Pretenţii. Decizia nr. 2402/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2402/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 8045/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2402
Ședința publică de la 14 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L. N. A.
Judecător A. M.
Grefier M. V. A.
***************************
Pe rol, fiind rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 30 aprilie 2015, pronunțare amânată inițial la 7 mai și ulterior la 14 mai 2015, privind judecarea apelului formulat de reclamantul S. M. MOTRU, cu sediul în Motru, .. 4, Județul Gorj, împotriva sentinței nr. 8 din 15 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I.Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI GORJ, cu sediul în Tg.J., ., Județul D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică din data de 30 aprilie 2015, au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra apelului de față.
Prin sentința nr. 8 din 15 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I.Civilă în dosarul nr._ s-au respins excepțiile privind autoritatea de lucru judecat și necompetența teritorială invocate de pârâtă.
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. M. Motru cu sediul în municipiul Motru, ..4, județul Gorj în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Gorj, cu sediul în municipiul Tg.J., ., județul Gorj.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
În ceea ce privește excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare, s-a constatat că acestea au fost nefondate cu următoarea motivare:
Excepția autorității de lucru judecat nu a fost reținută deoarece chiar dacă pe rolul Tribunalului Gorj s-a mai formulat o acțiune cu același obiect și între aceleași părți, prin sentința civilă nr.161/12.09.2013 pronunțată în dosarul nr._ a fost anulată ca netimbrată cererea formulată de S. M. Motru împotriva CAS Gorj, sentința fiind menținută prin decizia nr.263/03.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. ca urmare a respingerii apelului declarat de S. M. Motru.
Având în vedere că prima hotărâre nu a soluționat fondul procesului nu s-a reținut autoritatea de lucru judecat chiar dacă în al doilea proces se regăsesc aceleași părți, obiect și cauză, nefiind îndeplinite condițiile cerute de dispozițiile art.430 Cod Procedură Civilă.
Excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Gorj a fost de asemenea nefondată deoarece în cauză nu este vorba de un litigiul referitor la încheierea, executarea și modificarea contractului încheiat între Casa de Asigurări de Sănătate Gorj și S. M. Motru ci de o acțiune în pretenții reprezentând contravaloarea serviciilor medicale ori față de dispozițiile art.107 Cod procedură civilă, competența teritorială aparține Tribunalului Gorj.
Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că acțiunea reclamantului a fost apreciată ca nefondată pentru următoarele considerente:
Reclamantul S. M. Motru a solicitat obligarea pârâtei CASJ Gorj la achitarea sumei de 3.319.905,43 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale spitalicești realizate în cursul anului 2011 peste suma contractată.
Relațiile dintre Casa de Asigurări de Sănătate Gorj și S. M. Motru au avut la bază contractul de furnizare de servicii medicale spitalicești încheiat între cele două părți sub nr.2 SP/30.04.2010, contract care a fost prelungit succesiv prin actele adiționale depuse la dosar și din care rezultă că pentru anul 2011 acesta a avut valoarea de 7.712.779,57 lei.
Potrivit art.13 din Contractul Cadru „efectuarea de servicii medicale peste prevederile contractuale se face pe proprie răspundere și nu atrage nici o obligație din partea casei de asigurări de sănătate cu care s-a încheiat contractul”.
Cu toate acestea, punctul 6 din Normele Metodologice pentru Elaborarea Bugetului de Venituri și Cheltuieli al Spitalului Public, aprobate prin Ordinul MS 1043/2010 prevede că „serviciile medicale realizate de către spitale peste valoarea de contract se facturează distinct și se prevăd în bugetul unității sanitare atât la venituri cât și la cheltuieli numai în condițiile suplimentării prin act adițional a valorii contractului încheiat cu casa de asigurări de sănătate”.
