu moștenitorii lui B. C., în valoare de 1.180 lei;

- 350 mp grădină din . aceleași vecinătăți, în valoare de 700 lei;

- 139 mp vie din . la nord cu moștenitorii lui B. G., la est cu drum acces comun, la sud cu B. C., și la vest cu moștenitorii lui B. C., în valoare de 278 lei;

- 318 mp grădinădin . aceleași vecinătăți, în valoare de 636 lei;

- 60 mp reprezentând cota indiviză de 1/5 din suprafața de 300 mp teren cu destinația drum acces de folosință comună, în valoare de 120 lei;

- gardurile de pe terenurile atribuite, în valoare totală de 1.088 lei, din care 588 lei jumătate din gardul de la drum, notat cu B.7.2 și 500 lei gardul notat cu B.7.3 și B.7.4, în raportul de expertiză întocmit de expertul P. L..

Valoare cuvenită = 2.914 lei.

b). Lotul nr. 2, în valoare de 4.742 lei, a fost atribuit pârâtului B. C., fiind format din:

- 590 mp fâneață . vecinii S. D. E. la nord, drum sătesc la est, S. C. și M. V. la sud și moștenitorii lui B. C. la vest, în valoare de 1.180 lei;

- 350 mp grădină din . aceleași vecinătăți, în valoare de 700 lei;

- 229 mp vie din . S. D. E. la nord, drum acces comun, B. I. la sud și moștenitorii lui B. C. la vest, în valoare de 458 lei;

- 593 mp grădină din . aceleași vecinătăți, în valoare de 1.186 lei;

- 60 mp reprezentând cota indiviză de 1/5 din suprafața de 300 mp, cu destinația drum acces de folosință comună, în valoare de 120 lei;

- gardurile de pe terenurile atribuite, în valoare totală de 1.098 lei, din care 588 lei jumătate din gardul de la drum și 510 lei gardul notat cu B.7.3 și B.7.4 de expert P..

Valoare cuvenită = 3.643 lei.

c). Lotul nr. 3, în valoare de 95.248 lei, a fost atribuit reclamantului B. I., fiind format din următoarele bunuri:

- 610 mp curți‑construcții din . la nord cu drum acces comun, la est cu drum sătesc, la sud cu moștenitorii lui B. G. și la vest cu moștenitorii lui B. V., în valoare de 1.220 lei;

- 163 mp fâneață din . aceleași vecinătăți, în valoare de 326 lei;

- 240 mp fâneață din . aceleași vecinătăți, în valoare de 480 lei;

- 603 mp grădină (actual vie) din . vecinii L. N. la nord, drum sătesc la est, drum acces comun la sud și drum acces comun la vest, în valoare de 1.206 lei;

- 54 mp vie din . vecinii B. D. C. la nord, drum acces comun la est și sud și moștenitorii lui B. C. la vest, în valoare de 108 lei;

- 165 mp grădină din . aceleași vecinătăți, în valoare de 330 lei;

- 60 mp reprezentând cota indiviză de 1/5 din suprafața de 300 mp cu destinația drum acces de folosință comună, în valoare de 120 lei;

- casa de locuit, notată cu A1 și A2 în raportul de expertiză efectuat de expertul P. L., în valoare totală de 62.806 lei, cu toate îmbunătățirile efectuate de reclamant, notate cu B1 și B2, în același raport;

- grajdul, notat cu A4, în valoare de 9.585 lei, cu toate îmbunătățirile efectuate de reclamant, notate cu B4;

- garajul cu beci, notat cu B5, în valoare de 10.577 lei;

- fântâna din tuburi de beton, notată cu B6, în valoare de 3.275 lei;

- restul îmbunătățirilor edificate pe terenurile atribuite (garduri, porți etc.), în valoare totală de 5.215 lei.

Valoare cuvenită = 74.987,125 lei.

d). Lotul nr. 4, în valoare de 3.394 lei, a fost atribuit pârâților B. V.‑B. și B. D.‑M., fiind format din următoarele bunuri:

- 930 mp grădină din . vecinii drum acces comun la nord, B. I. la est, L. N. la sud și moștenitorii lui B. C. la vest, în valoare de 1.860 lei;

- 139 mp vie din . vecinii P. I. la nord, drum acces comun la est, moștenitorii lui B. G. la sud și moștenitorii lui B. C. la vest, în valoare de 278 lei;

- 78 mp grădină din . aceleași vecinătăți, în valoare de 156 lei;

- 240 mp fâneață din . aceleași vecinătăți, în valoare de 480 lei;

- 60 mp reprezentând cota indiviză de 1/5 din suprafața de 300 mp, cu destinația drum acces de folosință comună, în valoare de 120 lei;

- gardurile de pe terenurile atribuite, în valoare totală de 500 lei, notate cu B.7.3 și B.7.4.

