Revendicare imobiliară. Decizia nr. 566/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 566/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 23-09-2015 în dosarul nr. 24/95/2015*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 566/2015
Ședința publică de la 23 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE P. B.
Judecător C. T.
Judecător L. E.
Grefier N. A.
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de revizuentul H. M., împotriva deciziei civile nr. 563 din 30 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul V. V. M., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că recursul a fost declarat împotriva unei decizii definitive, timbrat, prin serviciul registratură recurentul revizuent a depus note de ședință prin care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, după care;
Instanța, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității recursului promovat în cauză și a rămas în pronunțare cu privire la excepția invocată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. dosar_, reclamantul H. M. a chemat în judecată pârâtul V. V. M. solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul situat în punctul ,,Valea Cerveniei” din satul L., . cu vecinii: la N – Turea F., la E – moștenitorii lui G. F., B. M., S – moșt. P. T., V – drum sătesc 398, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
A mai arătat reclamantul că solicită obligarea pârâtului la plata contravaloarea perioadei în care nu a putut să-și folosească terenul, valoare pe care a apreciat-o la suma de 5000 lei, reprezentând venitul pe care l-a realizat de când posedă terenul.
Prin sentința civilă nr. 561/3.04.2014 a fost respinsă acțiunea și a fost obligat reclamantul să plătească pârâtului 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul H. M. criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie și a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței apelată în sensul admiterii acțiunii in revendicare.
Prin decizia civilă nr. 1427 din 11.12.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ a fost respins ca nefondat apelul formulat de reclamantul apelant H. M. împotriva sentinței civile 561/3.04.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul V. V.M...
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire apelantul reclamant H. M., prin care a arătat că a formulat plângere penală împotriva numitului C. I., în calitate de Primar și Președinte al Comisiei de fond funciar, întrucât în anul 1995 a întocmit documentația mai multor acte pentru cetățeni, printre care și a numitului V. M., care în loc de constituire i-a trecut reconstituire, fapt prin care l-a prejudiciat și i-a încălcat dreptul său de proprietate garantat de Constituția României, deoarece i-a fost luat în mod abuziv terenul pe care l-a dobândit prin vânzare cumpărare de la numitul F. G..
La data de 27.01.2015, intimatul V. M. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind nefondată și obligarea revizuentului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin decizia civilă nr. 128/03.02.2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ a fost anulată ca netimbrată cererea de revizuire formulată de revizuentul H. M., împotriva deciziei civile nr. 1427 din11.12.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul V. V. M..
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul H. M. susținând că a formulat plângere penală împotriva numitul C. I. în calitate de primar și președinte al comisiei de fond funciar întrucât prin trecerea eronată a cuvântului „reconstituire” în loc de „constituire” l-a prejudiciat și i-a încălcat dreptul de proprietate garantat de Constituția României.
Totodată, s-a precizat că s-a formulat plângere împotriva ordonanței de respingere din 01.07.2014 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Motru și apreciază că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals și a depus la dosar documentele necesare.
S-a concluzionat că a formulat cerere de revizuire, deși a probat și a arătat că are dreptate i-a fost respinsă cererea prin decizia ce o contestă în prezenta cauză.
Prin decizia civilă nr. 415 din 02.04.2015 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr._ s-a admis contestația în anulare formulată de contestatorul H. M. împotriva deciziei civile nr. 128/03.04.2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ și a fost anulată această decizie, acordându-se termen de judecată la data de 30.04.2015 pentru judecarea cererii de revizuire.
S-a reținut că potrivit art. 503 alin. 2 C. Pr. civ. hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acestuia, când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale, când instanța de recurs respinge recursul sau admițându-l numai în parte a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen și când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.
Totodată, potrivit alin. 3 art. 503 C.pr.civ. dispozițiile alin. 2 pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care potrivit legii nu pot fi atacate cu recurs.
Motivul potrivit căruia hotărârea contestată trebuie să fie rezultatul unei erori materiale este preluat din vechia reglementare art. 318 C. pr. civ. 1865, fiind înlocuit cuvântul „greșeală” cu sinonimul „eroare”.
Acest motiv de contestație în anulare se referă la săvârșirea unei erori materiale, în sensul de greșeală de natură procedurală constând în confundarea unor elemente importante sau date materiale pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor și care au determinat soluția pronunțată, iar nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale.
Prin decizia civilă nr. 563 din 30 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția I Civilă în dosarul nr._, s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul H. M., cu domiciliul în . împotriva deciziei civile nr.1427/11.12.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul V. V. M.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Gorj a constatat și reținut următoarele aspecte:
Tribunalul analizând înscrisurile depuse după pronunțarea deciziei ce se contestă în prezenta cauză, respectiv referatul întocmit la data de 18.02.2015 de către grefierul arhivar din cadrul Tribunalului Gorj Secția I Civilă, cererea din 13.01.2015 formulată de numitul H. M. și primită de 16.01.2015 la Tribunalul Gorj și chitanța . nr._ din 12.01.2015 constată că revizuentul și-a îndeplinit obligația privind achitarea taxei de timbru în sumă de 100 lei așa cum a fost citat pentru primul termen de judecată din 03.02.2015.