Din Decizia nr.1236/2012 emisă de Camera de Conturi Gorj în urma controlului efectuat a rezultat că potrivit raportului de audit financiar din 18.06.2012, reprezentanții Spitalului Motru nu au facturat și nu au înregistrat în contabilitatea unității, serviciile medicale acordate în anul 2011 bolnavilor, peste nivelul valoric al contractelor de furnizare a serviciilor medicale spitalicești încheiate cu CASJ Gorj în valoare estimată de 3.319.915,43 lei.
S-a mai constatat că S. M. Motru nu a respectat prevederile punctului 6 aliniat 1 din OMS 1043/2010 iar consecința economico financiară a acestei abateri de la legalitate constă în întocmirea unor situații financiare care nu conțin date exacte și conforme realității cu privire la valoarea creanțelor deținute de reclamant și în condițiile inexistenței unor titluri de creanță legale, respectiv a facturilor, chiar în nevalorificarea acestor creanțe.
Susținerea reclamantului că a facturat această sumă și a înaintat-o CASJ Gorj dar pârâta a refuzat-o la plată a fost apreciată ca nerelevantă deoarece din adresa nr.4347/22.11.2012 rezultă că factura nr.365/22.11.2012 pentru suma de 3.319.905,43 lei a fost depusă la CASJ Gorj după încheierea controlului fiind dispusă ca măsură ce trebuie luată pentru înlăturarea neregulilor din activitatea financiar contabilă.
Totodată, din adresa nr._/21.08.2013 a CASJ Gorj a rezultat că referitor la serviciile medicale realizate peste valoarea din contract, trimestrial se puteau face regularizări și decontări în limita sumei contractate. Astfel regularizarea trimestrului IV se putea face până la data de 20 decembrie a anului în curs pentru serviciile medicale realizate și raportate conform contractului până la data respectivă, conform facturilor însoțite de documente justificative, urmând ca regularizarea finală a trimestrului IV să poată fi efectuată în luna ianuarie a anului următor.
În speță, nu a rezultat că reclamantul ar fi solicitat astfel de regularizări, pentru contravaloarea serviciilor medicale realizate în cursul anului 2011, peste suma prevăzută în contractul încheiat între reclamant și pârâtă.
Reclamantul a susținut că unitățile sanitare nu se pot încadra în sumele contractate și că la prezentarea pacientului în spital nu se poate invoca împrejurarea că sumele alocate și contractate s-au epuizat dar în speță culpa reclamantului nu constă în aceea că a acordat servicii medicale peste suma contractată ci că nu a respectat dispozițiile legale prevăzute în Ordinul MS 1043/2010 care reglementează astfel de situații.
Așadar, în opinia instanței, neîncasarea de către reclamant a sumei de 3.319.905,43 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale spitalicești realizate peste suma contractată se datorează culpei reclamantului care nu a respectat dispozițiile punctului 6 din Ordinul MS 1043/2010 în sensul că nu a facturat și nu a înregistrat distinct, în contabilitatea unității contravaloarea acestor servicii, situație în care, raportat și la dispozițiile art.13 din Contractul cadru, pârâta nu a fost obligată la plata acestora.
În consecință, pentru considerentele arătate, acțiunea reclamantului a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul S. M. MOTRU, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea apelului cu consecința admiterii acțiunii.
A arătat că, potrivit documentelor depuse la dosar - S. M. MOTRU a prestat servicii la un număr de pacienți mai mare decât cel contractat cu CASJ Gorj pentru anul 2011.
Se susține astfel, că unitatea a fost prejudiciată cu suma de 3.319,905,43 lei, costuri pe care spitalul le efectuează cu pacienții internați și tratați, contribuabili la Fondul Național Unic de A. Sociale, dar pentru care C. de A. de sănătate nu decontează serviciile de care au beneficiat.