Valoare cuvenită = 2.914 lei.

e). Lotul nr.5, în valoare de 22.843 lei, a fost atribuit pârâților B. R.‑A. și B. M., fiind format din următoarele bunuri:

- 150 mp curți‑construcții din . vecinii L. N. și B. I. la nord, drum sătesc la est, S. E. la sud și moștenitorii lui B. C. la vest, în valoare de 300 lei;

- 737 mp fâneață din . aceleași vecinătăți, în valoare de 1.474 lei;

- 240 mp grădină din . aceleași vecinătăți, în valoare de 480 lei;

- 139 mp vie din . vecinii B. V. la nord, drum acces comun la est, S. E. a sud și moștenitorii lui B. C. la vest, în valoare de 278 lei;

- 318 mp fâneață din . aceleași vecinătăți, în valoare de 636 lei;

- 60 mp reprezentând cota indiviză de 1/5 din suprafața de 300 mp, cu destinația drum acces de folosință comună, în valoare de 120 lei.

- construcțiile aflate pe terenul atribuit, în valoare totală de 19.045 lei, respectiv anexa notată cu A.3 (6.847 lei), cu îmbunătățirile notate cu B.3 (9.043 lei), gardurile în lungime de 22 ml la drum notate cu B.7.1 (1.155 lei), gardurile interioare despărțitoare, notate cu B.7.6 (2.000 lei), și cele notate cu B.7.3 și B.7.4 (510 lei).

Valoare cuvenită = 46.018,875 lei.

f). Lotul nr.6, în valoare de 1.706 lei, a fost atribuit pârâtului L. N., fiind format din următoarele bunuri:

- 275 mp grădină (actual vie) din . vecinii P. I. la nord, drum sătesc la est, B. I. la sud și drum acces comun la vest, în valoare de 550 lei;

- 453 mp grădină din . vecinii moștenitorii lui B. V. la nord, moștenitorii lui B. G. la est și sud și moștenitorii lui B. C. la vest, în valoare de 906 lei.

- gardurile de pe terenurile atribuite, în valoare totală de 250 lei, notate cu B.7.3 și B.7.4.

Valoare cuvenită = 1.458 lei.

A obligat părțile să plătească pârâților B. R.‑A. și B. M., cu titlu de sultă, următoarele sume: reclamantul B. I. 20.260,875 lei; pârâta S. E. 1.088 lei; pârâtul B. C. 1.099 lei; pârâții B. V.-B. și B. D.-M. 480 lei; pârâtul L. N. 248 lei.

A obligat pe pârâții B. R.-A. și B. M. să plătească reclamantului suma de 10.000 lei cu titlu de pasiv succesoral.

A obligat pe pârâți să plătească reclamantului B. I. următoarele sume, reprezentând contravaloare îmbunătățiri:

- 24.737,125 lei pârâții B. R.-A. și B. M.;

- 1.088 lei pârâta S. E.;

- 1.098 lei pârâtul B. C.;

- 500 lei pârâții B. V.-B. și B. D. M.;

- 250 lei pârâtul L. N..

A dispus compensarea onorariilor de avocat și de expert.

A obligat pe pârâți să plătească reclamantului următoarele sume de bani, cu titlu de cheltuieli de judecată:

- 153 lei pârâta S. E.;

- 229 lei pârâtul B. C.;

- 153 lei pârâții B. V.‑B. și B. D.‑M.;

- 2.679 lei pârâții B. R.‑A. și B. M.;

- 77 lei pârâtul L. N..

Pentru a hotărî astfel, judecătorul fondului a reținut că, prin acțiunea civilă înregistrată formulată la data de 2.03.2011 și înregistrată sub nr._, reclamantul B. I. a chemat în judecată pe pârâții B. R.‑A., B. M., B. C., S. E., L. M., B. V.‑B. și B. D.‑M., solicitând partajarea bunurilor rămase de pe urma defuncților B. D. și B. C., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, din căsătoria celor doi defuncți au rezultat 6 copii. După decesul lui B. D., s‑a dezbătut succesiunea, în masa succesorală fiind înscrise terenul intravilan în suprafață de 250 mp și cota de ½ din construcțiile edificate pe acesta, moștenitori acceptanți fiind soția supraviețuitoare, B. C., cu cota de ¼, și B. G., fiu, cu cota de ¾, ceilalți copii renunțând la această succesiune, conform certificatului de moștenitor nr.505/23.10.1984 emis de fostul Notariat de Stat Local R..

La data de 5.04.1989 soția supraviețuitoare a înstrăinat reclamantului B. I., cu clauză de întreținere, cota sa de 5/8 din construcții, potrivit contractului de întreținere autentificat sub nr. 1367/1989.

Cu privire la celelalte bunuri succesorale, în acțiune s‑a arătat că vin la succesiune toate părțile și că acestea stăpânesc terenul în baza unei înțelegeri, neexistând conflicte în legătură cu ieșirea din indiviziune.

La data de 3.05.2011, reclamantul a precizat acțiunea, solicitând:

1. Partajarea judiciară și a bunurilor rămase de pe urma defunctului B. G., decedat la data de 26.07.2010, masa bunurilor de împărțit fiind compusă din: casa situată în satul C., ., construită din chirpici, acoperită cu draniță, cu două camere, o sală, bucătărie și cămară, anexa lipită de casa din chirpici, acoperită cu draniță, cu beci subzidit, bucătăria de vară din chirpici acoperită cu draniță, compusă din două încăperi și grajdul din chirpici acoperit cu eternit, cu două încăperi, imobile situate pe suprafața de 760 mp curți‑construcții sola 15 . delimitările din titlul de proprietate nr. 62/500/26.10.2001, moștenitori fiind B. I., cu cota de 5/8, și B. R.‑A. și B. M., cu cota de 3/8.

