Pensie întreţinere. Decizia nr. 4144/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4144/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-04-2013 în dosarul nr. 1375/263/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4144/2013
Ședința publică de la 18 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L.
Judecător F. D.
Judecător I. V.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurentul pârât O. T. I.,împotriva deciziei civile nr.265/04.02.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă O. M. și intimat autoritate tutelară C. L. B., având ca obiect pensie întreținere .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul pârât O. T. I., lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,după care,
Instanța a pus în discuție părții prezente excepția inadmisibilității promovării recursului.
Recurentul pârât O. T. I., lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța cu privire la acest aspect.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 2661/29 oct. 2012 Judecătoria Motru a fost admisă în parte acțiunea formulată de O. M., în contradictoriu cu pârâtul O. T. I., fiind obligat acesta la plata către reclamantă și în favoarea minorei O. I. M. (născută la data de 30.09.2000) a unei pensii de întreținere, în cuantum de 130 lei /lună, începând cu data de 25.04.2012 și până la intervenirea unei cauze legale de încetare sau modificare a pensiei de întreținere și la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată. A respins în rest cererea.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că în conformitate cu disp. art. 499 alin. 1 Cod civilă, părinții sunt obligați în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională și potrivit alin. 4 în caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
În cauza de față, din probele administrate s-a reținut că părțile sunt despărțite în fapt din luna iulie 2010 iar minora O. I. M. locuiește în prezent cu mama reclamantă care are o locuință corespunzătoare pentru creșterea acesteia așa cum rezultă din concluziile raportului de anchetă psihosocială ( f.19).
Din depozițiile martorilor audiați în cauză a rezultat că de la despărțirea în fapt a părților, pârâtul și-a exercitat dreptul de a avea relații personale cu minora și a prestat sporadic obligația de întreținere în natură prin cumpărarea de alimente, îmbrăcăminte și alte bunuri (f 26-27, 38 și 44 )
Cu toate acestea, s-a reținut din probele administrate că pârâtul nu-și execută de bună voie obligația de întreținere conform necesităților minorei prin raportare la veniturile acestuia și având în vedere venitul net actual al pârâtului pe care îl obține în baza contractului de muncă încheiat cu . ( f. 50) și necesitățile minorei, în baza art. art. 499 alin.4 Cod civil, instanța l-a obligat pe acesta la plata unei pensii de întreținere de 130 lei /lună în favoarea minorei O. I. M. (născută la data de 30.09.2000).
În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata pensiei de întreținere începând cu data de 02.08.2010 (data despărțirii în fapt a părților ) instanța a reținut că potrivit disp. art. 532 alin. 1 Cod civilă, pensia se datorează de la data cererii de chemare în judecată, iar potrivit alin. 2 pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.
Prin urmare, pentru a fi acordată pensia de întreținere și pentru o perioadă anterioară este necesar a se face dovada că pârâtul a întârziat din culpă introducerea cererii de chemare în judecată, iar din probele administrate în cauză nu s-a reținut o astfel de atitudine a pârâtului .
Motivarea reclamantei că prin perimarea cererii de chemare în judecată a fost afectat dreptul minorei la pensie de întreținere nu poate fi primită, deoarece reclamanta avea posibilitatea ca, în toată această perioadă, să solicite stabilirea pensiei de întreținere pe cale separată.
În baza art. 274 Cod pr.civilîă, a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 300 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta O. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod pr.civilă.
A arătat că pensia a fost stabilită la un venit mai mic decât îl obține pârâtul, precizând în acest sens că acesta nu poate să aibă un venit mai mic decât venitul minim pe economie, întrucât primește și drepturi de completare în urma ordonanței prin care acesta a fost disponibilizat și chiar la interogatoriul ce i s-a luat în instanță a declarat un venit net lunar de 720 lei.
O altă critică a vizat și data de la care s-a acordat pensia de întreținere și a arătat în acest sens că pensia trebuia acordată de la data introducerii acțiunii de divorț și nu de la data introducerii prezentei cereri de chemare în judecată, fiind făcută astfel o greșită interpretare a dispozițiilor art. 532 alin. 2 Cod civil.
Tribunalul Gorj de la 265 de la 04.02.2013 a admis recursul declarat de recurenta reclamantă O. M., împotriva sentinței civile nr. 2661/29 oct. 2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._, a modificat sentința în sensul că a obligat pe pârâtul O. T. I. la 180 lei lunar pensie de întreținere pentru minoră în loc de 130 lei lunar, a menținut restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul Gorj a reținut că instanța de fond a luat în calcul la stabilirea sumei de 130 lei lunar adeverința de venituri aflată la fila 50 din dosar, adeverință din care rezultă că pe luna iunie 2012 pârâtul ca angajat al firmei Flayermar Trans SRL a obținut un venit lunar de 264 lei, iar pe lunile iulie și august câte 544 lei, deși la interogatoriul care i-a fost ținut în instanță la data de 7.09.2012, acesta a recunoscut că venitul lunar pe care îl obține este de 720 lei.
Ori, în această situație cuantumul pensiei de întreținere pentru minoră trebuia să fie fixat având în vedere venitul pe care intimatul pârât a declarat că îl obține, aceasta întrucât așa cum rezultă și din adeverințele eliberate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Gorj pe perioada cât intimatul se afla în șomaj, acesta este și beneficiarul unui venit în completare conform OUG 116/2006 .
Nu este fondată critica recurentei privind data de la care a fost obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere, instanța de fond în mod corect acordând pensia de la data introducerii acțiunii de față, respectiv 25.04.2012 și nu de la data introducerii acțiunii de divorț pe care părțile l-au avut pe rol, neexistând vreo dovadă a vinovăției pârâtului pentru introducerea cererii de chemare în judecată.
Așa cum a reținut și prima instanță, recurenta reclamantă avea posibilitatea de a-l acționa în judecată pe pârât pentru stabilirea pensei de întreținere pe toată perioada cât dosarul de divorț a fost suspendat și ulterior perimat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul O. T. I. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că având în vedere faptul că instanța de apel a majorat pensia de întreținere de la 130 lei la 180 lei în mod nelegal, având în vedere faptul că nu este încadrat în muncă și nu realizează nici un fel de venituri.
Menționează că la instanța de apel nu s-a putut prezenta pentru a-și face pregătirea și apărarea necesară, și de aceea solicită admiterea recursului. Arată că nu mai lucrează. Iar suma de 130 lei ar fi chiar rezonabilă pentru el pentru a-i acorda minorei pensia de întreținere (pensie ce achitat-o pe lunile ianuarie 2013 și decembrie 2012, deși la momentul respectiv nu se stabilise situația sa cu veniturile realizate.
Recursul este inadmisibil.
Întrucât decizia Tribunalului dată în recurs este irevocabilă ,ce-al de-al doilea recurs formulat în cauză va fi respins ca inadmisibil,incidente fiind dispozițiile art.299 Cod Procedură Civilă.
Dreptul de recurs există doar în ceea ce privește hotărârile de fond,neexistând posibilitatea să se declare recurs împotriva unei hotărâri dată în recurs.
Având în vedere aceste considerente ,Curtea va respinge ca inadmisibil recursul formulat de recurentul pârât O. T. I.,împotriva deciziei civile nr.265/04.02.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul pârât O. T. I.,împotriva deciziei civile nr.265/04.02.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă O. M. și intimat autoritate tutelară C. L. B..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Aprilie 2013
Președinte, M. L. | Judecător, F. D. | Judecător, I. V. |
Grefier, N. D. |
Red.jud.I.V.
2 ex/AS
Jf.E.Ș.V.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