Se mai arată că deși legislația în vigoare folosește noțiunea de negociere a contractului de prestări serviciu medicale între casele de asigurări de sănătate județene și unitățile sanitare, acest contract este impus, dar în realitate nu a existat această negociere, suma contractată și numărul de cazuri externate fiind stabilite unităților sanitare la încheierea contractului cu C. de A. de sănătate.
Conform contractului de prestări servicii medicale nr.2 SP din 30.04.2010 și din 01.07.2011 art.6 lit.m, furnizorul de servicii medicale este obligat „ să asigure serviciu medicale asiguraților fără nicio discriminare folosind formele cele mai eficiente de tratament...
Deși CASJ Gorj invoca faptul că nu pot fi admise la plata serviciilor realizate peste contract decât dacă acestea s-au suplimentat pe bază de act adițional.
Invocarea de către CASGorj a faptului că efectuarea serviciilor medicale peste contract se fac propria răspundere și nu atrage nicio obligație din partea CAS Gorj se apreciază ca nefiind justă întrucât pacienții care se prezintă la spital și care sunt la final beneficiarii serviciilor medicale sunt pacienți asigurați contribuabili la fondul de asigurări de sănătate, iar unitatea sanitară nu poate face o selecție asupra pacienților care pot beneficia sau nu de serviciu medicale.
Prin întâmpinare pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI GORJ a solicitat respingerea apelului arătând că S. M. MOTRU nu a respectat prevederile pct.6 alin. 1 din OMS 1043/2010 nu a înregistrat sumele în cauză în evidență iar situațiile financiare nu mai conțin date exacte și conforme cu realitatea.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul S. M. MOTRU, unitățile sanitare nu se pot încadra în sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate, acestea fiind impuse și mult prea mici în raport cu serviciile medicale prestate în realitate.
Se menționează că deși instanța de fond a apreciat că este culpa spitalului că nu a înregistrat în bugetul de venituri și cheltuieli serviciile realizate peste contract, potrivit legii – c.valoarea acestora nu se prevede în buget decât în condițiile suplimentării prin act adițional.
Actul adițional cu spitalele se încheie, de asemenea, doar în cazul în care se suplimentează bugetul de venituri și cheltuieli al CAS Gorj și doar la inițiativa casei de asigurări.
Examinând sentința civilă atacată în raport de motivele invocate prin apelul declarat, de întreg probatoriul administrat în cauză, Curtea a constatat că apelul este nefondat, pentru următoarele motive:
Între reclamantul S. M. Motru și pârâta C.A.S. Gorj s-au încheiat două contracte de furnizare de servicii medicale contractul din 30 04.2010 și respectiv 01.07.2011 și acte adiționale în scopul de a asigura furnizarea serviciilor medicale de cea mai bună calitate în asistența medicală spitalicească, pe seama asiguraților.
Pentru anul 2011 a fost stabilit de părți plafonul de 7.412.779,57 lei ce va fi achitat de C.A.S. Gorj către S. Mun. Motru.
Cu toate acestea, reclamantul a prestat servicii medicale spitalicești, depășind suma contractată menționată, suma serviciilor medicale spitalicești prestate în anul 2011 fiind 10.732.685 lei ,diferența de 3.319.905,43 lei reprezentând suma a cărei restituire face obiectul prezentului litigiu
Din coroborarea dispozițiilor art. 19 din contractul din 30.04.2010 cu cele ale art. 20 din contractul din 01.07.2011, rezultă că aceste contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești pot fi modificate prin acordul expres al părților, prin negociere și act adițional, semnate de ambele părți, la inițiativa oricărei părți contractante, sub rezerva notificării scrise a intenției de modificare și a propunerilor de modificare cu cel puțin... zilei înaintea datei de la care se dorește modificarea.
În cauză nu s-a făcut dovada demersurilor efectuate de reclamant pentru încheierea actelor adiționale prevăzute, cu privire la depășirea sumelor contractate inițial.