2. Să se constate că are un drept de creanță la acest imobil, reprezentat de contravaloarea îmbunătățirilor executate pe cheltuiala sa exclusivă și care constau în:

- schimbat acoperișul cu eternit;

- executat două camere, prin adăugire la imobil;

- executat baie, cu gresie, faianță și instalație sanitară;

- refăcut pereții exteriori ai casei, bucătăriei și grajdului;

- refăcut instalația electrică;

- schimbat pardoseala, respectiv montat dușumea din stejar și parchet la patru încăperi;

- izolație la pereți, interior și exterior;

- izolație la plafoane;

- executat o sobă de teracotă;

- executat trotuare;

- vopsitorii;

- executat împrejmuiri din fier pe temelie de beton și scândură de stejar;

- executat 7 porți metalice;

- executat fântână;

- executat canalizare;

- montat dușumea la bucătăria de vară și betonat camere și la grajd.

3. Să se constate un pasiv succesoral reprezentat de cheltuielile de înmormântare, transport pentru aducerea cadavrului din Ungaria și parastasele ulterioare, făcute exclusiv de el la decesul fratelui său, B. G., pe care le estimează la suma de 12.500 lei.

A motivat că fratele său lucra în Italia și a murit într-un accident de circulație în Ungaria, în timp ce se deplasa spre casă. Acesta era divorțat, iar cei doi copii nu aveau posibilitatea de a‑l aduce pe tatăl lor din Ungaria, motiv pentru care s‑a ocupat personal de tot ce‑a însemnat aducerea trupului neînsuflețit, înmormântarea și parastasele obișnuite, suportând toate cheltuielile. A mai arătat că a predat celor doi nepoți suma de 2.250 euro care s‑a găsit asupra fratelui său mort.

În drept, a invocat dispozițiile art. 728 cod civil și ale art. 274 din Codul de procedură civilă, iar în dovedirea susținerilor a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, audierea martorilor C. M., S. C. și M. P. și efectuarea de expertize tehnice în specialitățile construcții civile și topografie.

Pârâții B. R.‑A. și B. C. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat admiterea cererii inițiale a reclamantului și atribuirea către pârâta B. R.‑A., în natură, a părții din imobilul casă de locuit și anexe situate în satul C., ., precum și a terenului pe care sunt edificate acestea, urmând ca restul terenului să fie împărțit printr-o tranzacție.

Cu privire la precizarea la acțiune, cei doi pârâți au solicitat respingerea capetelor de cerere referitoare la pretinsul drept de creanță și la pasivul succesoral, cu privire la care au invocat tardivitatea formulării, respectiv cu depășirea primei zile de înfățișare.

Tot pe cale de excepție, aceștia au invocat prescripția dreptului de a cere contravaloarea îmbunătățirilor, având în vedere că ele au fost efectuate în anii 2006‑2007.

Pe fondul cauzei au arătat că este vorba de o posesie de rea‑credință din partea reclamantului care a stăpânit și bucata de casă și teren care le aparține, precum și faptul că nu pot fi obligați la contravaloarea îmbunătățirilor voluptuare aduse imobilului, ci doar pentru cele necesare și utile.

Pârâta B. R.‑A. a susținut că l-a împuternicit pe unchiul ei, T. D., pentru a se ocupa de aducerea în țară a tatălui său, decedat în Ungaria, cheltuielile fiind suportate de ea,T. D. și B. I. (acesta din urmă a contribuit cu puțini bani). A mai arătat că de aducerea cadavrului în România s-a ocupat Asociația Internațională a Drepturilor Omului. A primit o chetă din străinătate de la colegii tatălui său și 300 euro de la un prieten al tatălui său, acoperind cheltuielile cu înmormântarea și praznicele. Din cei 2.250 euro, 850 euro i-a dat lui C. V., 300 euro era o datorie a tatălui său la un coleg de muncă, iar 700 euro banii tatălui său pe concediu și că, din Italia, a luat numai albumul foto.

La data de 31.05.2011, pârâtul B. C., în nume personal și în calitate de reprezentant al copârâților B. V.‑B., B. D.‑M., S. E. și L. M., a depus o precizare, prin care a solicitat să li se recunoască dreptul asupra celor 340 mp teren care se află sub construcțiile reclamantului B. I. și a pârâților B. R.‑A. și B. M., cu motivarea că, în mod eronat, s‑a trecut în motivarea întâmpinării că reclamantul B. I. ar avea dreptul la 5/8 și din terenul aferent construcțiilor, care, fiind în suprafață de 63 mp, a fost trecut în proprietatea statului, la aceasta nemaiputându‑se adăuga decât cei 85 mp, reprezentând diferență cotitate de 1/6 din 760 mp construcții, astfel că el are dreptul doar la 148 mp teren sub construcții, în timp ce moștenitorilor lui B. G. li se cuvin 272 mp teren sub construcții (197 mp conform certificatului de moștenitor și 85 mp în cotitate de 1/6 din cei 760 mp).

