Contestaţie la legea electorală. Decizia nr. 192/2016. Curtea de Apel CRAIOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 192/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-05-2016 în dosarul nr. 192/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2016:082._
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 192/2016
Ședința publică de la 04 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. A. C.
Judecător M. M.
Judecător I. M.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Ministerul Public reprezentat de procuror Niculeanu C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurentul reclamant M. E. C., împotriva deciziei civile nr.722 din data de 01.05.2016, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul D. R. C. C., având ca obiect contestație la legea electorală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat următoarele: recursul a fost declarat împotriva unei decizii definitive, a fost motivat, recurentul a depus note de ședință și a solicitat judecata în lipsă, potrivit art. 411 alin. 1 pct. 2 C.p.c.
Instanța, din oficiu, pune în discuție excepția inadmisibilității și nulității recursului.
Reprezentantul Ministerul Public - procuror Niculeanu C., față de această situație, solicită a se constata nulitatea și inadmisibilitatea recursului declarat de recurentul reclamant M. E. C.. Totodată solicită a se avea în vedere Regulamentul de ordine interioară și codul de procedură civilă care reglementează principiile desfășurării procesului civil, care prevede judecarea acestor cauze potrivit principiului judecării ordonanțelor președințiale care sunt reglementate în Codul de procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești la data de 29.04.2016 sub nr._, contestatorul M. E. C. a formulat contestație împotriva candidaturii la funcția de primar a numitului D. R. C. C., pentru ..
În motivarea cererii contestatorul a arătat că solicită organelor abilitate a se verifica datele evidențiate în declarația de avere privind pe numitul D. R. C. C. referitor la suprafața de 1000 mp, teren situat pe raza comunei Săulești, județul Gorj, și despre care afirmă că l-ar fi cumpărat în anul 1986 în cotă de ½ împreună cu soția acestuia D. R. V..
A mai precizat contestatorul că în adresa comunicată acestuia de către Arhivele Naționale Române – Direcția Județeană Gorj s-a precizat că nu există niciun contract de vânzare cumpărare pe numele celor două persoane menționate anterior.
A menționat că autorizația de construcții este emisă pentru . la data de 24.10.1986 pentru . fost eliberată autorizație de construcție, concluzionând petentul că actele prezentate de D. R. C. sunt false.
În continuare s-a arătat că potrivit Decretului-lege din anul 1974, CAP-ul putea atribui unei familii o suprafață maximă de 250 mp loc de casă cu un front stradal de maxim 12 m, ori D. R. C. deține ilegal suprafața de 1000 mp cu un front stradal de peste 22 m.
În opinia contestatorului un alt motiv pentru care s-a impus respingerea candidaturii este acela că ANI l-a găsit incompatibil, iar potrivit normelor aflate în vigoare este interzisă ocuparea unei funcții publice timp de 3 ani de la data procesului verbal de incompatibilitate.
În acest sens este dosarul nr._ aflat pe rolul Înaltei Curții de Casație și Justiție rezultând că procesul-verbal este valid, întrucât decizia Curții de Apel C. nu este executorie.
La solicitarea instanței, au fost comunicate de către Circumscripția nr. 57 Săulești - Biroul Electoral, procesele –verbale nr. 35/22.04.2016 și nr. 42/23.04.2016 și hotărârea nr. 6/23.04.2016.
Prin sentința civilă nr. 1403/2016, pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosar nr._ a fost admisă excepția tardivității, invocată din oficiu de instanță.
A fost respinsă contestația formulată de contestatorul M. E. C., cu reședința în comuna Săulești, ., ca tardiv formulată.
Pentru a se pronunța această soluție, prima instanță de judecată a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 54 alin 1 din Legea nr. 115/2015, „acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățeni, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării candidaturii.”
Candidatura admisă prin Hotărârea 6/23.04.2016 a fost afișată la data de 23.04.2016, ora 15,00, conform procesului-verbal nr. 42 din aceeași dată, iar contestația a fost formulată la data de 29.04.2016, după expirarea termenului de 48 ore, menționat anterior, astfel că s-a constat întemeiată excepția tardivității formulării contestației electorale, a fost admisă ca atare, iar contestația a fost respinsă ca tardiv formulat.
Împotriva acestei sentințe contestatorul M. E C. a declarat apel criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea cererii de apel, contestatorul a arătat că a depus în termenul legal contestația împotriva numitului D. R. C C., astfel încât respingerea contestației formulate ca tardivă este eronată.
Apelantul a considerat că sentința civilă nr. 1403/29.04.2016 este lovită de nulitate întrucât pe site-ul Judecătoriei Tg – Cărbunești, cu privire la dosarul nr._, apare doar numele și prenumele său, nu și cel împotriva căruia s-a formulat contestația, aspect pe care l-a probat cu fișa Ecris a cauzei dosarului nr._ listată și datată 30.04.2016.
În final, contestatorul a solicitat Judecătoriei Târgu – Cărbunești să sesizeze P. de pe lângă Judecătoria Târgu – Cărbunești întrucât faptele imputate candidatului D. R. C C. sunt de natură penală.
La termenul de judecată din data de 01.05.2016, reprezentantul Ministerului Public a invocat nulitatea apelului față de locul depunerii cererii de apel.
Tribunalul Gorj, prin decizia civilă nr. 722de la 01.05.2016 a constatat nul apelul declarat de apelantul M. E. C. împotriva sentinței civile nr. 1403/29.04.2016 a Judecătoriei Târgu-Cărbunești pronunțată în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul D. R. C C..
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Conform art. 54 alin. 4 din Legea nr. 115/2015, cererea de apel se depune la instanța competentă să o soluționeze sub sancțiunea nulității.
