Anulare act. Decizia nr. 294/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 294/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 9999/99/2014/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 294/2015
Ședința publică de la 10 Septembrie 2015
Completul compus din:
Președinte: C. P.
Judecător: L. P.
Grefier: D. G.
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România București prin avocat C. U. împotriva încheierii de ședință din 05.05.2015 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I Civilă în contradictoriu cu intimatul D. D., intimata D. I. în calitate de moștenitor al defunctei D. Agurița și intimatul-chemat în garanție M. Finanțelor Publice, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, prin procuror B. M., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că apelul este la al doilea termen de judecată; se solicită judecata cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri prealabile, instanța constată apelul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași prin procuror B. M., având cuvântul solicită respingerea apelului declarat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România București, ca nefondat și menținerea ca fiind legală și temeinică a încheierii de ședință din 5 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Iași.
Declarându-se închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare asupra apelului de față.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei civile de față;
Prin încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._ la data de 05.05.2015 s-a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice formulată de S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale – DRDP Iași.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța a avut în vedere faptul că între cererea de chemare în judecată și cererea de chemare în garanție nu există o legătură de subordonare și de dependență, precum și susținerile pârâtului, care nu afirmă că, în ipoteza admiterii acțiunii s-ar îndrepta împotriva chematului în garanție în vederea recuperării prejudiciului suportat ca urmare a executării hotărârii.
Împotriva acestei încheieri a formulat apel Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România București – DRDP Iași prin avocat C. U., criticând-o pentru netemeinicie.
Apelanta a susținut că cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice este întemeiată în măsura în care pârâta din prezenta cauză urmărește pe această cale asigurarea opozabilității hotărârii ce se va pronunța în contradictoriu cu aceasta.
Rolul Ministerului Finanțelor Publice, de administrator al bugetului general consolidat, îndreptățește chemarea sa în garanție pentru asigurarea opozabilității hotărârii care au urma să se pronunțe în contradictoriu cu pârâta, întrucât, în condițiile în care aceasta din urmă ar pierde procesul, s-ar putea îndrepta împotriva chematului în garanție, propunând un proiect de rectificare bugetară ori includerea sumelor stabilite prin titlurile executorii în proiectele de buget.
De asemenea, M. Finanțelor Publice în condițiile în care participă în proces împreună cu pârâta din prezenta cauză, va fi în măsură să îi sprijine apărările acesteia din urmă, asigurându-se astfel și opozabilitatea hotărârii ce ar urma să fie pronunțată, prin includerea cheltuielilor stabilite prin titluri executorii în proiectele de buget pentru perioadele următoare.
Prin întâmpinare, M. Finanțelor Publice prin reprezentantul său legal a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, invocând dispozițiile art. 64-65 și 72-74 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 8 din Legea nr. 255/2010 actualizată potrivit cu care sumele individuale pot fi suplimentate prin hotărâre de guvern la cererea expropriatorului, în situația modificării numărului de imobile expropriate.
Nu s-au administrat probe în cauză.
Analizând motivele de apel formulate, actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în materie, instanța constată neîntemeiat apelul formulat de pârât, pentru considerentele ce urmează.
Instanța reține că pârâtul a fost chemat în judecată de către reclamanții D. D. și D. Agurița pentru a se dispune anularea parțială a Hotărârii nr. 125/ 15.05.2014 de stabilire a despăgubirilor pentru imobilul expropriat, precum și obligarea pârâtului la plata sumei de 115.200 euro cu titlu de despăgubire și la plata prejudiciilor cauzate prin expropriere, invocând în drept dispozițiile legilor 255/2010, 198/2004 și 33/1994.
Pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, în calitate de reprezentant al Statului R. a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice solicitând, ca, în situația admiterii acțiunii, acesta să fie obligat la asigurarea bugetului pentru plata efectivă a despăgubirilor.
Pârâta a susținut că, potrivit Legii nr. 255/2010, terenurile expropriate intră în patrimoniul Statului R. iar cererea sa profită persoanelor expropriate întrucât împiedică eventuala blocare a executărilor pentru lipsa banilor.
Raportat la obiectul și temeiul celor două cereri, Curtea constată că în mod judicios tribunalul a reținut lipsa legăturii de dependență și subordonare dintre aceste cereri, caracteristică situației în care se solicită introducerea forțată a unui terț în proces.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, solicitarea de chemare în garanție vizează preîntâmpinarea unei situații care nu are legătură cu natura raportului juridic în discuție, astfel cum a fost invocată în cererea introductivă.
În plus, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 3 din Legea nr. 255/2010 sumele individuale reprezentând plata despăgubirii pot fi suplimentate, prin hotărâre a Guvernului, la cererea expropriatorului.
Prin urmare, curtea constată că nici dispozițiile Legii nr. 255/2010, invocate de pârâtă, nu justifică admisibilitatea chemării în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, expropriatorul având posibilitatea directă de a solicita suplimentarea bugetului în vederea asigurării sumelor necesare plății despăgubirilor.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va respinge apelul ca neîntemeiat și va păstra încheierea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România București prin avocat C. U. împotriva încheierii de ședință din 05.05.2015 pronunțată de Tribunalul Iași, încheiere pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 10.09.2015.
Președinte, C. P. | Judecător, L. P. | |
Grefier, D. G. |
Red. P.L.
Tehnoredactat
G.D.
2 ex./15.09.2015
Tribunalul Iași: D. C.
| ← Conflict de competenţă. Decizia nr. 57/2015. Curtea de Apel IAŞI | Conflict de competenţă. Sentința nr. 69/2015. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