Cum terenul solicitat este ocupat de construcții în suprafață de 340 mp, el nu poate fi delimitat, pentru a fi atribuit în natură, a solicitat să le fie atribuite, în compensare, bucătăria de vară cu două camere și terenul aferent acesteia, în suprafață de 340 mp.

Și pârâții au solicitat proba cu înscrisuri, expertize tehnice judiciare și audierea martorilor C. G. și J. D..

Prin încheierea de ședință din data de 21.06.2011, instanța a respins excepția tardivității precizării acțiunii și a unit cu fondul excepția prescripției (fila 83).

La termenul de judecată din data de 25.10.2011, reclamantul a precizat că nu mai stăruie decât în partajarea construcțiilor și a terenului pe care acestea au fost edificate, iar la termenul din data de 30.03.2012, urmare a decesului pârâtei L. M., la data de 28.01.2012, a fost introdus în cauză moștenitorul acesteia, soțul supraviețuitor L. N., care a precizat că este de acord cu partajul.

Conform Certificatului de moștenitor nr.12/25.01.2013,emis de Camera Notarilor Publici București - Societatea Civilă „Mentor”- Birou Notarial, moștenitorii defunctei L. M. sunt L. N., în calitate de soț supraviețuitor, reclamantul B. I. și pârâtul B. C., în calitate de frați, iar renunțători sunt pârâții S. E., B. M., B. R.‑A., B. V.‑B. și B. D.‑M. (fila 220).

Din actele și lucrările dosarului,instanța a reținut aspectele prezentate în continuare.

La data de 20.04.1984, în ., a decedat numitul B. D., cu ultimul domiciliu în satul C., .. Acesta a fost căsătorit cu numita B. C., decedată în data de 20.07.1993 în aceeași localitate.

Cei doi soți au avut 6 copii, respectiv pe reclamantul B. I., pe pârâții B. C., S. E., L. M. și pe numiții B. V., decedat la data de 09.03.2009, și B. G., decedat la data de 26.07.2010. Moștenitorii lui B. G. sunt pârâții B. R.‑A. și B. M., iar moștenitorii defunctului B. V. sunt pârâții B. V.‑B. și B. D.‑M.. L. M. nu a avut copii, iar potrivit Certificatului de moștenitor nr. 12/25.01.2013 emis de Camera Notarilor Publici București – Societatea Civilă „Mentor“ – Birou Notarial, moștenitorii săi sunt L. N., în calitate de soț supraviețuitor, reclamantul B. I. și pârâtul B. C., în calitate de frați, iar renunțători sunt pârâții S. E., B. M., B. R.-A., B. V. –B. și B. D.-M..

Potrivit Certificatului de moștenitor nr. 505/23.10.1984, emis de fostul Notariat de Stat R., județul N., în dosarul nr.630/1984, masa succesorală după defunctul B. D. este formată din terenul în suprafață de 250 mp construcții situat în intravilanul satului C., . și din cota de ½ din construcțiile edificate pe acesta, respectiv: casa construită din chirpici, acoperită cu draniță, compusă din două camere, sală, bucătărie și cămară, precum și o anexă lipită de casă, din chirpici, acoperită cu draniță, având un beci din cărămidă, o bucătărie de vară din chirpici, acoperită cu draniță, cu două încăperi, precum și un grajd din chirpici, acoperit cu draniță. Moștenitorii acceptanți sunt B. C., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼ și B. G., în calitate de fiu, cu o cotă de ¾, ceilalți copii renunțând la succesiune.

Prin contractul de întreținere autentificat sub nr.1367/05.04.1989 de același notariat de stat, numita B. C. a înstrăinat fiului și nurorii sale, soții B. I. și P., cota parte indiviză de 5/8 din construcțiile edificate în satul C., ., respectiv: casa construită din chirpici, acoperită cu draniță, compusă din două camere, sală, bucătărie și cămară, precum și o anexă lipită de casă, din chirpici, acoperită cu draniță, cu două încăperi, o bucătărie de vară din chirpici, acoperită cu draniță, cu două încăperi, și un grajd din chirpici, acoperit cu draniță. Se menționează în contract că terenul aferent construcțiilor, în suprafață de 63 mp, a trecut în proprietatea statului, în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale.

Conform titlului de proprietate nr. 62/500/26.10.2001, numitei B. C. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul în suprafață totală de 10 ha și 4.900 mp situat în satul C., ., din care, în intravilan, 8.993 mp. Terenul în suprafață de 250 mp pe care sunt edificate construcțiile face parte din suprafața totală de 760 mp sola 15 . prin precizările făcute, reclamantul a solicitat partajarea numai a terenului din intravilan.