Se retine ca suma aferentă serviciilor medicale spitalicești contractată de C.A.S. Gorj a fost negociată și stabilită prin contractele de furnizare de servicii spitalicești, atât ca sumă totală, cât și ca sumă defalcată trimestrial și lunar.
O instituție are obligația să funcționeze după un buget propriu și să se încadreze în privința cheltuielilor în acest buget, iar în cauză, reclamantul trebuia să se încadreze în suma prevăzută în cele două contracte,neputand cere obligarea pârâtei să plătească în speță contravaloarea serviciilor medicale efectuate peste limitele contractelor, încălcând astfel prevederile acestora, din care rezultă că valoarea contractelor poate fi majorată în limita fondurilor aprobate cu destinația de servicii medicale spitalicești prin acte adiționale (art. 20 alin. (2) din contractul din 30.04.2010 și art.21 din contractul din 01.07.2011.
Hotărârea atacată a fost dată și cu respectarea dispozițiilor art. 195 și 246 din Legea nr. 95/2006, din coroborarea cărora rezultă că relațiile dintre furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări de sănătate, se stabilesc pe bază de contracte ce se încheie anual, iar determinarea contravalorii acestor servicii se face în baza contractelor și a documentelor justificative stabilite prin contractul - cadru.
Nu a fost dovedită în cauză atitudinea reclamantului în sensul că ar fi făcut demersuri pentru a evita depășirea valorii din contract.
Sintetizând se reține că, deși reclamantul face referire la ambele contracte în acțiunea sa și în apel încheiate în anii 2010 și 2011, definitoriu este contractul încheiat în 01.07.2011 pentru speță, având în vedere și decizia 1236/2012 și art. 6 pct.d contractul din 30.04.2010 și art. 6 pct. d contractul din 01.07.2011 – care prevede anii pentru care se acordă sumele în vederea asigurării serviciilor medicale.
Oricum, în ambele contracte si este important de subliniat, pentru a evidenția faptul că nu s-au produs modificări în acest sens, s-au prevăzut clauze asemănătoare, in sensul ca se face clar mențiunea că decontările se fac în limita sumelor contractate.
Prin urmare, o clauză comună în ambele contracte este în sensul că se decontează de către casa de asigurări serviciile medicale spitalicești acordate asiguraților, în baza facturii și a desfășurătoarelor activităților realizate, în limita sumelor contractate și conform indicatorilor specifici - art. 7 pct. 4 din primul contract (2010) și art. 7 pct. 6 din cel de-al doilea(2011).
Această clauză, comună în ambele contracte, impune obligația furnizorului de servicii, în speță reclamantul, să nu depășească limitele sumelor stabilite prin contract, neputând fi astfel decontate sumele ce depășesc această valoare - cu excepția evidentă, convenită, a modificării prin acte adiționale semnate de ambele părți.
Aceste contracte, și în special contractul din 2011 care nu au desființate în vreun fel reprezintă legea părților, în condițiile art. 969 C. civ., efectele lor fiind un argument esențial în soluționarea cauzei.
Cererea reclamantului de decontare a serviciilor ce depășesc valoarea stabilită prin cele două contracte, încalcă în fapt convenția părților și dispozițiile art. 969 și art. 970 C. civ., care obligă la executarea acestora cu bună-credință.
În aceste condiții, cererea ar fi fost susținută dacă valoarea contractelor era majorată prin acte adiționale semnate de ambele părți, astfel cum chiar acestea au convenit conform acordului părților și numai un act adițional semnat de ele putea să modifice contractele încheiate.
Totodată, conform art.13 din Contractul Cadru „efectuarea de servicii medicale peste prevederile contractuale se face pe proprie răspundere și nu atrage nici o obligație din partea casei de asigurări de sănătate cu care s-a încheiat contractul”.