Tribunalul analizând cererea de revizuire prin prisma dispozițiilor art. 509 C.pr.civ. a constatat că este nefondată având în vedere următoarele considerente.
Potrivit art. 509 C.pr.civ. pot fi atacate cu revizuire hotărârile care vizează fondul pricinii, respectiv hotărârile pronunțate asupra fondului, precum și cele care evocă fondul.
Hotărârea pronunțată în apel întrunește condiția de a evoca fondul, indiferent dacă apelul a fost admis sau respins dat fiind caracterul devolutiv al acestei căi de atac, cu excepția cazului în care apelul a fost respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru un alt motiv care a împiedicat cercetarea sa pe fond.
S-a susținut în esență de către revizuent că a formulat plângere penală împotriva primarului și președintelui comisiei locale de fond funciar întrucât în anul 1995 a întocmit documentația mai multor acte pentru cetățeni printre care și intimatului V. M. care în loc de constituire a trecut reconstituire, considerând că l-a prejudiciat și i s-a încălcat dreptul său de proprietate garantat de Constituția României, deoarece i-a luat în mod abuziv terenul pe care l-a dobândit prin vânzare cumpărare de la numitul F. G..
Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile care o reglementează sunt de strictă interpretare, exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și condițiile prevăzute expres de lege.
Potrivit art. 509 C. Pr civ. revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; obiectul pricinii nu se află în ființă; un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul ori în urma judecății, când aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză; un judecător a fost sancționat disciplinar, definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză; după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților; s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere; statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii și cei puși sub interdicție judecătorească ori cei puși sub curatelă nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să îi apere; există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa; Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă; după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții.
S-a reținut în considerentele deciziei a cărei revizuire se solicită că în mod corect instanța de fond a reținut că reclamantul nu a făcut dovada proprietății asupra terenului pe care îl revendică în condițiile în care terenul deținut de acesta așa cum a fost identificat la fața locului la data efectuării expertizei de către expertul G. M. în dosarul nr.1867/263/206, are o lățime medie de 70,75 metri și lungimea medie de 128,78 m, în timp ce în titlul de proprietate a lui F. G. terenul are lățimea de 60 m și lungimea medie de 141 metri.
Raportat la motivele invocate de revizuent tribunalul a constatat că cererea de revizuire este nefondată, în cauză nefiind incidente niciunul din cazurile prevăzute în mod limitativ la art. 509 C.pr.civ, motiv pentru care a respins cererea de revizuire.
Împotriva deciziei civile nr. 563 din 30 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția I Civilă în dosarul nr._, a declarat recurs revizuentul H. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs s-a arătat că în fapt, a formulat plângere penală împotriva numitului C. I., în calitate de Primar și Președinte al Comisiei de Fond Funciar, întrucât în anul 1995 a întocmit documentația mai multor acte pentru cetățeni, printre care și a numitului V. M., care la rubrica Reconstituire, în loc de constituire, i-a trecut reconstituire.
Conform art.289 alin.1, ,, Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului sau prin omisiunea cu știință de a însera unele date sau împrejurări".
Ori, numitul C. I., prin omisiunea sau atestarea necorespunzătoare a adevărului, prin trecerea eronat a cuvântului reconstituire în loc de constituire, l-a prejudiciat și i-a încălcat dreptul de proprietate garantat de Constituția României, prin faptul că i-a fost luat abuziv terenul ce îl deținea prin cumpărare de la numitul F. G..
S-a precizat că dacă numitul C. I., trecea corect constituire, recurentul nu putea fi deposedat de teren, întrucât constituirea se face pe amplasament liber, dar trecând reconstituire s-a luat în considerare faptul că acesta trebuia să aibă teren în locul recurentului, deținut de la moștenitorii lui.
Mai mult decât atât, s-a solicitat să se observe diferența dintre constituire și reconstituire, să se cerceteze faptul că numitul V. M. nu a deținut teren unde i s-a dat reconstituirea și că recurentul a fost proprietarul acestui teren dobândit de acesta prin vânzare cumpărare de la numitul F. G..
A menționat că s-a produs un abuz cu privire la recurent, deoarece acesta se judecă de peste 15 ani de zile, are dreptate, fiind singurul îndreptățit pentru această suprafață de teren și cu toate acestea i-au fost încălcate toate drepturile de proprietate.
A arătat că a urmat toate căile de atac și anume:
1. a formulat plângere împotriva ordonanței de respingere din data de 01.07.2014 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Motru în dosar nr. 649/II/2/2014, pe care a criticat-o ca fiind dată fără o cercetare prealabilă și fără a include în această cercetare o comisie de specialitate care să clarifice cu certitudine dacă titlul de proprietate la care face referire este fals sau nu.
- A criticat-o pentru faptul că titlul de proprietate întocmit pe numele moștenitorilor defunctului V. V. este fals, întrucât poartă mențiunea „reconstituire" și nu „constituire" proprietate cum era legal.