În cauză, au fost efectuate două expertize tehnice judiciare, în specialitățile construcții civile și topografie, instanța reținând concluziile expertului P. L. cu privire la valoarea construcțiilor și a îmbunătățirilor, lucrare apreciată ca fiind completă, întrucât a răspuns la toate obiectivele comunicate de instanță. Potrivit acestui raport de expertiză, coroborat cu declarațiile martorilor S. C., M. P. și C. M. (fil.99-101), reclamantul a efectuat, cu acordul celorlalte părți, mai multe îmbunătățiri la construcții, identificate de expert și evaluate la suma totală de 73.795 lei. Cu privire la excepția prescripției, ridicată de pârâții B. R.‑A. și B. C., instanța constată că aceasta nu este întemeiată, întrucât, indiferent de momentul când au fost efectuate aceste lucrări, reclamantul le‑a folosit și le folosește fără a fi tulburat de vreun coindivizar, iar dreptul de a cere contravaloarea lor s‑a născut în momentul în care el a solicitat ieșirea din indiviziune, înainte neavând vreun interes să le solicite. În aceste condiții, s‑a apreciat că pârâții trebuie să suporte, în funcție de cota de succesiune cuvenită fiecăruia, contravaloarea îmbunătățirilor aduse de reclamant bunurilor succesorale.

Terenul a fost evaluat de expertul A. F., instanța reținând valorile stabilite prin această lucrare, necontestată de părți sub acest aspect.

Cu privire la pasivul succesoral după defunctul B. G., din declarațiile martorilor audiați în cauză instanța de fond a reținut că acesta a decedat în Ungaria, într‑un accident de circulație, fiind adus în țară printr‑o firmă de asigurări care a suportat toate cheltuielile. Înmormântarea și pomenirile tradiționale au fost organizate de reclamant, din banii săi. În speță, din probele administrate în cauză, nu rezultă cu certitudine suma de bani cheltuită de reclamant în acest scop, dar, pornind de la numărul de persoane care au participat la aceste evenimente (circa 160 persoane la înmormântare, conform martorilor audiați în cauză) și a obiceiului locului, instanța a considerat că aceste evenimente au fost în cuantum de 10.000 lei, sumă la a cărei plată către reclamant au fost obligați cei doi moștenitori ai defunctului.

Față de cele expuse, acțiunea reclamantului a fost admisă așa cum a fost ulterior precizată, potrivit art.6731 și următoarele și art. 728 din Codul civil, s‑au constatat deschise cele trei succesiuni, s‑au stabilit bunurile care compun masele de partajat, cu valorile din cele două rapoarte de expertiză, moștenitorii defuncților și cotele ce revin acestora, potrivit art. 659 și urm. Din Codul civil și art. 1 lit. a din Legea nr.319/1944.

De asemenea, judecătorul a arătat că, la formarea și atribuirea loturilor s‑au avut în vedere dispozițiile art. 6739 Cod procedură civilă și voința părților.

Pentru egalizarea valorică a loturilor, potrivit art. 742, părțile cărora li s‑au atribuit bunuri de valori mai mari decât cele cuvenite au fost obligate la plata de sulte, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă, pârâții au fost obligați să plătească reclamantului cotele părți din cheltuielile de judecată efectuate în cauză (taxa judiciară de timbru), onorariile de avocat și de expert fiind compensate.

În termenul prevăzut de art. 301 din Codul de procedură civilă, pârâții B. R.‑A. și B. M. au atacat hotărârea de partaj atât cu o cerere de îndreptare eroare materială, cât și cu recurs, invocând drept motive de nelegalitate prevederile art. 304 pct. 8 și 9 din Codul de procedură civilă.

  1. Astfel, prin cererea comunicată Judecătoriei R. la data de 27.01.2014 (data poștei), pârâții B. R.‑A. și B. M. au criticat sentința sub două aspecte: scrierea incompletă a numelui pârâtei (R., în loc de R.‑A.) și eronata obligare a lor la plata către reclamant a unei sulte aproape duble decât cea stabilită de expertul tehnic.

Instanța de fond a admis numai primul capăt din cerere, cu privire la cel de al doilea, constatând că sentința civilă este legală și temeinică.

Încheierea dată de Judecătoria Piatra N. în camera de consiliu și pronunțată în ședință publică la data de 29.01.2014 devenit irevocabilă, prin nerecurare.

  1. La aceeași dată, dar în plic separat, cei doi pârâți au transmis judecătoriei și recursul declarat împotriva sentinței, prin care au solicitat ca ieșirea părților din starea de indiviziune să fie dispusă în varianta 3 de lotizare sau, în subsidiar, dacă va fi menținută varianta 4, să fie înlăturată din lotul atribuit lor contravaloarea pretinselor îmbunătățiri făcute de reclamant la anexele notate cu A3, B3, B.7.3 si B.7.4, al căror cuantum este de 16.000 lei, și nicidecum de 24.737,125 lei, cum greșit este menționat la fila 13 din hotărâre. Totodată, în temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, recurenții au solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, recurenții au arătat că, prin titlul de proprietate nr._, în favoarea bunicii B. C. s‑a reconstituit dreptul de proprietate pentru 10 ha 4.900 mp, din care a făcut obiectul partajării doar terenul din intravilanul comunei Stănița, din județul N., cu destinația curți‑construcții, fânețe, vii și arabil și că, în mod greșit, casa de locuit și anexele gospodărești au fost incluse în lotul atribuit intimatului‑reclamant, împreună cu suprafața de 1.984 mp teren, deși B. I. era renunțător la succesiunea tatălui său, B. D., iar la acea dată masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compunea din ½ din construcții și ½ din terenul aferent, care măsura 250 mp.