Totusi, punctul 6 din Normele Metodologice pentru Elaborarea Bugetului de Venituri și Cheltuieli al Spitalului Public, aprobate prin Ordinul MS 1043/2010 prevede că „serviciile medicale realizate de către spitale peste valoarea de contract se facturează distinct și se prevăd în bugetul unității sanitare atât la venituri cât și la cheltuieli numai în condițiile suplimentării prin act adițional a valorii contractului încheiat cu casa de asigurări de sănătate”.
Asa cum reiese din Decizia nr.1236/2012 emisă de Camera de Conturi Gorj în urma controlului efectuat a rezultat că potrivit raportului de audit financiar din 18.06.2012, reprezentanții Spitalului Motru nu au facturat și nu au înregistrat în contabilitatea unității, serviciile medicale acordate în anul 2011 bolnavilor, peste nivelul valoric al contractelor de furnizare a serviciilor medicale spitalicești încheiate cu CASJ Gorj în valoare estimată de 3.319.915,43 lei.
Din adresa nr.4347/22.11.2012 rezultă că factura nr.365/22.11.2012 pentru suma de 3.319.905,43 lei a fost depusă la CASJ Gorj după încheierea controlului fiind dispusă ca măsură ce trebuie luată pentru înlăturarea neregulilor din activitatea financiar contabilă, astfel încât corect a reținut instanța de fond că susținerea reclamantului în sensul că a facturat suma si a inaintat-o CAS Gorj la plata este nerelevantă.
Din adresa nr._/21.08.2013 a CASJ Gorj a rezultat că referitor la serviciile medicale realizate peste valoarea din contract, trimestrial se puteau face regularizări și decontări în limita sumei contractate. Astfel regularizarea trimestrului IV se putea face până la data de 20 decembrie a anului în curs pentru serviciile medicale realizate și raportate conform contractului până la data respectivă, conform facturilor însoțite de documente justificative, urmând ca regularizarea finală a trimestrului IV să poată fi efectuată în luna ianuarie a anului următor.
Nu s-a făcut dovada că reclamantul ar fi solicitat astfel de regularizări, pentru contravaloarea serviciilor medicale realizate în cursul anului 2011, peste suma prevăzută în contractul încheiat între reclamant și pârâtă.
Culpa reclamantului nu constă în aceea că a acordat servicii medicale peste suma contractată ci că nu a respectat dispozițiile legale prevăzute în Ordinul MS 1043/2010 care reglementează astfel de situații. Astfel, prin dec. 1236/2012 emisă de Camera de conturi Gorj reclamantul nu a respectat prevederile punctului 6 aliniat 1 din OMS 1043/2010, iar consecința economico financiară a acestei abateri de la legalitate constă în întocmirea unor situații financiare care nu conțin date exacte și conforme realității cu privire la valoarea creanțelor deținute de reclamant și în condițiile inexistenței unor titluri de creanță legale, respectiv a facturilor, chiar în nevalorificarea acestor creanțe.
Impunerea valorii contractelor de către C. de Sănătate Gorj, aceasta necorespunzând valorii volumului anual de servicii medicale, alături de încălcarea obligațiilor care revin asigurătorilor de sănătate potrivit Legii nr. 95/2006, drepturile asiguraților conferite de aceeași lege – invocate ca deficiențe ale contractelor încheiate nu pot fi remediate în cadrul procesual al litigiului de față în care acțiunea este fundamentată pe contractul invocatși efectele pe care legea le conferă, atât timp cât clauzele acestora nu au fost modificate cu respectarea cerințelor aferente.
Văzând și dispoz. art. 480 alin.1 NCPCivilă, se va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamantul S. M. MOTRU, cu sediul în Motru, .. 4, Județul Gorj, împotriva sentinței nr. 8 din 15 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I.Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI GORJ.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2015
Președinte, M. L. N. A. | Judecător, A. M. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.Jud. M.L.N. A.
Tehn.I.C./ex.4/15.06.2015
Jud.Fond / M. A. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 342/2015. Curtea de Apel... | Servitute. Decizia nr. 313/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