În speță, cererea de apel formulată de apelantul M. E. C. împotriva sentinței civile nr. 1403/29.04.2016 a Judecătoriei Târgu-Cărbunești a fost transmisă prin fax și e-mail aceleiași instanțe care a pronunțat sentința, respectiv Judecătoriei Târgu-Cărbunești și nu Tribunalului Gorj, ca instanță competentă să soluționeze calea de atac.
În aceste condiții, dat fiind sancțiunea expresă stabilită de legiuitor în cazul nerespectării acestei cerințe, în baza art. 54 alin. 4 din Legea nr. 115/2015, tribunalul a constatat nul prezentul apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs M. E.C. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că citația emisă la data de 30.04.2016, comunicată prin agentul procedural al Tribunalului Gorj, la data de 30.04.2016, ora 23:15, pentru termenul din 01.05.2016, ora 01:00, este lovită de nulitate absolută potrivit normelor imperative ale textului de lege al art.181.
Prin urmare, ziua de 01.mai.2016, este potrivit Legii aflate în vigoare, o zi nelucrătoare, mai mult decât atât data de 01.mai.2016 este potrivit calendarului ortodox român, ZI DE PAȘTI.
Ori, așa cum este prevăzut de art.181, pct.2 din NCPC, dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul indiferent dacă acesta este pe ore sau zile, se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Ca atare, prima zi lucrătoare după ziua de Paști, a anului 2016, este ziua de M., 03.mai.2016, ceea ce rezultă din decizia civilă nr.722/01.05.2016, este lovită de nulitate absolută potrivit textului de lege al art.178 din NCPC.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat, în sensul desființării deciziei civile recurate și trimiterea cauzei la instanța de apel pentru pronunțarea unei decizii neviciate.
Și-a întemeiat prezentul recurs pe normele imperative ale art.483, alin.1 și următoarele NCPC.
În dovedirea considerentelor expuse mai sus solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Recursul este inadmisibil.
Procedura de judecată în cazul unei contestații, cum este cea introdusă la prima instanță este una specială, derogatorie de la dreptul comun, în reglementarea dată de Art. 54 din legea nr. 115/2015, cu următorul conținut:
„Art. 54 - (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățeni, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării candidaturii.
(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării respingerii candidaturii.
(3) Contestațiile trebuie să cuprindă numele și prenumele, adresa și calitatea contestatarului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatarului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.
(4) Contestația și, dacă este cazul, cererea de apel, se depun la instanța competentă să le soluționeze, sub sancțiunea nulității.
(5) Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Hotărârea nu se comunică.
(6) Împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare.
(7) Hotărârea pronunțată în apel este definitivă.”
În prezenta cauză, contestația a parcurs două grade de jurisdicție, atât în primă instanță, cât și în apel, iar recursul nu este o cale de atac prevăzută de legea specială.
Conform art. 248 alin.1 Noul Cod proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, respectiv a criticilor formulate de recurent.
Potrivit dispozițiilor art. 483 alin.1 Cod proc.civ. sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în cazurile expres prevăzute de lege.
Raportând dispozițiile legale mai sus menționate la situația dedusă judecății, instanța reține că prin decizia recurată, Tribunalul a soluționat în mod definitiv apelul formulat de apelant.
Instituirea unei singure căi de atac – aceea a apelului – în cazul hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiile privind contestațiile la legea electorală nu constituie o modalitate de îngrădire a dreptului de liber acces la justiție, legiuitorul putând dispune o simplificare a procedurilor și o reducere a numărului căilor de atac în cazul anumitor litigii.
Prin decizia civilă nr. 1/1999, Curtea Constituțională a statuat că liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție. S-a considerat că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 125 al. (3) potrivit cărora „Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege”. Pentru situații deosebite legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedură, precum și modalitatea de exercitare a drepturilor procesuale astfel încât liberul acces la justiție să nu fie afectat.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un cadru prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe – între care și respectarea numărului căilor de atac și a termenelor în care pot fi exercitate.
Posibilitatea provocării unui control judicios al hotărârii judecătorești pentru motive referitoare la pronunțarea acestora cu nerespectarea condițiilor formale, legal prevăzute, de desfășurare a judecății sau ca o consecință a unui raționament jurisdicțional eronat este reglementată în prezent prin normă constituțională.
Însă potrivit art. 129 din Constituția României, revizuită, părțile interesate pot exercita căile de atac numai în condițiile legii procesuale.
Corespunzător acestui principiu, legiuitorul a reglementat în mod expres hotărârile susceptibile a fi supuse reformării, căile de atac și titularii acestora, precum și cazurile de casare, iar acest mod de determinare asigură un control efectiv al hotărârii judecătorești și satisface exigențele art. 21 din legea fundamentală, referitoare la liberul acces la justiție și la dreptul la un proces echitabil reglementate de C.E.D.O.
În consecință, având în vedere cele expuse mai sus, instanța urmează să respingă prezentul recurs, ca fiind inadmisibil.
Totodată, soluționarea excepției inadmisibilității are prioritate față de soluționarea excepției nulității, ca sancțiune expresă stabilită de legiuitor, în cazul nerespectării cerinței, prevăzută de disp. art. 54 alin. 4 din Legea nr. 115/2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant M. E. C., împotriva deciziei civile nr.722 din data de 01.05.2016, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul D. R. C. C..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Mai 2016
Președinte, S. A. C. | Judecător, M. M. | Judecător, I. M. |
Grefier, N. D. |
Red.jud.A.S.C.
4 ex/ND/ 04 05 2016
j.a.IL.N.
M.P.
j.f.M.N.P.
← Stabilire domiciliu minor. Decizia nr. 8650/2013. Curtea de Apel... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 2479/2016. Curtea de Apel... → |
---|