Și‑au motivat recurenții pretențiile prin aceea că sunt nepoți de fiu decedat în anul 2010, într‑un accident rutier, că recurentul este student la Institutul de Marină C., iar recurenta este salariată, dar obține un salariu modic, astfel că niciunul dintre ei nu ar putea edifica o locuința, în plus, ei dorind să locuiască în casa bunicilor, din ., opțiune cu care ceilalți frați ai tatălui lor au fost de acord, și se impune efectuarea partajului în varianta 3 de lotizare.

  1. Pentru cazul în care varianta 4 aleasă de instanță nu va fi schimbată, recurenții au solicitat, ca și în cererea de îndreptare eroare materială, recalcularea sumei pe care ei trebuie să o plătească reclamantului cu titlu de contravaloare îmbunătățiri aduse construcțiilor de partajat, care este, în realitate, de numai 12.708 lei (pe prima pagină a recursului vorbeau de 16.000 lei), și nu de 24.737,125 lei.

Recurenții au susținut că se impune recalcularea valorii îmbunătățirilor, distinct de valoarea lotului primit de ei (10.135 lei) și apoi recalcularea suitei, de la care să nu se omită că, din succesiunea bunicului B. D., doar ei au moștenit cota de 3/8, cu valoarea de 42.730,875 lei. Că, la această sumă, se adaugă cota de 1/6 care li se cuvine ca moștenire de la defuncta bunică B. C. din contravaloarea terenurilor înscrise în titlu, cotă în cuantum de 2.997,66 lei, astfel că, în opinia lor, din prezentul partaj, li se cuvenea valoarea de 45.728,54 lei, și au primit mai puțin, adică valoarea de 10.135 lei, plus îmbunătățiri ce trebuie recalculate, deci, ei, trebuiau să primească o sultă considerabilă, de la toți ceilalți moștenitori, sultă care, și ea, trebuie recalculată.

Recurenții au arătat că nu contestă contravaloarea gardurilor, primită în lotul nostru, deși împrejmuirile vechi au fost au fost înlocuite de reclamant fără consimțământul lor, ca moștenitori, tot astfel cum au fost făcute și celelalte îmbunătățiri, ceea ce face ca în mod nelegal să se fi constatat un drept de creanță în favoarea reclamantului, cu încălcarea dispozițiile art. 492 din Codul civil, privind accesiunea imobiliara, lucrările de construcție au fost efectuate cu rea‑credință, știind că terenurile nu sunt ale sale.

6. În schimb, recurenții au arătat că înțeleg să conteste pasivul succesoral de 10.000 lei la a cărui plată care au fost obligați, deoarece reclamantul nu avea vocație succesorala față de tatăl lor și nici nu este moștenitor al acestuia, motiv pentru care au invocat excepția lipsei calității procesuale active pentru acest pasiv, pe care reclamantul l‑ar fi putut solicita doar față de părinții săi (bunicii lor, B. D. și C., prin probele administrate la fond, reclamantul demonstrând pasivul față de părinții săi, și nu față de tatăl lor, B. G., la care ei au suportat cheltuielile, iar reclamantul a făcut benevol unele cheltuieli, fără consimțământul lor, sens în care, fiind cheltuieli voluptuare, nu poate să pretindă de la ei, moștenitorii, să‑ i fie restituite.

Astfel de cheltuieli voluptuare au fost efectuate de alți frați de‑ai tatălui lor, care nu le‑au solicitat, iar reclamantul și le‑a însușit ca și cum ar fi fost făcute de el în totalitate, ceea ce este incorect pentru că a indus în eroare instanța. Cheltuielile cu repatrierea cadavrului din Ungaria, în valoare de 1.761 lei, au fost suportate exclusiv de fratele tatei, T. D., înfiat de o altă familie, pomenirile de 40 de zile și de 6 luni le‑au suportat ei, copiii, în orașul R., și nu în satul natal, iar cheltuielile de înmormântare au fost în cuantum de 6.762 lei și au fost suportate de 3 părți, respectiv: fratele tatei, T. D., noi, copiii, și reclamantul, care a contribuit cu vin, țuică, câteva prosoape, găleți, căni și plata preotului, cheltuieli ce nu au depășit 1.700 lei, sumă care, în cazul neînlăturării în totalitate a pasivului, trebuie reținută în locul celei de 10.000 lei.

Recursul a fost legal timbrat, dar, la ultimul termen de judecată, cei doi recurenți au invocat art. 2821 Cod procedură civilă, potrivit căruia, „Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță (…) în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei“. Cum, în cauză, valoarea bunurilor de partajat este mai mare de 100.000 lei, s‑a procedat la recalificarea din recurs în apel a căii de atac de care părțile interesate puteau uza și procesul a fost soluționat în complet legal constituit.