- Organul de cercetare penală, nu a dat dovadă de rol activ, acesta audiind martori care să relateze dacă este fals sau nu titlul, când în mod corect și legal, trebuia să apeleze la o comisie de specialitate în condițiile legii, care în urma cercetării să dea un rezultat dacă pe acest titlu trebuia să se facă mențiunea reconstituire sau constituire.
- Solicită să se verifice dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiuni de fals așa cum a relatat și în plângerea inițială și solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la organele de cercetare pentru stabilirea adevărului în condițiile legii.
- Organul de cercetare penală eronat face mențiunea că titlul de proprietate s-a eliberat pentru moștenitorii defunctului V. V., ori în cazul acesta era corect să se scrie reconstituire, ori organul de cercetare penală nu a avut cunoștință despre diferența dintre reconstituirea dreptului de proprietate și constituirea dreptului de proprietate.
- S-a solicitat a se analiza și a se prezenta la fața locului procurorul de caz și o comisie locală de fond funciar, deoarece aceste aspecte pot fi constatate numai de aceste persoane, organul de cercetare penală neavând cunoștințe de specialitate în acest sens.
2. Plângerea împotriva ordonanței de respingere din data de 01.07.2014 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Motru în dosar nr.649/II/2/2014, pe care a criticat-o ca fiind dată fără o cercetare prealabilă și fără a include în această cercetare o comisie de specialitate care să clarifice cu certitudine dacă titlul de proprietate la care face referire este fals sau nu.
- S-a precizat că și aici au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiuni de fals așa cum a relatat și în plângerea inițială și a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la organele de cercetare pentru stabilirea adevărului în condițiile legii.
- Nu înțelege de ce i-a fost respinsă solicitarea de a se prezenta la fața locului procurorul de caz și o comisie locală de fond funciar, deoarece aceste aspecte pot fi constatate numai de aceste persoane, organul de cercetare penală neavând cunoștințe de specialitate în acest sens.
S-a mai menționat că a criticat cercetarea efectuată în această cauză, cercetare făcută de P. N. și L. M. E. pentru următoarele considerente:
- Recurentul a pus la dosar documentele necesare și a solicitat ca oricare dintre cei care efectuează cercetări să se prezinte și la fața locului, fapt ce i-a fost refuzat de fiecare dintre cei doi.
3.S-a precizat că a formulat cerere de revizuire și deși a probat și a arătat și în această cerere că are dreptate, Tribunalul Gorj i-a respins cererea.
Solicită casarea sentinței și trimiterea la rejudecarea la instanța competentă pentru a se relua toate actele, probele și pentru a fi anulate toate actele false.
Examinând decizia recurată, Curtea constată recursul ca fiind inadmisibil pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art.457 alin.1 Noul Cod proc.civ., „hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta”.
Una din regulile comune pentru folosirea căilor de atac este aceea a legalității și unicității căii de atac, care presupune că dreptul de a uza de declararea unei căi de atac reglementată de lege este unic și se epuizează prin chiar exercițiul lui.
Acest principiu decurge din prevederile art.129 din Constituția României care consacră dreptul părților de a uza de căile de atac, care se pot exercita, însă, doar în condițiile legii, art.126 alin.2 statuând că normele procesuale privind sesizarea instanței judecătorești și soluționarea cererilor în limita competențelor atribuite prin lege sunt de ordine publică.
În cauză, cererea de revizuire, introdusă la 05.01.2015, reprezintă o cale extraordinară de atac în soluționarea unei cereri introdusă pe rolul instanțelor la 19.11.2013, dată la care devenise aplicabil Noul Cod de Procedură civilă, intrat în vigoare la 15 februarie 2013 în ceea ce privește normele procesual-civile incidente în cauză și prin urmare și cele referitoare la declararea căilor de atac .
Ori, potrivit dispozițiilor art. 513 alin.5 C.P.civ. hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Constatând că decizia ce face obiectul prezentului recurs este o hotărâre definitivă (art.634 alin.1 pct.4 NCPC), iar potrivit art.483 alin.2 NCPC, „nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanța de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile dată de prima instanță sunt supuse numai apelului”, rezultă că recursul promovat în prezenta cauză este inadmisibil, fiind declarat în afara căilor de atac prevăzute de lege, neputându-se folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri definitive cum este cazul de față.
Cauza fiind soluționată în temeiul excepției inadmisibilității recursului, instanța nu va mai analiza motivele de recurs invocate de recurent și care vizează fondul litigiului, întrucât, potrivit prevederilor art.248 Cod pr.civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul H. M., împotriva deciziei civile nr. 563 din 30 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul V. V. M..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Septembrie 2015.
Președinte, P. B. | Judecător, C. T. | Judecător, L. E. |
Grefier, N. A. |
Red. Jud. C. T./01.10.2015
Tehn. N.A./ 4 ex.
J. revizuire M. G., N. U.
| ← Anulare act. Decizia nr. 494/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Sechestru asigurător. Decizia nr. 3365/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