Prin decizia civilă nr. 169 din 26.05.2014 pronunțată de Tribunalul N. în dosar_ s-a admis apelul formulat de pârâții B. R. - A. și B. M. împotriva sentinței civile nr. 1786 din 16.09.2013 a Judecătoriei R..

S-a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că:

Au fost obligați pârâții B. R. - A. și B. M. să le plătească reclamantului B. I. suma de 12.708 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor, în loc de 24.737,125 lei.

S-a respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâților B. R. - A. și B. M. să le plătească reclamantului B. I. suma de 100.000 lei cu titlu de pasiv succesoral.

A fost obligat intimatul reclamant B. I. să îi plătească apelantei - pârâte B. R. - A. suma de 2092 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a avut în vedere următoarele:

O primă critică adusă de apelanți sentinței privește atribuirea, în mod greșit (susțin ei), a casei de locuit și a anexelor, precum și a terenului în suprafață de 1.835 mp în lotul reclamantului, afirmație pe care o fac fără a ține cont de faptul că acestuia i s‑a atribuit și terenul de 350 mp cuvenit surorii sale, L. M., decedat în cursul judecății, la a cărei succesiune ei au renunțat.

Apelanții au solicitat să le fie atribuită lor casa bunicilor, deși locuiesc în R., într‑un apartament dintr‑un bloc de pe . au făcut nicio dovadă că i‑ar fi interesat, vreodată, gospodăria bunicilor, că ar fi întreținut construcțiile existente, că ar fi plătit impozitul aferent și utilitățile, sau că le‑ar fi asigurat paza.

De asemenea, din dosarul de fond nu reiese că, atunci când s‑a propus varianta 4 de lotizare, apelanții‑pârâți ar fi contestat-o sau ar fi formulat obiecțiuni, lucrarea efectuându-se după decesul mătușii lor, pârâta L. M..

În plus, reclamantului i se cuvine cota de 5/8 din construcții, iar apelanților o cotă de numai 3/8, în plus, unchiul lor având și un drept de creanță în sumă de 73.795 lei, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse construcțiilor situate pe terenul în suprafață de 250 mp.

Cât privește critica adusă hotărârii în legătură cu suma la plata căreia au fost obligați apelanții, cu titlu de contravaloare îmbunătățiri, această critică a făcut și obiectul unei cereri de îndreptare eroare materială, soluționată de Judecătoria R. prin încheierea din 29.01.2014, prin care, urmare calculelor făcute, judecătorul a respins în mod irevocabil pretențiile formulate de cei doi pârâți.

Cu toate acestea, simpla lecturare a sentinței de partaj (filele 12‑13) și un elementar calcul aritmetic relevă faptul că, într‑adevăr, valoarea îmbunătățirilor identificate de expertul tehnic la construcțiile incluse în lotul nr. 5, atribuit apelanților‑pârâți, este de numai 12.708 lei, așa cum corect și ei au susținut, și este reprezentată de o bucătărie de vară cu anexe (B.3 – 9.043 lei) și gardurile în lungime de 22 ml la drum (B.7.1 – 1.155 lei), gardurile interioare despărțitoare (B.7.3 – 2.000 lei), precum și cele notate cu B.7.3 și B.7.4 (510 lei).

Ca atare, apelul pârâților a fost admis pentru acest motiv, în temeiul art. 296 prima teză din Codul de procedură civilă, iar sentința civilă apelată a fost schimbată în parte.

Cât privește nemulțumirile apelanților legate de pasivul succesoral datorat intimatului‑pârât, la dosar există depuse de reclamant mai multe înscrisuri care le dovedesc (cu transportul, înmormântarea și pomenirile tatălui lor), astfel că neîntemeiat aceștia au criticat sentința și sub acest aspect (în legătură cu întinderea pretențiilor unchiului lor, și nu pentru că nu i‑ar fi datorat acestuia nicio sumă cu titlu de pasiv succesoral după tatăl lor).

În consecință, tribunalul a găsit că hotărârea de partaj pronunțată în cauză este parțial nelegală și a schimbat-o în sensul arătat, cu aplicarea și a prevederilor art. 247 din Codul menționat, privind suportarea cheltuielilor de judecată de partea căzută în pretenții.

Împotriva deciziei civile mai sus menționate au formulat recurs pârâții A. ( fostă B.) R. A. și B. M., legal timbrat cu taxă judiciară de timbru de 303 lei ( fila 17 dosar recurs).

Împotriva aceleași sentințe a formulat recurs și reclamantul B. I., recurs timbrat cu taxă de timbru de 335 lei și 20 lei pentru cererea de repunere în termenul de recurs.

Recurenții-pârâți au criticat decizia pentru următoarele motive:

- Greșit au fost obligați la plata pasivului succesoral de 10.000 lei, reclamantul neavând vocație succesorală, neavând nici calitate procesuală activă pentru a solicita acest pasiv.

Cheltuielile voluptorii au fost făcute de către alți frați ai defunctului, iar contravaloarea biletului de avion a fost greșit acordată, întrucât decesul lui B. G. a avut loc în Ungaria și nu în Italia.

Cheltuielile de înmormântare au fost suportate de către recurenții-pârâți.

În subsidiar, se solicită reținerea cheltuielilor efectuate de reclamant în cuantum de 1700 lei în loc de 10.000 lei.

Recurentul-reclamant B. I. a solicitat repunerea în termenul de recurs, întrucât locuiește în altă localitate și nu a mai venit în R. o perioadă mai lungă de timp datorită stării de sănătate a soției.

Întrucât a fost modificată sentința judecătoriei, se impunea recalcularea sultei pe care trebuie să o achita pârâților.

B. I. a formulat întâmpinare la recursul declarat de pârâții A. R. și B. M., solicitând respingerea recursului și menținerea deciziei Tribunalului N..

Analizând decizia recurată, Curtea de Apel reține următoarele:

1. Cu privire la recursul formulat de reclamantul B. I.:

Potrivit art.103 alin.(1) Cod pr. civilă: „Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei”.

Astfel, pentru a fi admisă cererea de repunere în termenul de declarare a căii de atac, partea trebuie să dovedească acea situație obiectivă, fără vreo legătură cu atitudinea sa, care l-a oprit să acționeze în termen.

Curtea reține că, pe tot parcursul judecării procesului la instanța de fond și apel, reclamantul a figurat cu aceeași adresă, respectiv cea din R., ., ., unde i-au fost comunicate actele de procedură, inclusiv sentința civilă nr. 1786/2013 a Judecătoriei R. și decizia civilă nr. 169/26.05.2014 a Tribunalului N..

Comunicarea deciziei s-a făcut la data de 14.05.2015 prin afișare la ușa locuinței destinatarului ( la care reclamantul nu a fost găsit), procedură pe care legea o consideră legal îndeplinită conform art. 91 alin.(4) Cod pr. civilă, câtă vreme el nu a comunicat instanței schimbarea adresei, potrivit art. 98 Cod pr.civilă.

Recursul reclamantului împotriva acestei decizii a fost declarat și înregistrat la Curtea de Apel abia la data de 23.11.2015, ocazie cu care s-a cerut și repunerea în termenul de recurs, motivat de faptul că reclamantul locuiește cu soția sa la țară în altă localitate, datorită problemelor de sănătate ale soției și nu a mai venit în R..

Așa fiind, în temeiul art. 103 Cod pr. civilă, Curtea va respinge cererea de repunere în termenul de recurs, recurentul reclamant nefăcând dovada că a fost împiedicat de o împrejurare mai presus de voința sa de a exercita calea de atac.

Curtea reține că motivele de recurs, invocate de recurentul-reclamant prin cererea aflată la filele 22-23 dosar, vizează hotărârea primei instanțe, împotriva căreia partea nu a înțeles să exercite calea de atac a apelului, motiv pentru care recursul declarat de recurentul-reclamant B. I. este inadmisibil.

În ceea ce privește recursul formulat de recurenții-pârâți, Curtea reține că motivele de recurs nu vizează critici referitoare la nelegalitatea deciziei Tribunalului, motivele de recurs reprezentând o reiterare a criticilor vizând temeinicia hotărârii pronunțate.

Recursul, așa cum este acesta reglementat de legislația procesuală actuală, reprezintă acea cale de atac extraordinară, nedevolutivă, comună și, în principiu, nesuspensivă de executare, ce poate fi exercitată numai pentru motive de nelegalitate a hotărârii atacate.

Astfel, art. 299 alin.1 din C.pr.civilă reglementează „ hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului”. Textul este situat în Titlul V intitulat „extraordinare de atac” din cadrul Cărții a II-a a Codului de procedură civilă, astfel că asupra caracterului extraordinar al acestei căi de atac, în prezent nu se mai pot propune discuții controversate.

Dispozițiile art. 304 din C.pr.civilă stabilesc că „ modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate..”

Caracterul de cale de atac extraordinară este dat de criteriul condițiilor necesare pentru exercitarea acestei căi de atac. Dacă o cale ordinară de atac poate fi formulată pentru orice motiv pe care se justifică nemulțumirea părții care o exercită, calea extraordinară de atac va putea fi formulată numai pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege.

În ce privește recursul, pornind de la dispozițiile enunțate mai sus, este unanim acceptul că acesta nu poate fi exercitat decât pentru motive de nelegalitate ( art.304 alin.1 C.pr.civilă).

Față de cele mai sus reținute, recursul pârâților urmează a fi respins potrivit dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondată cererea de repunere în termenul de recurs formulată de recurentul B. I..

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de B. I. împotriva deciziei civile nr. 169/26.05.2014 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._ .

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții A. R. A. și B. M. împotriva deciziei civile nr. 169/26.05.2014 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._ .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27.01.2016.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. N. G. C. N. pt. A. M. B.

aflată în C.O.

PREȘEDINTE INSTANȚĂ,

GREFIER,

M. D.

red.sent.V. I.

red.apel D.M./D.M.

red.V-N.G./19.02

tehnored.M.D./2 ex./22.02.

← Reziliere contract. Decizia nr. 22/2016. Curtea de Apel BACĂU  Anulare act. Decizia nr. 384/2014. Curtea de Apel BACĂU →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

    Comentarii despre Succesiune. Decizia nr. 26/2016. Curtea de Apel BACĂU